1,143 matches
-
și a scos din el o veche melodie iudaică, trezind în spectatorii vrăjiți înălțătoare sentimente de înfrățire între popoare (vă atrag atenția să nu cădeți în cursă: sînt ironică!) în sfărșit liberi... pe Dunăre în jos, pe un mal frumos, pîlcuri de ciuperci prin burnița călduță, cîntînd mergem fericiți ca nomazii la Hundertwasserhaus, (Casa Hundertwasser) care înghite în hohotul ei de rîs pantagruelic tot barocul Vienei. Bem lapte cu rom. Mergem la muzeul Arsenalului, vedem limuzina neagră și tunica cu urme
Șase poeți români în căutarea unui donator de sînge vienez by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11218_a_12543]
-
acasă Un plâns, un plâns de bine Cu trupul desfășat, câmpiilor asemeni Și sufletul zburând, cu ochii mari și gemeni, M-apropii de lumina ferestrelor de-acasă Și pasul e mai harnic și calea de mătasă; Iar când se vede pâlcul salcâmilor bătrâni Și cumpenele strajă răscrucii cu fântâni, N-a mai rămas o urmă din zbuciumul de-aseară, În inimă se lasă, prinosul să i-l ceară, O liniște-nțeleaptă de dincolo de gând, Ca-n lanurile coapte, sub cerul nalt
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/15319_a_16644]
-
s-au adunat în băltoace, câțiva oameni propteau cu pari pereții de chirpici ai unei case spartă la temelie și agățaseră în meri și pruni veșminte și velințe la uscat... Ștefan privise o vreme după tătâne-său, până ce dispăru cu pâlcul de flăcăi în dosul Dâmbului Melcilor și privind spre urzici, îi veni gândul să bage mâna între ele, spre a vedea ce simte pielea urzicată și cum se bășică și cum îl ustură și cum va fi când o să dea
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
mirare Prea te bat adesea bănuieli funeste Urmărindu-ți umbra singur pe-o cărare Cu ne-nduplecate amăgiri agreste Mai păzești la vie, mai închini pahare Mustul se întoarce din rotiri celeste Să mai fiarbă-n sure șuri imaginare Graurii în pâlcuri cât mai dau de veste Ai cules hotarul, grâul e-n hambare își încing bostanii galbenele țeste La stupină sturzii cată-n aiurare în săgeți pe-aproape, în plutire peste Vai, și totuși, semnul tău de întrebare Cine-o să
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/11475_a_12800]
-
scriptoria în care istoria e rescrisă de la dreapta la stânga. invizibilă și înfricoșătoare splendoare, fregata evoluând ca o peniță ușoară printre tendoanele destinului, printre legatarii apocalipsei, neatinsă-n vreun fel de legământul flăcărilor, printre fructele și legumele deversate în mare, printre pâlcurile de morți legați unul de celălalt care urmară o vreme fregata ca literele mâna care le așterne pe hârtie, printre veacurile care, legate unul de celălalt, n-au mai încetat de atunci să se scurgă în sens invers. Ca o
Poezii by Ion Mircea () [Corola-journal/Imaginative/7829_a_9154]
-
cine știe? e chiar mai bine să nu evocăm speranța care este o falsă apropiere suspendați în tăcerea arborescentă ne golim unul în celălalt de o milă lichidă ce nici nu vindecă nici rănește. Înflorește în tine misterul ca un pîlc de răchiți la marginea unui fluviu interior ce-ți răsfață chipul chiar dacă ar vrea, ochii tăi nu mă mai pot zări pe partea nevăzută a lunii. Uită-mă spre a mă regăsi - poate - într-un pliu al memoriei din vremea
Poezie by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/15131_a_16456]
-
pe lângă urechi fără să le audă. Simți doar că un singur lucru lipsea din această atmosferă: drama. Sau poate că exista și ea, nevăzută, neștiută; poate că aștepta undeva, nu prea departe, pândind după o cotitură a drumului, după un pâlc de mesteceni. Șansa Aștepta de multă vreme. Aproape că uitase de când aștepta: un an și jumătate, doi, mai mult? , Se vor împlini trei ani în iarna asta" - îi spusese soțul ei, ieșind de la clinica profesorului G. din Toulouse. Dar de
