1,854 matches
-
și de unchi, it’s a mess. Toată treaba cu hunter-hunted (clișeul cu tv-ul deschis pe Animal Planet, hm...): Miller (scenaristul filmului) a încercat să evite banalul și a ieșit confuzie. Poveste teribilă, senzorială, în care toate simțurile sunt la pândă - auzul, prin vântul care suflă, gâzele bâzâind sau metronomul care toacă timpul ca un satâr, ca și muzica la pian care se ridică răsucindu-se erotic în aer, mai bună decât o scenă de sex explicit, e de departe liderul
Stoker: Cronică de film, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339481_a_340810]
-
că aerul este pur manga, 100% asiatic. Rotund, cu vocea fetei din off la început și la sfârșit, cu o imagine impecabilă din punct de vedere plastic și estetic, camera care se mișcă încet, ca un animal de pradă la pândă, plus multe prim-planuri, montaj savant, cu racorduri și unghiuri neașteptate care măresc tensiunea, filmul tatălui celebrului Oldboy, nu are cum să te lase indiferent. O poveste pe muchie de cuțit, dură, violentă, incestuoasă, plină cu găselnițe vizuale, cu scene
Stoker: Cronică de film, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339481_a_340810]
-
pe nisip o ceașcă de cafea Umplândo ochi cu apă din mare, Apoi a lăsato să fiarbă la soare. Dând în clocot la văzul femeilor goale Ziua a pus nisip în apa cea luat-o la vale, Eu stand la pândă cu gândul și dorul Așteptam să țâșnească din ceașcă izvorul. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Viața ca o luptă / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 292, Anul I, 19 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al
VIAŢA CA O LUPTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340752_a_342081]
-
stăpân. Calul era-nțepat de cuie în copite, omul de bătături în tălpi. Și om și cal munceau în mut neplâns. Omul și calul alb se-asemuiau în forță și sudoare, cu poftele înfrânte de buștenii grei. Am făcut semuială-n pândă de ochi, dar și proverbul nostru spune că voinicul muncește ca un cal... Pe Râușor era o potriveală de nepotriviri... Niță fiind școlit cu neștiință de auz nu știa ce e sărbătoarea, dar se îmbrăca curat fiindcă îi vedea pe
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
de oră două Lumea e un fel de zoo, Cum spunea și Cassius Dio Înainte înseamnă înapoi De mai multe ori și, după Ce descoperi că ocupă Locul unu, locul doi În fiecare om o fiară Toată viața stă la pândă Carnivoră și flămândă Ziua urlă, noaptea zbiară Oamenii care dau iama Să ajungă doar în vârf Poartă-n ei miros de stârv Și de care nu-și dau seama Lumea cea mai inexactă Dintre câte opțiuni Cumpărăm cu acțiuni, Este
REVERIE de ION UNTARU în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340808_a_342137]
-
povara grăuntelui de nisip ce cade, fir cu fir, într-o ireversibilă clepsidră. Sonetele sunt un joc de-a v-ați ascunselea cu Moartea. Cuvântul este stânca de scăpare și turnul de adăpost în fața inevitabilului resimțit ca o umbră la pândă. Cuvântul coagulat sub forma sonetului, considerat de poet ca fiind «Prințul poeziei», este tărâmul tinereții fără bătrânețe și al vieții fără de moarte.” (Andrea Hedeș) ● „Theodor Răpan lucrează pentru neuitare.” (Lucian Gruia) ● „Theodor Răpan îmbracă hainele și tulburările poetului medieval, preluându
DUBLĂ LANSARE DE CARTE de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340933_a_342262]
-
în eul meu unde vulcanii fierb și-așteaptă clipa în care să țâșnească împrăștiind risipa al cărei stăvilar am fost mereu. E iarnă, dar zăpada de mult n-a mai căzut, iar gerurile de-altădată-s blânde. Îmi obosesc ființa doar zilnicele pânde când mă îmbrac în zale și-mi pun scut. Narcis De când mă știu, fecioare și nimfe mă iubesc. Echo de dorul meu acum e șoaptă. Când trec pe lângă semeni toți ochii se îndreaptă spre mine și îi simt cum mă
