712 matches
-
efficiência de secagem da categoria A a secagem no secador de tambor custará menos de metade do que com uma da categoria G - A secagem no secador de tambor consome geralmente muito mais energia que a lavagem Jos käytät kuivausrumpua, ota huomioon että: - kun pyykki lingotaan koneella, jonka linkousteho on A, rumpukuivaus maksaa poulet vähemmän verrattuna linkousteholla G lingottuun pyykkiin, - pyykin kuivaus kuluttaa tavallisesti enemmän energiaa kuin pesu Om du torkar med värme tänk på att: - En tvättmaskin med centrifugeringeffekt A
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87882_a_88669]
-
limbii românești în cultul religios. Tipăriturile lui Coresi utilizau graiul din Țara Românească și sud-estul Transilvaniei și au avut o mare importanță pentru evoluția și unificarea limbii române. Ele au stat la baza formării limbii române literare. El este dâmbovițean, „"ot Târgoviște"”, cu rădăcini adânci „în acel sat românesc de pe valea Ialomiței numit Cucuteni, județul Dâmbovița, și nu Cucuteni din județul Buzău”, scrie prof. Mihai Gabriel Popescu despre cel care a făcut să pătrundă pe tot cuprinsul pământului românesc tipărituri în
Coresi () [Corola-website/Science/302713_a_304042]
-
mult mai mare în timp) a familiei Coresi ne îndreptățește să credem că ilustrul tipograf, diaconul Coresi, care a făcut să pătrundă pe tot cuprinsul pământului românesc tipărituri în limba română, ajutând la formarea unei limbi literare unitare, este dâmbovițean, ot Târgoviște, cu rădăcini adânci în acel sat românesc de pe valea Ialomiței numit Cucuteni, județul Dâmbovița, și nu Cucuteni din județul Buzău”. Coresi a deprins tehnica tiparului de la Dimitrije Ljubavić, care lucra pentru Mitropolia Ungrovlahiei. A tipărit primele cărți în limba
Coresi () [Corola-website/Science/302713_a_304042]
-
(în , acronim "OT") este un ordin religios german catolic format la sfârșitul secolului al XII-lea la Acra, în Palestina. În Evul Mediu, ordinul era unul religios-militar cruciat. Cavalerii teutoni purtau veșminte albe prevăzute cu o cruce neagră. După ce forțele creștine implicate în
Ordinul Cavalerilor Teutoni () [Corola-website/Science/303602_a_304931]
-
pictorul Lecca. Componența istorică a familiei acestuia din Brașov, poate fi determinată prin apelativele pe care membrii acesteia le purtau, evidența reieșind și din semnăturile lor. Astfel, există semnături ca: Popa Vasii și Comșa Răuț din Tohan, Nica Popii Comșa ot Zărnești, Răuț Scheianul, sau Cojocarul din Turcheș. Radu Leca și Răuț Leca au achiziționat un "minerei" pentru biserică în anul 1780, iar Gheorghe Pop și Radu Leca au încheiat un act de obligativitate în fața magistratului brașovean, de terminare pe cheltuiala
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
popularizat frumosul în artă și și-a sensibilizat contemporanii în modul de a recepta creațiile artistice. Astfel, cu ocazia unei conferințe din anul 1908, el vorbește despre importanța frumosului în arhitectură și integrarea lui în mediul înconjurător. În 1923, Otto Ot îi dedică un articol omagial cu ocazia împlinirii vârstei de 70 de ani în revista Klingsor. Otto Ot remarcă influența pe care Wilhelm Leibl a avut-o asupra lui Mieß. Pictura transilvăneană, nu se caracteriza printr-o încadrare riguroasă în
Friedrich Mieß () [Corola-website/Science/311428_a_312757]
-
