948 matches
-
drojdie, suc de sfeclă roșie, iască uscată, frunze și flori de turta lupului și sânge de nouă frați (frunze, flori și planta aeriană), care se amestecă și se pun la macerat timp de 2 zile, la căldură. Se bea un păhărel pe zi, timp de 2 săptămâni. Se bea coajă de "colbec" pisată ca făina, cu rachiu de drojdie sau cu fiertură de orz. Consum de plămânărică plămădită (macerată), În rachiu de tescovină sau ceai de cicoare, de buruiană rea sau
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cu fiertură de orz. Consum de plămânărică plămădită (macerată), În rachiu de tescovină sau ceai de cicoare, de buruiană rea sau de forăstru. Macerat din rădăcină uscată de mutătoare În rachiu, timp de 3-4 zile, din care se beau 45 păhărele pe zi. Totodată se pune și turtă din acest macerat pe locul afectat de surpătură. În Banat, contra herniei, se folosește macerat din semințe de brusture În rachiu de drojdie, iar În Basarabia, macerat de mac, iarba acului și pătrunjel
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
din acest macerat pe locul afectat de surpătură. În Banat, contra herniei, se folosește macerat din semințe de brusture În rachiu de drojdie, iar În Basarabia, macerat de mac, iarba acului și pătrunjel În rachiu, din care se beau 2-3 păhărele pe zi. Cu plantele macerate se aplică și cataplasme. 200 Oblojeli cu fierturi de studeniță și sânzâiene. INFLAMAȚIA TESTICULELOR (orhiepidimită) Boala este produsă de un germene patogen localizat la nivelul epididimului. De aceea este obligatorie consultarea unui medic specialist, pentru
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Fiertură de trifoi alb cu tătăisă albă, de tătăisă albă cu scânteuță ori de drob și scânteuță. Rachiu cu oțet și gândaci de pe planta numită turtă, rachiu cu rădăcini (rizomi) de pir sau de boz, consumate pe nemâncate, câte un păhărel. Ceaiuri din negrușcă, chimion de câmp, nigeluță, potolnic, rădăcină de pătrunjel (În care se pune o mână de ovăz și una de orz, de rădăcină de pătrunjel fiartă În lapte dulce, ceai de alior, de coada șoricelului și fierea pământului
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de urzică moartă În vin, din care se bea câte o ceașcă dimineața, la prânz și seara, Înainte de masă. Se mai bea vin În care s-a fiert un rac. Ceai de rădăcină de cicoare, din care se bea un păhărel dimineața și seara, pe stomacul gol, cu ½ oră Înainte de masă. Ceai din frunze de frasin, 3 cești pe zi, sau de salcie. Legători cu tărâțe din borș (huște), cu semințe de laur plămădite În rachiu de drojdie, sau cu ceai
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
aceasta afectat din punct de vedere fizic, sihic și al poziției sale sociale". Trecerea de la consumul ocazional de alcool la dependența de băutură, are loc, de obicei pe neobservate, progresiv: În prima fază apare nevoia zilnică de a bea "un păhărel", apoi două ... trei..., și așa se ajunge la alcoolismul propriu-zis, cu toate consecințele sale negative: gastrita alcoolică, congestia ficatului care poate duce la ciroză, miocardită alcoolică, dereglări psihice și scăderea intelectului și a capacității de muncă, psihoze, delirum tremens (nebunia
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
seara, 10 zile. Manuscrisul nr.271, rețete din 1828, Academia Română Pentru ieșire afară (contra constipației) și de dureri de stomac: revent oprărit cu apă să se bea. Pentru putere la om : apă (ceai) de izmă (mentă) și scorțișoară, câte un păhărel la prânz sau dimineața și seara. De ieșire afară: revent plămădindu-se În rachiu și bându-se la prânz și seara câte un păhăruț. Pentru junghi: 12 și mai multe lipitori se pun pe locul cu junghi. Pentru nădușeală (transpirație
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
coborât din turnuri și s-au dus să ia micul dejun. Fără să-l cunosc pe vreunul, am curaj să afirm că în acea dimineață de iunie pofta lor de mâncare era ireproșabilă și cred că au și băut câteva păhărele"267. Pagini de literatură autentică există și în capitolul "Zekii ca națiune", care ilustrează în cea mai mare măsură "scriitura oblică" soljenițiană. Într-un discurs cu aspect parodic, se spune că deținuții, foarte numeroși, alcătuiesc o națiune distinctă sau chiar