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340982_a_342311]
-
botul De stâncă gri,gri de ocean! Pisici de mare sau meduze Pești în banchize și delfini Moruni albaștri dând din buze Anghile,stropi de aer ,fini Sau cetacee-nșelătoare Alge diverse unduind Fante de soare,orbitoare Pești stând la pândă sau dormind Și-n feeria dintre ape Sirena peste tot,domnind Cântând cu o tristețe mută Ea la pescari privind cu jind... Ce frumusețe-n veșnicie Ce liniște în nemișcare Un alt tărâm de vis e totul Iar eu,îndrăgostit
FEERIE SUBACVATICĂ de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340977_a_342306]
-
firav Nestemată gingășie, In parfumuri ceva grav, O mireasmă mereu vie... Ai venit și-a ta prezență Ne vestește primăvara Care sveltă-n consistență V-a înmiresma iar țara. Ghiocel floare plăpândă Ce răsari, gingașă floare, Te aștept și a mea pândă Iți vine-n întâmpinare... Referință Bibliografică: Ghiocel / Constantin Enescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1157, Anul IV, 02 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Constantin Enescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
GHIOCEL de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341292_a_342621]
-
scriitor mare care merită să fie propus pentru acest premiu. Dar mă îndoiesc de faptul că vor fi luate în seamă aceste propuneri făcute ca să se poată cheltui niște bani. Și în acest caz hienele sunt active și mereu la pândă și pe fază. Ai fost vreodată față în față cu Securitatea? Ai avut de pătimit din pricina acesteia? O mai interesează astăzi scriitorii? Nu am avut această „șansă” de a fi față în față cu securitatea, deși, când conduceam cenaclul literar-artistic
CARTEA CU PRIETENI- EMILIAN MARCU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341424_a_342753]
-
pură libertate, pătrundere în noi înșine și depășire a imediatului. Poetul-Mag are nebănuite puteri cu ajutorul cărora păstrează secrete ale unui glas netălmăcit: „Dintr-o oglindă mută argintul se ridică,/ sihastrul cuc oftează în rana lui de pluș,/ dihorul stă la pândă, cu ghearele își face/ pe nicovala serii înfiorat culcuș ... ” Instaurând o nouă dimensiune a actului artistic, Poezia va fi transformată radical și irevesibil: „Ah, cum crește în mine durerea de-a fi,/ durerea spunerii și supunerii prin Cântec/ (ca un
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
iubirea vie gânduri de flori în traiectorii pentru gâze minuscule magnolii respirând a meditație ridic făclia în risipirea mea în ruga ta cenușie de reflecția munților văpaia e aruncată într-o alergare de cursă lungă plasele de păianjeni stau la pândă pierdem teren nu și amintiri suzana deac Referință Bibliografică: Văpaia dintr-o alergare de cursă lungă / Suzana Deac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 323, Anul I, 19 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Suzana Deac : Toate Drepturile Rezervate
VĂPAIA DINTR-O ALERGARE DE CURSĂ LUNGĂ de SUZANA DEAC în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341768_a_343097]
-
uitând că ne-a fost ispita. pe poteci ce le-am trecut a fost numai timp pierdut, frunze bătute de vânturi pe care toamna le scuturi. dorm destinele pe veac hai să le venim de hac, destinele au stat la pândă și ne-au venit ca o osândă, luceferi ard de veghe sus, și ne-au învins și ne-au răpus, de caut înțeles târziu azi nu mai vreau și nu mai știu, de caut iară umbra ta, ochiul n-o
LOGODNĂ MISTICĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341958_a_343287]
-