ocazia unei conferințe din anul 1908, el vorbește despre importanța frumosului în arhitectură și integrarea lui în mediul înconjurător. În 1923, Otto Ot îi dedică un articol omagial cu ocazia împlinirii vârstei de 70 de ani în revista Klingsor. Otto Ot remarcă influența pe care Wilhelm Leibl a avut-o asupra lui Mieß. Pictura transilvăneană, nu se caracteriza printr-o încadrare riguroasă în curentele artei europene. Astfel, deschiderea accelerată spre influențele artistice venite din Europa centrală și de vest, a dus
Friedrich Mieß () [Corola-website/Science/311428_a_312757]
-
în localitatea Măstănești, a fost ctitorit de comisul Apostolache, între anii 1645 -1652. O condică din 1700 a lui Constantin Brâncoveanu spunea: Într-un alt document, din 18 februarie 1756, care marchează "ieșirea din indiviziune a lui Marin sin Ilinchii ot Ștefești hotărâtă de megieșii orânduiți din poruncă domnească", se face referire la "porunca dumnealui Petre vel Stolnic, ispravnic ot sud Saac". Prin hrisovul din august 1782 Nicolae Caradja acorda mănăstirii Căldărușani "vinăriciul din sud. Saac, după popoarăle Valea Mieilor, Valea
Județul Săcuieni () [Corola-website/Science/305030_a_306359]
-
Constantin Brâncoveanu spunea: Într-un alt document, din 18 februarie 1756, care marchează "ieșirea din indiviziune a lui Marin sin Ilinchii ot Ștefești hotărâtă de megieșii orânduiți din poruncă domnească", se face referire la "porunca dumnealui Petre vel Stolnic, ispravnic ot sud Saac". Prin hrisovul din august 1782 Nicolae Caradja acorda mănăstirii Căldărușani "vinăriciul din sud. Saac, după popoarăle Valea Mieilor, Valea Largă i Valea Negovanilor".. Reședința județului s-a aflat inițial la Urlați până cel târziu în 1645, an în
Județul Săcuieni () [Corola-website/Science/305030_a_306359]
-
Așezarea datează de la mijlocul secolului al XVIII-lea, pe atunci fiind moșia lui Scorea, nume derivat probabil de la inscripția „"Decebalus per Scorilo"”. Prima atestare documentară datează de la 22 august 1763, când „din luminata poruncă a Măriei Sale Grigore Callimachi, Grigore Clichici ot Scoreni [...] au mers la hotarul ce este în șesul Bâcului, să grijească pricina moșiei Sfintei Vineri, ce se chiamă Strășeni”. În timpul recensămintului ad-hoc din 1772-1773, organizat de țariști în timpul Războiului ruso-turc din 1768-1774, satul Scoreni, aflat în „ocolul Botnei”, aparținea
Scoreni, Strășeni () [Corola-website/Science/305210_a_306539]
-
descriu acte de vânzare sau judiciare. Într-un document de vânzare din 1658 apare ca martor „Costin Taban de Tătărouca”, iar în 1765 e descrisă judecata dintre Ioniță Donici și „niște răzeși ... Toader Șușcă i Anton i Dumitrașco de la Tătărăuca ot ținutul Sorocăi”. Primele recensăminte organizate pentru a identifica numărul de persoane impozabile indică numărul de case din sat. În datele recensământului din 1772-73 este indicat satul Tatarăuca aflat la 4 ceasuri de la Târgul Sorocii care avea 38 de case, dintre
Tătărăuca Veche, Soroca () [Corola-website/Science/305208_a_306537]
-
1631, Leon Tomșa valida lui Pârvu vii și ocine la Urlați /în dealul Urlaților numit Gruiu; în Dealul Făgețelului; în Broștineasca și în ocina Necșetească/ . Din 24 mai 1659, se păstrează zapisul de vânzare al lui Pătru ficeorul lu Bogoslov ot Fundeanca d(e) pri Criocuvu către Butea Roșnul ot Fundeanca pentru niște pămnt, contrasemnat ca martori de popa Mihai Neagri ot Urlați, vornicul Dumitru ot Fundeanca și comisul Mihai ot Cioceanca . Tot un zapis e și documentul din 1668, pentru
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