Din Carnetul unui Pierde- Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/10990_a_12315]
-
vieți, Nu prețuiesc nici cât o clipă Din nesfârșitele-și tristeți ! Fără cârma și vântrele, Pe-al văzduhului ocean, Mii de aștri, mii de stele, Trec prin liniști de noian ; Peste șesurile-ntinse, Peste-al lumii vis stingher, Norii,-n pâlcuri necuprinse, Fără urme trec pe cer. Nu-i îngenuncheză lutul, N-au mâhnire, n-au nici dor ; Nu pot regrete trecutul, Nu visează viitor. Tu la orice încercare Fă-ți din pildă lor temei ; Calmă și nepăsătoare, Și-mpăcată fii, ca
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
în numele lui Traian Băsescu, e cel puțin cusut cu ață albă. Cred că, și pe fond de stres, extraordinar de încărcat, cu campanie, temeri și suspiciuni, cineva o să cadă în capcană. Cum poate să creadă cineva că eu cu un pâlc de haiduci repetăm isprava UNPR?”, a declarat Mircea Geoană la Gândul Live. El a subliniat că „acest tip de invenție mi-aduce aminte de ce a fost înainte, acum un an când eram la șefia Senatului, că am făcut blat cu
Cum răspunde Mircea Geoană acuzelor de trădare by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/40415_a_41740]
-
dureros ca o rășină din trunchiul unui brad lovit. Iată o copilărie bîntuită de fantasme rele avant la lettre, prefigurînd o existență sub egida spaimei fără scăpare: "dumnezeu este vocea aceea mică de care se agață frica. femeile, ca niște/ pîlcuri de sălcii, se aplecau fluide deasupra unor menhire unde locuia/ magia estului.(...) estul era o încăpere funerară plină de/ cîntece războinice./ morții sînt otgoanele prin care dumnezeu ne leagă de mal./ la ce bun să ne tot îndepărtăm?/ datoria omului
Dansul demonizat al materiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10739_a_12064]
-
ceri șaizeci. Casa zăcea într-o penumbră sufocantă. Era prima săptămână din aprilie și căldura părea și mai greu de îndurat din pricina țârâitului greierilor. Când termină cu îmbrăcatul, Baltazar deschise ușa dinspre curte ca să se răcorească în casă, și un pâlc de copii intră în sufragerie. Vestea se dusese în tot satul. Doctorul Octavio Giraldo, un medic bătrân, mulțumit de viață, dar obosit de profesie, se gîndea la colivia lui Baltazar pe când mânca împreună cu soția lui invalidă. Pe terasa interioară unde
Gabriel García Márquez - Uimitoarea după-amiază a lui Baltazar by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2720_a_4045]
-
peste măsură că-și zdrobiseră crengile și umpluseră apele de sub ei cu roadele și frunzele lor. Pe rîu, agățat de fumul hornului roșu ca un păianjen de firul său, se afla o hardughie de han, iar în bătătura lui un pîlc de călători trăgînd cu pușca în apă. - Nu-l lăsa, nu-l lăsa să treacă! - țipa gîngav cineva. - Doamne, uite la el cum s-a prins - se văicărea un altul încărcîndu-și arma. Sofronije Opujić gîndi că era vorba de o
Milorad Pavic - Ultima iubire la Țarigrad by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11058_a_12383]
-
Nemișcat, cu ochii pierduți, privea depărtările. Ce-l putea oare interesa pe Rec în colinele îndepărtate, unde nu putea să distingă decât frânghii de pădure deasupra viilor înroșite de brumă, șerpuirea panglicii de apă, care de aici beteală nemișcată sau pâlcurile de pădure care se îmbrăcau în azuriu diafan sub orizontul aprins de soarele obosit.” (p. 92) Doar Ștefan Cazimir a știut s-o citească.