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
așa că o să vă luminez tot eu. Cică trei prieteni din liceu, au făcut școala de ofițeri, iar la terminare, unul a nimerit la artilerie, unul la aviație și Gheorghe la cavalerie. Se întâlnesc ei după mai mulți ani la un păhărel și hai să țină câte un scurt toast. Fiecare au introdus cuvinte folosite în activitatea lor zilnică așa că toastul a sunat așa: Artileristul: Salve! Aviatorul: Și mii de bombe! Gheorghe: (a zis și el ceva din domeniul său) Hai noroc
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
acesta în ultima vreme.” Ieși apoi iute ca din pușcă sub privirile noastre amuzate. Străinul se simțea acum parcă mult mai bine, descătușat cumva de o povară. Zise lui Murgoci: „Eu zic să mai aduci o sticlă ca să bem un păhărel cu toții”. După ce sticla fu pe masă, mi-am tras și eu scaunul lângă masă iar Murgoci s-a așezat în partea cealaltă după ce închisese bine ușa cârciumii. „Știu că am fost privit cu suspiciune de toată lumea de când am
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
de obicei, sărbătoreau evenimentul când, la geamul de la ușă, o căciulă rusească apăru deasupra perdelei. Precis era un militar rus! Dorea și el, sărmanul, să facă Paștele într-o casă de om! Îl vor omeni cum se cuvine cu un păhărel de secărică, un ou roșu, o felie-două de cozonac, că așa-i la sărbători! Când au deschis însă ușa să pună planul în aplicare, aflându-se față în față cu așa-zisul "soldat rus", după câteva clipe de ezitare, uimire
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
cu multă sineală, cel puțin odată pe an la Paști sau la Crăciun; cu oameni săraci dar primitori, gata să servească din puținul lor pe orice pământean care, chiar și întâmplător, ar fi trecut pragul vreo unei gospodării, cu un păhărel de țuică de prună păstrată în butoiaș de dud pentru zile mari sau toamna, cu o cană de lut plină ochi cu vin-ravac de producție proprie, natural sută la sută, turnat din urcior înflorat, însoțit de o plăcintă din făină
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
poveștile culese de Petre Ispirescu cum ar putea să creadă unii cârcotași! Dintr-un pocal de cristal, le-ar fi sorbit pe toate picătură cu picătură și nu s-ar fi săturat. Zece scofâlcite anemice, cu țigara în colțul gurii, păhărelul de coniac în mână, partenerul de sex în față și început de gheb în spate, nu fac cât una singură cu schiuri sau patine. Oare aceste ființe rebegite vor mai putea face copii, vor mai apuca vârsta a treia? Nu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
rămas numai bunicii și nepoții, ca să se ajute unii pe alții. Prin urmare, frumoasele sărbători de iarnă le-au petrecut împreună cu câțiva copii zburdalnici, cu câteva bunicuțe și cu trei-patru moșneguți cu care servea din când în când câte un păhărel de țuică în timp ce susțineau că, dacă vor fi în fruntea țării, ar ști ce trebuie făcut, ar transforma-o rapid într-un adevărat colț de rai. Dacă ești așa de bun, de ce nu-ți depui candidatura? Îl întrebă odată Bidaru
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
și-a citit Doina, lîngă statuie, așa cum se pregătise; s-a ferit de mulțime, de teama să nu facă ori să spună ceva nepotrivit, iar lumea să rîdă de el. A citit-o seara, între junimiștii adunați ad-hoc. După un păhărel de Cotnar, a dormit la Creangă, dar cu revolverul lîngă el, fapt care pe Creangă l-a pus pe gînduri 245. Pentru că serbările populare s-au prelungit vreo opt zile, iar poetul a revenit la București de-abia pe la 17
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
extaz; fală; fericirea; fior; frumos; glorie; îmbogățire; îmbogățit; împlinire; înaintare; încredere; a învăța; învățare; învingător; a învinge; joc; laudă; locul 1; la loterie; a lua; medalie; merită; money; muncește; a munci; nimereală; noră; a obține; parale; la pariuri; participare; păgănele; păhărele; pentru; pierdea; plin; plus; podium; premiul; primești; profesie; puțin; răsplată; a răzbate; realizare; recunoaștere; redescoperă; respect; reușită; salt; sentiment; sinceritate; soldat; stadion; stare de bine; telefon; timp; trece; turul Franței; TV; un pariu; un prieten; ura; ușor; veșnică; viață; victorios
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