la Urlați /în dealul Urlaților numit Gruiu; în Dealul Făgețelului; în Broștineasca și în ocina Necșetească/ . Din 24 mai 1659, se păstrează zapisul de vânzare al lui Pătru ficeorul lu Bogoslov ot Fundeanca d(e) pri Criocuvu către Butea Roșnul ot Fundeanca pentru niște pămnt, contrasemnat ca martori de popa Mihai Neagri ot Urlați, vornicul Dumitru ot Fundeanca și comisul Mihai ot Cioceanca . Tot un zapis e și documentul din 1668, pentru vânzarea unei case în gura văii Nucetului (...) den margena
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
și în ocina Necșetească/ . Din 24 mai 1659, se păstrează zapisul de vânzare al lui Pătru ficeorul lu Bogoslov ot Fundeanca d(e) pri Criocuvu către Butea Roșnul ot Fundeanca pentru niște pămnt, contrasemnat ca martori de popa Mihai Neagri ot Urlați, vornicul Dumitru ot Fundeanca și comisul Mihai ot Cioceanca . Tot un zapis e și documentul din 1668, pentru vânzarea unei case în gura văii Nucetului (...) den margena pădurii păn în drumul cel mare al Mocanilor din partea lui Nan snă
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
Din 24 mai 1659, se păstrează zapisul de vânzare al lui Pătru ficeorul lu Bogoslov ot Fundeanca d(e) pri Criocuvu către Butea Roșnul ot Fundeanca pentru niște pămnt, contrasemnat ca martori de popa Mihai Neagri ot Urlați, vornicul Dumitru ot Fundeanca și comisul Mihai ot Cioceanca . Tot un zapis e și documentul din 1668, pentru vânzarea unei case în gura văii Nucetului (...) den margena pădurii păn în drumul cel mare al Mocanilor din partea lui Nan snă eg. Vladu Ursescu ot
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
păstrează zapisul de vânzare al lui Pătru ficeorul lu Bogoslov ot Fundeanca d(e) pri Criocuvu către Butea Roșnul ot Fundeanca pentru niște pămnt, contrasemnat ca martori de popa Mihai Neagri ot Urlați, vornicul Dumitru ot Fundeanca și comisul Mihai ot Cioceanca . Tot un zapis e și documentul din 1668, pentru vânzarea unei case în gura văii Nucetului (...) den margena pădurii păn în drumul cel mare al Mocanilor din partea lui Nan snă eg. Vladu Ursescu ot Urlați (Ibidem, 201). Și tot
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
ot Fundeanca și comisul Mihai ot Cioceanca . Tot un zapis e și documentul din 1668, pentru vânzarea unei case în gura văii Nucetului (...) den margena pădurii păn în drumul cel mare al Mocanilor din partea lui Nan snă eg. Vladu Ursescu ot Urlați (Ibidem, 201). Și tot un zapis este documentul, din 1686, prin care Dumitrașco biv căpt. Ușurelul vindea lui Iordachi biv vel stolnic Catacozino, o moșie în gura Urlaților în câmpu... (Ibidem, p. 213). Într-un document de prin 1697
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
noastră Gheorghe Bolbocel din Chirileni din ținutul Esului, niau adus mărturie de la mulți oameni buni anume: Groze din Micești și Lazor Bohletic din Bobletici și Chirica de acolo și Chirilă din Condresti și Dinga ploscariu de acolo..., si Toader Cârlan ot Dumbravita, precum iau vândut Beribace a lui ocina partea lui din satul Harcestii și din vii din satul Harcestii și cu pomatul de acolo, și din moară din Ichil drept 80 și 8 de taleri tătărești; precum arată mărturie de la
Chirileni, Ungheni () [Corola-website/Science/305794_a_307123]
-
într-o costișă de deal drept ce să numește acum "Dubna". Și de acolo am purces peste vale și ne-am suit în deal în" Dubna Veche"" În octombrie același an la hotărnicirea moșiei Stoicani participă și "vornicul Mihalache Perciun ot "Pripiceni"". În cadrul recensămîntului din 1772-1773, satul Pripiceni, situat în ocolul Cîmpului de Jos al ținutului Soroca, au fost înregistrați 20 capi de familie. Proprietar al moșiei era paharnicul Neculae Ruset, dar el nu avea nici un supus. Cei 14 moldoveni de