Marcă înregistrată by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5499_a_6824]
-
adie prin trestii/ Se-ntorc rîndunelele./ Sfioase din colțul fereștii/ Surîd micșunelele.// Răsună de rîset dumbrava./ Și-s zarzării-n floare;/ Iar plopii se leagănă-n slava/ Seninului soare” etc. (Martie). Plopii-s pădure deasă, mai în fiecare poem cîte-un pîlc; arar mai apar și alte specii, dar niciuna atît de compătimitoare și empatică precum plopii (cu „sărăcia” de har a cărora Ada se identifică; dar și cu propulsia lor spre cer). Chiar și-n plină dramă de amor, printre ofuri
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
pentru a-i da posibilitatea lui Patru să se apropie și să discute cu ea. Kalina primise o pușcă de tir sportiv, ușoară, de operetă. La un moment dat, obosită, se opri în loc și privi în jur. Undeva, după un pâlc de copaci, zări geaca albastră a lui Genti și-și zise că e cam ciudată venirea lui de unul singur la vânătoare, încălcând una dintre regulile familiei, care întotdeauna apărea în public "în formație completă". Între timp se pierdură cu toții
Fahri Balliu - Panteonul negru by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/6702_a_8027]
-
cu seamă, în a cărui vastă curte mă simțeam în mijlocul lumii. Și mai era și sat, cu lunci de gălbenele și roiuri de fluturi, cu ogoare în spatele caselor - în curtea casei Murineanu, în care mai apoi am locuit, creștea un pîlc viguros de floarea-soarelui - pepeni, pe cîmpuri învecinate vedeam uriașe întinderi de bostani galbeni și portocalii, în curtea noastră se aflau caiși cărora căprița mea le rodea scoarța". Documentar, sînt de semnalat evocările privitoare la mizeria în care familia Ș. Cioculescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14760_a_16085]
-
nu-l stînjeni în cercetările sale făcute cu ochii minții,/ dar mi-e dat mie să văd cum galbenă și mare ca un stîrv de oaie/ urechea omenirii plutește pe apele unei mlaștini/ printre albe stînci de calcar și foșnitoare pîlcuri de trestii./ Zadarnic noapte de noapte cu auzul înfipt în urechi ca un baston pentru orbi/ pipăi crăpăturile memoriei,/ căci nici măcar un șobolan nu iese nici măcar un șoarece de cîmp/ și nici gîndacul de bucătărie, răzbate numai vocea mea/ din
Tînărul Mureșan (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3509_a_4834]
-
hîrtie/ Să i se rupă-ncet aripa" (Hoțul de coarde). Contrapunctic, urmează imaginea tandreții obosite, somnoroase, ca o retragere a autoarei în culcușul său sufletesc: " Voi dormi supravegheat/ Ca un pui întunecat/ De balaur la odoare/ Strîns în aripe sumare// Pîlcuri de sfieli gingașe/ Trec clipind din fluierașe/ Pe picioare de agat/ Coborî-vor la-mpărat/ Purtînd arme lunecoase/ Pe pernițe de mătase" (Puiul de balaur). La un moment dat, armele antimitologice sînt depuse, utilizarea lor nemaiavînd rost într-o altă
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
de table pe masă și cu sticla de alcool la piciorul scaunului. Bărbați zdraveni, în general, posesori de voci tunătoare și, după cum dovedește capacitatea de a broda pe orice temă, nu tocmai idioți. Pe înserat, pe măsură ce se întorc de la lucru, pâlcuri de indivizi șovăitori, înarmați cu plase, iau drumul alimentarelor ori al "buticurilor" din scările de bloc, de unde se întorc în pas evident mai elastic și cu sticlele pline. Apoi, vreo oră nu se întâmplă nimic. Dacă nu ți-ai pierdut
Dipsomania salvează România by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10655_a_11980]
-
