4,332 matches
-
zile și ea folosea lumina telefonului, pentru a nimeri încuietoarea. ” Ce naiba e asta? ” bombăni ea contrariată, apucând cu atenție și neîncredere trandafirul ofilit ce fusese agățat de clanța ușii cu stângăcie, de o mână nesigură. Îl privi câteva secunde cu ostilitate, apoi îl aruncă cu obidă în hăul scărilor. Mânia urcă întâi în obraji, colorându-le paloarea, apoi se umflă în creier, procurându-i o durere atroce. Intră în casă ca o vijelie, aruncă pantofii și geanta pe fotoliu și se
ISPRĂVILE LUI CUPIDON (PART. 11) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375653_a_376982]
-
cred, în colecția domnului Sojé, care se înecase împreună cu doamna lui, în urmă cu vreo doi ani, când dăduseră drumul la baraj și-i prinsese viitura pe insulița de unde n-au mai putut ieși... De aici ireverențiozitatea lui sau poate ostilitatea de a mai primi pe careva înainte de vreme în acel spațiu metafizic al unui alt fel de viețuire. Florica Patan, DOAR AMINTIREA ! Pitești, 2015. Referință Bibliografică: DOAR AMINTIREA! / Florica Patan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2353, Anul VII, 10
DOAR AMINTIREA! de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369155_a_370484]
-
el nu este aproape deloc susținut de către Corvin. Acesta merge pînă la a sprijini un contra-pretendent pentru tronul Țării Românești. Vlad reacționează. În 1460 lansează expediții de represalii împotriva Brașovului și trage în țeapă pe negustori. În 1462, el conduce ostilitățile contra otomanilor și cere sprijinul lui Matei Corvin. Turcii vin pînă la Tîrgoviște, Țara Românească este invadată, dar Vlad Țepeș scapă neprins. Matei Corvin merge pe căi ocolite, este sensibil la atitudinea nobilimii transilvane care nu dorește să-i atace
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
după căderea regimului în 1989, celebrează opera centralizatoare a acestui domnitor ca prefiguratoare a statului național român. Aceeași ideologie insistă asupra dificultăților întîlnite. Astfel, nobilii din Ungaria îi determină pe cei din Moldova să se ridice împotriva lui Mihai Viteazul; ostilitatea marilor puteri Imperiul otoman, Imperiul Habsburgilor și regatul polonez interzice crearea unui puternic stat românesc în regiunea carpato-danubiană. Tematica creștină este minimalizată în aceste condiții, iar referința la centralizarea statală este subliniată. Se întîlnesc în acest punct două problematici. Problemele
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
între 1806 și 1812. În 1807, cu ocazia Congresului de la Tilsit, Napoleon I și țarul Alexandru se gîndesc la o împărțire a Imperiului otoman care ar atribui țarului Alexandru Moldova și Țara Românească. Franța este departe, rușii își mențin presiunea. Ostilitățile ruso-turce sînt reluate în 1806. Rușii ocupă Moldova și Țara Românească. Pacea ruso-turcă este semnată cu ocazia încheierii tratatului de la București din mai 1812. Țarul avea nevoie, în acel moment, să se elibereze de frontul balcanic, neputînd lupta simultan pe
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de a domina Orientul". Această tendință a Germaniei și Austro-Ungariei. care se opune intereselor României, caracterul ofensiv al războiului declarat de Puterile centrale în august 1914, eliberează Bucureștiul de obligațiile sale față de Viena și Berlin. Memoriul românesc declară: "De la începutul ostilităților, guvernul rus a propus României o înțelegere pe care aceasta a acceptat-o și care îi asigura, în afară de o neutralitate binevoitoare, dreptul de a ocupa, cînd va crede necesar, teritoriile Ungariei locuite de români". Această promisiune era esențială. Memoriul mai
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
alarma trupelor și a întrerupe legăturile telefonice între comandamentele germane și trupele lor. Regele dictează textul decretului prin care îl numește pe Sănătescu președinte al Consiliului. Împuternicit de acest decret, generalul pleacă la Statul-Major pentru ca să dea ordin trupelor în vederea încetării ostilităților. La ora 22, regele citește la radio o proclamație care anunță încetarea ostilităților și acceptarea armistițiului. Mulțimea se adună în Piața Palatului. "Mii de oameni, povestește regele, care cîntau, strigau, se îmbrățișau și dansau." Unii chiar credeau că americanii sînt
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Regele dictează textul decretului prin care îl numește pe Sănătescu președinte al Consiliului. Împuternicit de acest decret, generalul pleacă la Statul-Major pentru ca să dea ordin trupelor în vederea încetării ostilităților. La ora 22, regele citește la radio o proclamație care anunță încetarea ostilităților și acceptarea armistițiului. Mulțimea se adună în Piața Palatului. "Mii de oameni, povestește regele, care cîntau, strigau, se îmbrățișau și dansau." Unii chiar credeau că americanii sînt pe punctul de a debarca la Constanța. După căderea regimului Ceaușescu în 1989
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