-ndurase-ntreg Ajunul foamea și gerul cumplit. Câteva zile de-a rândul Mitică l-a tot hrănit, șoricelu-a prins putere dar moșul l-a izgonit. Mătușica mea, Olguța, adoptă un pisoiaș, o mică sălbăticiune - gri-vărgat, un cercetaș. Motănelul sta la pândă, patrula neobosit și de atunci să vină-n casă, șoarecii n-au îndrăznit. Astăzi, vara mea, Micuța, crește și ea pisoiași, îi iubește și-i alintă, ca pe niște copilași. Am avut și noi pisici, o pleiadă de voinici și
RAŢIUNE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342311_a_343640]
-
Trăia odată, pe muntele Vlădeasa din Carpații Apuseni, un urs brun-roșcat pe care îl chema Pândele. Din zori și până-n seară bătea pădurile în căutarea celor de-ale gurii. Pândele era un urs bun. Niciodată nu făcuse nici un râu altor animale, nici macar celor în două picioare. Hrană lui de bază erau fructele de pădure: frăguțe, zmeura
POVESTE DIN MUNŢII CARPAŢI (ROMÂNĂ, ENGLISH, MAGYAR, DEUTSCH) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 847 din 26 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342291_a_343620]
-
Trăia odată, pe muntele Vlădeasa din Carpații Apuseni, un urs brun-roșcat pe care îl chema Pândele. Din zori și până-n seară bătea pădurile în căutarea celor de-ale gurii. Pândele era un urs bun. Niciodată nu făcuse nici un râu altor animale, nici macar celor în două picioare. Hrană lui de bază erau fructele de pădure: frăguțe, zmeura, pere și mere pădurețe, ghinda și rădăcini. Pentru bunătatea lui, primea, din când în
POVESTE DIN MUNŢII CARPAŢI (ROMÂNĂ, ENGLISH, MAGYAR, DEUTSCH) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 847 din 26 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342291_a_343620]
-
altor animale, nici macar celor în două picioare. Hrană lui de bază erau fructele de pădure: frăguțe, zmeura, pere și mere pădurețe, ghinda și rădăcini. Pentru bunătatea lui, primea, din când în când, de coanele albine câte un fagure de miere. Pândele era prieten chiar și cu Dalila, vulpea cea hoțomana, tot încercând să o facă să renunțe la păsăret și să se îndoape cu fructe și legume care sunt mult mai sănătoase pentru stomac și se găsesc din abundență în pădure
POVESTE DIN MUNŢII CARPAŢI (ROMÂNĂ, ENGLISH, MAGYAR, DEUTSCH) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 847 din 26 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342291_a_343620]
-
să o facă să renunțe la păsăret și să se îndoape cu fructe și legume care sunt mult mai sănătoase pentru stomac și se găsesc din abundență în pădure. După multe vorbe duioase la ureche și sfaturi pline de talc, Pândele o convinse pe „spaimă zburătoarelor” să devină vegetariana. De când trecuse la noua dietă, Dalila era veselă, măi vioaie și mirosea bine a mentă și busuioc. Pentru că știa să cânte frumos, toți țăranii din împrejurimi o invitau la petreceri și sindrofii
POVESTE DIN MUNŢII CARPAŢI (ROMÂNĂ, ENGLISH, MAGYAR, DEUTSCH) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 847 din 26 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342291_a_343620]
-
Dalila era veselă, măi vioaie și mirosea bine a mentă și busuioc. Pentru că știa să cânte frumos, toți țăranii din împrejurimi o invitau la petreceri și sindrofii. Vulpea-primadonă ajunsese să cânte în duet chiar și cu cocoșii. Într-o zi, Pândele avu un accident care era să-l coste viața. Luându-și prânzul la un tufiș de mure, a călcat din greșeală într-un spin de măceș, care s-a rupt, intrându-i adânc în talpă piciorului. Rană s-a infectat
POVESTE DIN MUNŢII CARPAŢI (ROMÂNĂ, ENGLISH, MAGYAR, DEUTSCH) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 847 din 26 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342291_a_343620]
-
la rădăcina unui stejar așteptându-și sfârșitul. Nu mult după aceasta pățanie, cumătra Dalila, veselă și bine dispusă, fredonând un cântecel la modă despre un berbec supărat pe nea Alecu, trecu prin fața vizuinei unde știa că-și are sălașul amicul Pândele. - Pandeliiicăă! Lică-Pandelică! strigă ea, ce mai faci iubitule? - Mooor, mor! mormăi cu greu Pândele. Vulpea intra repede în vizuina ursului și îl văzu pe acestă zăcând cuprins de durere. - Pandelaș dragă! Ce ai pățit? Ce-i cu tine, ești bolnav