nu posibilitatea de a intra în legătură cu colegi din alte țări au constituit scopul deplasării. Din contră, evenimentul de la Neptun a fost gândit ca un prilej pentru plimbări pe faleză (nu știu dacă a fost vreme de plajă), pentru retrageri, în pâlcuri, prin camerele de hotel pentru intense libațiuni. Cunosc de multă vreme crisparea scriitorului român atunci când e pus în situația de a dialoga pe marginea unor subiecte mai abstracte. Firește, nu e obligatoriu ca în orice scriitor să zacă un autor
Struții și povestașul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11269_a_12594]
-
a două fire de fum, un fir al liniștii cu un altul al neliniștii, o lume în care se simte dureros absența, dar în care, în același timp, tânjirea creează o punte diafană între vizibil și invizibil: "Grauri cad în pâlcuri și se-ntorc, fuioare,/ Viile pe dealuri nu mai au prea mult,/ încă-o lună, două până-o să coboare/ Duhul tău în beciul reavăn și ocult." Are loc o îmbinare armonioasă între moliciunea voluptății formale (ușor barocă) perceptibile atât în
Nuanțele nostalgiei by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/12791_a_14116]
-
departe, voia să găsească mânătărci, mânătărci și castane. Lumina se strecura printre copaci, puțin mai încolo se vedea verdele diafan, subțire, al unui luminiș, acolo puteau fi, acolo trebuiau să fie, va găsi una, două, își dorea să găsească un pâlc întreg, pe care să-l prade. Helene fugea și de abia îl mai auzea pe Peter, care se ținea după ea, împiedicându- se și strigând-o. Iată în sfârșit una! Avea o pălărie groasă, bătrână, maronie, cu totul altfel decât
Femeia din amiază by Julia Franck () [Corola-journal/Journalistic/5774_a_7099]
-
caracterizați și prin vestimentație (autoarea costumelor, Oana Păunescu). O scenă se cere menționată neapărat, o dată pentru semnificația ei estetică, a doua oară pentru importanța etică. Jane March, interpretă sensibilă a celei dintîi soții a domnitorului, are o criză la vederea pîlcului de cadavre trase-n țeapă în mijlocul orașului și o femeie îi dă să bea apă dintr-un pocal de aur aflat la îndemîna oricui. Femeia oarecare e Maia Morgenstern cu o figură brăzdată de riduri, fiecare cută ca și fiecare
DRACULA revine! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16438_a_17763]
-
pe platforma sa Academia Militară. Aș vorbi numai de liniștea ce domnea, în preajma celui de-al doilea război mondial în această rezidență de oameni așezați, locuind pe străzi cu nume de medici, în case cu grădini în care vântul legăna pâlcuri de cârciumărese - ah! parfumul de pe urmă al straturilor de regina nopții în vântoasele seri de octombrie! Sau ultimul boboc de trandafir, la jumătatea lui noiembrie. Sau iedera verde sub zăpada ce se topea... în curtea casei, printre hortensii țâșneau brotaci
Un om, un destin, un card by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8525_a_9850]
-
etc.); - fișa pârtiei sau a traseului de schi pentru agrement, care va cuprinde elementele prevăzute în criteriile minime de omologare; - schița pârtiei sau a traseului de schi pentru agrement, cu detalii privind amplasarea instalației de transport pe cablu, porțiunile abrupte, pâlcurile de copaci, curbele și eventualele intersecții cu drumurile carosabile, cu traseele instalațiilor de transport pe cablu și cu alte părții, locurile de amplasare a indicatoarelor de semnalizare și a balizelor; - schița profilului pârtiei; - fotografia de ansamblu a pârtiei de schi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/138288_a_139617]