misiunii militare germane s-au instalat aici încă din octombrie 1940. Regimul de război a adus populației rechiziții și muncă forțată. Grevele și sabotajele împotriva trupelor germane staționate în județ s-au înmulțit în 1943. Insuccesele militare ale anului alimentează ostilitatea populației care, lovită de lipsuri și de creșterea prețurilor la produsele de primă necesitate, face răspunzător pentru toate regimul Antonescu. În 1944, rapoartele Prefecturii sînt pesimiste și evocă manifestații violente de nemulțumire pînă și la sate. Vestea debarcării aliate din
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
acestea au fost organizate mai tîrziu, sub conducerea lui Gheorghe Apostol. Punerile în scenă ale lui 23 august și ale zilelor următoare în informațiile istoricilor Partidului Comunist atribuie un rol central unităților patriotice. Istoria rezistenței văzută de comuniștii naționaliști valorifică ostilitatea crescîndă a armatei față de războiul hitlerist, ostilitate care s-ar manifesta prin numeroase acte de dezertare și nesupunere. Această istorie insistă asupra rolului organizării insurecționale a muncitorilor din Valea Prahovei. Această viziune a unei cvasi-reîntoarceri a populației și armatei române
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
conducerea lui Gheorghe Apostol. Punerile în scenă ale lui 23 august și ale zilelor următoare în informațiile istoricilor Partidului Comunist atribuie un rol central unităților patriotice. Istoria rezistenței văzută de comuniștii naționaliști valorifică ostilitatea crescîndă a armatei față de războiul hitlerist, ostilitate care s-ar manifesta prin numeroase acte de dezertare și nesupunere. Această istorie insistă asupra rolului organizării insurecționale a muncitorilor din Valea Prahovei. Această viziune a unei cvasi-reîntoarceri a populației și armatei române nu este împărtășită de sovietici. Aceștia își
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
mare, pentru că era vorba de-a mântui revoluțiunea și patria. Ce va zice ea despre iacobinii actuali? Că privighearea lor n-a semnalat decât primejdii imaginare; că vitejia lor n-au esterminat decât inamici cari nu făcuseră nici un act de ostilitate; că în acest război trist și stupid a fost uitat străinul care ne ochește și care ne zâmbește de milă. Aceasta nu e de ajuns pentru a le asigura un loc mare în analele noastre republicane. E o politică iacobină
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Aici, combustiile sînt canalizate nu atît înspre rezolvarea priorităților, în speță soluțiile economice optime, care să dinamizeze resursele inepuizabile la urma urmei ale potențialului uman, cît în direcția retardatelor și falselor convulsii naționalist-religioase. Provocatoare de tulburări ce sfîrșesc uneori în ostilități armate. Pe tapet, deocamdată: Iugoslavia, Cecenia. Dacă tot e să considerăm nu avem cum altfel civilizația nord-americană model plauzibil și deci de urmat, de ce să nu observăm că nu componentele confesionale și naționaliste sînt cele ce rezolvă, acolo, imensul angrenaj
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
manifestat mai întâi intrinsic, c ear trebui să ne alarmeze și să acționăm în consecință, toți cei care suntem interesați de soarta tinerilor României actuale. Datorită “crizei de originalitate” a copiilor, tinerilor, cu multe conflicte interne și externe exprimate prin ostilitate față de părinți, profesori, respingerea modelelor culturale și a normelor morale, existente la nivel macrosocial, pot apărea în această etapă primele manifestări ale devianței comportamentale care se pot permanentiza în forma comportamentului deviant. România în actualitate cunoaște pe lângă multiple și variate
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
în clasele mici, numeroși elevi se agită, ridicând mâna ca să răspundă ei la o întrebare. Unele familii exagerează pretinzând ca băiatul sau fata lor să fie neapărat printre premianți. Exagerările în acest sens pot duce la sentimente negative de concurentă, ostilitate fată de colegii „rivali”. Mai bine este să stimulăm o „întrecere cu sine” , dorința de a obține rezultatele din ce în ce mai bune, fără a privi cu invidie Ia performantele altora. I.3.2 Motivația intrinsecă În centrul motivației intrinseci găsim curiozitatea, dorința
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
ridicata, era de natură a inflama orgolii și de a crea stări de nemulțumire mocnită. Structurile de partid din cadrul D.S.S. erau implicate din plin în aplicarea măsurilor de economisire cu orice preț, fapt de natură a accentua și mai mult ostilitatea personalului din unitățile informativ-operative față de activiștii de partid. De exemplu, în „Programul privind asigurarea producției de energie, folosirea rațională a energiei electrice, termice și a gazelor naturale și regimul de lucru al unităților pe perioada de iarnă 1988-1989”, cu privire la rolul
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
viza viitoarele tratative româno sovietice privind încheierea unui tratat de asistență mutuală. Acesta ar fi permis, în viziunea Varșoviei, traversarea teritoriului românesc de către trupele sovietice în vederea ajutorării Cehoslovaciei. Polonia considera că încheierea tratatului româno-sovietic ar fi avut drept consecință creșterea ostilității Germaniei la adresa statelor din această parte a Europei. Astfel regele Carol al II-lea, la 27 ianuarie 1934, îi solicitase lui Constantin Argetoianu și Octavian Goga „să-l scape de Titulescu“. Benno Brănișteanu considera că: „Regele nu avea într însul