băiete, nu uita. Zi și tu c-o iau razna prin mahala! Ștefan: Ehe, unde mai găsești azi o mahala adevărată! Ilie: (care, între timp, ajutat de Mina, și-a pus papucii și halatul de casă) Hai, să luăm un păhărel! Rămîneți și voi la masă? Vera: Nu, i-am spus Minei, vrem să mergem pe la niște magazine. (către Ștefan) I-ai spus lui Ilie? Ștefan: I-am spus. Vera: Poți merge și tu, Ilie, mîine la țară? Ilie: Nu cred
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
doar că toate au fost aranjate. Ilie: Știu, știu... adică am știut, pentru că după un timp n-am mai știut chiar atît de sigur, am început să-i cred pe ei. Mai dă-mi o țuică. Bea și tu un păhărel. Pune sticla pe masă. Mina: (cu ironie și durere) Cum s-ar spune, i-ai iertat și pe ceilalți! (Ilie tace vinovat) Așa-i că i-ai iertat? Ilie: Și încă demult. Mina: (ironică) Doamne, ce inimă minunată și bună
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
țineți, pur și simplu, închiși în propria noastră casă. Atentați la libertatea noastră. Nu putem vorbi, nu ne putem mișca, nu putem face ce vrem. Vecin 1: Ei, Doamne, dar cine vă oprește, vecine! Noi am venit să bem un păhărel, să mai schimbăm o vorbă, un cîntecel acolo... și dumneavoastră! Se poate așa ceva! Da' vorbiți ce vreți și unde vreți. Vai de mine, da' se poate! Cine v-a spus că n-aveți voie?! Mihai: (surprins de întrebare și de
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
-o fi / din tăceri nici un răspuns / unde-o fi...") (revine El n) Am găsit prin debara niște coniac. (toarnă în pahare) Ia să ne înzdrăvenim puțin. (beau) Imediat îți aduc și ceva de mîncare. Hai să mai radem cîte un păhărel. Domnule, crezi ca eu nu sînt obosit? Ba sînt. N-ai n crede cît sînt și eu de obosit. (pleacă din nou spre bucătărie și imediat vine cu o bucată de pîine și un salam învelit într-o hîrtie; rupe
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
scapi de necazul ăsta. Ce ți s-a întîmplat ție e curat ghinion, domnule. El 1:... E cel mai norocos ghinion... dar ai dreptate... trebuie să scap... n-am eu umeri ca să port un asemenea... ghinion. Mai pune-mi un păhărel. (îi pune; improvizează sandvișuri) Te porți ca o mamă... ca o nevastă bună... El n: (a înțeles, dar trece pe lîngă) Fac și eu ce pot... El 1: Dar, de fapt, știi ce faci? El n: (la întrebarea asta nu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ce-i aici?! Parcă sînteți în gară sau pe front! El 1: E, un front improvizat... Tocmai avusesem o luptă și acum ne făceam că am găsit pacea... dar cînd s-o semnăm... ai venit tu... Mămico, mai adu un păhărel! (El n se duce) Stai jos și să împărțim camaraderește tot ce avem... pîinea, salamul, coniacul... (vine El n) Hai că-ncepe să fie frumos. (le pune în pahare) Beți! (le pune în mînă cîte o bucată de pîine și
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Decît să stai aici... fără nici un rost... Măcar să cîștigi și tu ceva... Octav: Săru' mîna mamă... Gata! Semnat, parafat! Tata, ca de obicei, n-a spus nimic, adică e și nu e dea cord..., așa că... săru' mîna tată, încă un păhărel, Nea Matei, și... pe cai! Pe cavouri! Păi ce facem, s-a terminat sticla! Matei: Mai are tata, mai are, păi ce crezi! (scoate din diplomat o sticlă) Octav: Oho, ho, da văd că ești blindat nu glumă! Matei: Păi
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ai stabilit că ești nevinovat... Gh. P. unu: Da bine-nțeles... Gh. P. doi: Atunci și eu sînt nevinovat...! Gh. P. unu: Da bine-nțeles... Gh. P. doi: Perfect! Ah, ce bine-i să fii nevinovat...! Hai să bem un păhărel! Gh. P. unu: De acord. Gh. P. doi: Dar, înainte de a ciocni, aș avea o propunere... Gh. P. unu: Zi-i! Gh. P. doi: Hai să ne fie rușine... Gh. P. unu: Înainte, sau după...? Gh. P. doi: Și, și
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
o propunere... Gh. P. unu: Zi-i! Gh. P. doi: Hai să ne fie rușine... Gh. P. unu: Înainte, sau după...? Gh. P. doi: Și, și..., tot timpul... Gh. P. unu: Asta e! Cu tine nu-i tihnește omului un păhărel... Asta e! În condițiile astea, am și eu o propunere, pentru că noi doi, singuri, n-o scoatem la capăt... Deci, ce-ai zice să-i întrebăm pe spectatori... Gh. P. doi: Ei, asta-i! Ce să-i întrebi... și ce
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]