POVESTE DIN MUNŢII CARPAŢI (ROMÂNĂ, ENGLISH, MAGYAR, DEUTSCH) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 847 din 26 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342291_a_343620]
-
veselă și bine dispusă, fredonând un cântecel la modă despre un berbec supărat pe nea Alecu, trecu prin fața vizuinei unde știa că-și are sălașul amicul Pândele. - Pandeliiicăă! Lică-Pandelică! strigă ea, ce mai faci iubitule? - Mooor, mor! mormăi cu greu Pândele. Vulpea intra repede în vizuina ursului și îl văzu pe acestă zăcând cuprins de durere. - Pandelaș dragă! Ce ai pățit? Ce-i cu tine, ești bolnav? - Moor, mooor...! îngaimă Pândele și își pierdu cunoștință. Vulpea, speriată și îngrozită, ieși afară
POVESTE DIN MUNŢII CARPAŢI (ROMÂNĂ, ENGLISH, MAGYAR, DEUTSCH) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 847 din 26 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342291_a_343620]
-
ea, ce mai faci iubitule? - Mooor, mor! mormăi cu greu Pândele. Vulpea intra repede în vizuina ursului și îl văzu pe acestă zăcând cuprins de durere. - Pandelaș dragă! Ce ai pățit? Ce-i cu tine, ești bolnav? - Moor, mooor...! îngaimă Pândele și își pierdu cunoștință. Vulpea, speriată și îngrozită, ieși afară din vizuina lui Pândele și începu să strige cât o ținea gură după ajutor. Multe animale au auzit-o și au venit în grabă să vadă ce se întâmplă. Toată lumea
POVESTE DIN MUNŢII CARPAŢI (ROMÂNĂ, ENGLISH, MAGYAR, DEUTSCH) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 847 din 26 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342291_a_343620]
-
în vizuina ursului și îl văzu pe acestă zăcând cuprins de durere. - Pandelaș dragă! Ce ai pățit? Ce-i cu tine, ești bolnav? - Moor, mooor...! îngaimă Pândele și își pierdu cunoștință. Vulpea, speriată și îngrozită, ieși afară din vizuina lui Pândele și începu să strige cât o ținea gură după ajutor. Multe animale au auzit-o și au venit în grabă să vadă ce se întâmplă. Toată lumea îl iubea pe ursul Pândele, dar nimeni nu-i putea gasi leacul. Apărură chiar
POVESTE DIN MUNŢII CARPAŢI (ROMÂNĂ, ENGLISH, MAGYAR, DEUTSCH) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 847 din 26 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342291_a_343620]
-
Vulpea, speriată și îngrozită, ieși afară din vizuina lui Pândele și începu să strige cât o ținea gură după ajutor. Multe animale au auzit-o și au venit în grabă să vadă ce se întâmplă. Toată lumea îl iubea pe ursul Pândele, dar nimeni nu-i putea gasi leacul. Apărură chiar și câțiva mocani din împrejurimi, dar și dânșii dădură, nedumeriți, din umeri. Dalila deveni din ce in ce mai disperată. Din greșeală calcă pe arici și înțepâdu-se sări în sus de doi metri scoțând un
POVESTE DIN MUNŢII CARPAŢI (ROMÂNĂ, ENGLISH, MAGYAR, DEUTSCH) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 847 din 26 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342291_a_343620]
-
pe nevastă-ta! Evrica, am zis, nu Erica! Evrica! strigă din nou triumfator vulpea, am găsit soluția ca să-l facem bine pe Pandelaș! A cerut de la un țăran, un briceag ascuțit și s-a repezit cu el spre buba lui Pândele. Toată lumea a rămas înmărmurita de cruzimea vulpii. Inimile tuturor s-au oprit. Dalila, cu grijă, foarte stăpâna pe șine, cu o îndemânare de chirurg, a înfipt vârful briceagului în umflatura lui Pândele. Ursul a scos un urlet și-a dat
POVESTE DIN MUNŢII CARPAŢI (ROMÂNĂ, ENGLISH, MAGYAR, DEUTSCH) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 847 din 26 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342291_a_343620]