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
dacă Austria a intenționat cu adevărat să anexeze Principatele sau a urmărit doar să creeze bazele viitoarei ei expansiuni economice și politice, ce capacitate de influență a exercitat diplomația vieneză asupra conduitei factorilor decizionali de la București și Iași pe durata ostilităților militare, în sfârșit, care a fost reacția românilor față de politica austriacă în sud-estul european, în general, la Dunărea de Jos, în speță. Maniera de abordare a temei, elementele de analiză, factorii concurenți sau - altfel spus - discursul științific al lui Leonid
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
toate birourile sunt câte un însămnat și de prisos număr din aceștia”. La 23 septembrie 1857, direcția centrală a telegrafiei a avut de rezolvat alt conflict, izbucnit între directorul adjunct al biroului telegrafic din Vaslui, Ivanovici, și șeful său Podlisezki. Ostilitatea împotriva austriecilor s-a manifestat în aceeași vreme și în Țara Românească. C. Minescu semnalează că, „prin anul 1857, funcționarii telegrafiști români, mai cu seamă cei din Muntenia, începuseră o intensă agitație atât pentru a scăpa de conducerea funcționarilor austrieci
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a Imperiului Otoman - penetrația în Europa, ocuparea unor poziții cheie în Peninsula Balcanică, încercarea nereușită a Apusului de a stăvili la Nicopole (1396) ofensiva Porții, lichidarea Imperiului Bizantin (1453), succesele militare răsunătoare din veacul al XVI-lea, ce au generat ostilitatea lumii creștine față de pericolul islamic - poate fi înscrisă în «problema orientală» și nu trebuie uitat că interesele politice și rațiunea de stat au primat, chiar în momentul marilor victorii otomane de sub Soliman Magnificul, față de confruntările religioase, ajungându-se la alianța
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fortărețe în Noua Serbie, violarea teritoriului Cabarda, subsidiile trimise Muntenegrului, asistența acordată prințului Georgiei, relațiile insidioase cu ortodocși din Imperiul Otoman etc. Limitându-ne la obiectul studiului nostru, vom sublinia de îndată că între acele cauze și împrejurări ale declanșării ostilităților militare, un anume loc îl ocupa Principatele Române, și anume: violarea, de către ruși a frontierei la Balta, „provocările” Petersburgului în cele două Principate, incitarea românilor la dezerțiuni din Imperiul Otoman etc. La toate cele amintite se mai adaugă și o
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
alcătuirea deputățiilor țării și a memorandumurilor să se fi făcut fără cunoștința încuviințătoare a reprezentanților armatei cuceritoare sau cu participarea directă. Foarte importantă ni se pare constatarea că în Trîmbița românească, deci după declararea războiului și înainte de începerea propriu-zisă a ostilităților militare, se invoca necesitatea apelului la austrieci, ruși, creștini să ne ajute să ne eliberăm. Apoi, cele două deputății nu puteau pretinde o deplină împuternicire. În Muntenia, o foarte mare parte a marii boierimi fugise în Transilvania, încât cronicarul atribuia
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în acele condiții istorice, ele coincideau într-o bună măsură cu interesele generale ale țării dornică să reducă canalele de stoarcere (prin diminuarea sau chiar eliminarea celor străine) și să recapete autonomia întreagă dacă nu independența. În 1774, înainte de reînceperea ostilităților, boierii au adresat Rusiei un memoriu prin care cereau reconstituirea Daciei sub tutela Rusiei. În iunie, aflând de iminenta încheiere a păcii, Mihai Cantacuzino a decis să plece în Rusia cu familia. Împreună cu Chesarie, episcopul Rîmnicului, a trecut prin Iași
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
informați, erau doar neliniștiți. Eșuarea proiectelor de insurecție a Moldovei are mai multe cauze. Poujade avea, neîndoielnic, dreptate când afirma că, dacă proclamația lui Bem n-a avut ecoul scontat în rândurile poporului din Moldova, aceasta nu s-a datorat ostilităților față de cauza ungurilor, ci faptului că, pentru a se impune, expediția trebuia să se bazeze pe o armată victorioasă. La această observație ar fi de adăugat că ecoul acelor proclamații nu avuseseră încă timpul material să se facă auzit, că
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
desfășurat o propagandă națională de o întindere și eficacitate fără de precedent și care a coincis cu interesul unor mari Puteri de a proceda la un început de revoluționare a „chestiunii orientale”, în sensul motivațiilor războiului purtat de aliați după declanșarea ostilităților de către țar, în 1853: pentru sud-estul european - un stat român, barieră inviolabilă. S-a afirmat, și după opinia noastră cu deplină îndreptățire, că războiul franco-italo-austriac din 1859 a coborât Principatele pe treapta secundă a preocupărilor marilor Puteri, ceea ce a fost
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]