Dubna, Soroca () [Corola-website/Science/305244_a_306573]
-
Bolbocel, din Chirileni, din ținutul Eșului, niau adusu mărturie de la mulți oameni buni și anume - Groze din Micești și Lazor Bohletic din Bobletici și Chirică de acolo și Chirilă din Condrești (Condrătești) și Dînga ploscariu de acolo..., si Toader Cârlan ot Dumbrăvița, precum iau vîndutu Beribace a lui ocina partea lui din satu Hărcestii și din vii din satul Hărceștii și cu pomîntul de acolo, și din moară din Ichil drept 80 și 8 taleri tătărăști; precum arată mărturie de la acei
Condrătești, Ungheni () [Corola-website/Science/305251_a_306580]
-
1925. În biserica nouă din Mănăstireni se păstrează icoanele de la biserica de lemn pe care credincioșii au donat-o credincioșilor din Bălcestii Dăngăului în anul 1933. Pe unele din aceste icoane sunt trecute numele donatorilor și ale zugravilor: Gheorghe Zugravul ot Cetatea de Baltă un bine cunoscut pictor muralist și de icoane în stil postbrăncovenesc, și, mai ales, Simeon Silaghi Zugravu, însemnat pictor muralist și pictor de icoane pe lemn ce a împodobit cu talentul său veritabil aproape treizeci de biserici
Biserica de lemn din Bălcești () [Corola-website/Science/313197_a_314526]
-
moșie mănăstirii Strehareț „care iaste făcută de Serafim episcopul”. Șerban Vodă Cantacuzino printr-un hrisov dat la 12 mai 1679, scutește „bucatele” Streharețului de dijma către curte. La 21 aprilie 1693 jupâneasa Voica „ce-a fost a lui Murga post ot Turia”, cu fiică-sa Florica - diaconeasa și văru-său Cristea dau zapis la mâna Egumenului Filotei (urmașul lui Veniamin), prin care dăruiesc toată partea lor de moșie mănăstirii Strehareț. Tot în 1693, Constantin Vodă Brâncoveanu dă un hrisov prin care se
Mănăstirea Strehareț () [Corola-website/Science/313666_a_314995]
-
ani. A fost înmormântat în cimitirul din jurul bisericuței de lemn, foarte aproape de altarul la care slujise ca preot. Pe crucea sa de mormânt se află următoarea inscripție: "„Aice zace marele naționalist și poet ecsarch archiepiscopal Jraclie PORUMBESCU paroch ortodocs nă ot Sucevița în 9/III 1823 mort la 13/II 1896. Fiei țerina ușoară”". Fiul său, Ștefan Porumbescu (1856-1896), a murit și el în același an și a fost înmormântat tot lângă peretele bisericii. În anul 1971 s-a inaugurat complexul
Biserica de lemn din Frătăuții Noi () [Corola-website/Science/320439_a_321768]
-
documentul de mai jos schitul apare ca o ctitorie apreotului Maftei din Spinești, iar dintr-un alt document acesta are ca sprijin întreaga obște din Vrancea și un anume Asanache Panfile din Odobești. Iată primul document: „Adec eu, preot Mafteiu ot Spinești, dat-am adevărat zapis meu la mâna Gavrileștilor, anume Ioan i Toader Irimie i Dumitrașcu i Gavrilă, Io [a] na sora lor ot Spinești precum avându și o parte și de de (sic) moșie peste Valea Niagră, în Poduri
Biserica de lemn din Schitul Valea Neagră () [Corola-website/Science/323480_a_324809]
-
din Vrancea și un anume Asanache Panfile din Odobești. Iată primul document: „Adec eu, preot Mafteiu ot Spinești, dat-am adevărat zapis meu la mâna Gavrileștilor, anume Ioan i Toader Irimie i Dumitrașcu i Gavrilă, Io [a] na sora lor ot Spinești precum avându și o parte și de de (sic) moșie peste Valea Niagră, în Poduri, ce se chiamă parte Gavrileștilor, mi-au dat-o ca săfac un sfânt schit, care s’au și făcut cu [a] jutor lui Dumnezeu
Biserica de lemn din Schitul Valea Neagră () [Corola-website/Science/323480_a_324809]