2,887 matches
-
agresivi și veninoși din familia Ctenidae. Păianjenii din acest gen sunt numiți și "păianjeni călători brazilieni", "păianjeni armată" (în portugeză) sau "păianjeni banană" (a nu se confunda cu speciile relativ inofensive din genul "Nephila", de asemenea, numite păianjeni banană). <br> Păianjeni călători brazilieni sunt înscriși în Guinness World Records 2007, ca cei mai veninoși păianjeni. Genul "" conține opt specii descrise științific. Acești păianjeni cresc până la o lungime de 13-15 cm, inclusiv lungimea picioarelor. Lungimea corpului propriu-zis este de 17 - 48 mm
Phoneutria () [Corola-website/Science/319460_a_320789]
-
călători brazilieni", "păianjeni armată" (în portugeză) sau "păianjeni banană" (a nu se confunda cu speciile relativ inofensive din genul "Nephila", de asemenea, numite păianjeni banană). <br> Păianjeni călători brazilieni sunt înscriși în Guinness World Records 2007, ca cei mai veninoși păianjeni. Genul "" conține opt specii descrise științific. Acești păianjeni cresc până la o lungime de 13-15 cm, inclusiv lungimea picioarelor. Lungimea corpului propriu-zis este de 17 - 48 mm. Genul se distinge de alte genuri din familie, cum ar fi "Ctenus", prin prezența
Phoneutria () [Corola-website/Science/319460_a_320789]
-
banană" (a nu se confunda cu speciile relativ inofensive din genul "Nephila", de asemenea, numite păianjeni banană). <br> Păianjeni călători brazilieni sunt înscriși în Guinness World Records 2007, ca cei mai veninoși păianjeni. Genul "" conține opt specii descrise științific. Acești păianjeni cresc până la o lungime de 13-15 cm, inclusiv lungimea picioarelor. Lungimea corpului propriu-zis este de 17 - 48 mm. Genul se distinge de alte genuri din familie, cum ar fi "Ctenus", prin prezența unor smocuri dense de perișori pe tibia și
Phoneutria () [Corola-website/Science/319460_a_320789]
-
13-15 cm, inclusiv lungimea picioarelor. Lungimea corpului propriu-zis este de 17 - 48 mm. Genul se distinge de alte genuri din familie, cum ar fi "Ctenus", prin prezența unor smocuri dense de perișori pe tibia și tarsul pedipalpilor la ambele sexe. Păianjenii "Phoneutria" sunt uneori confundați cu cei din genul "Cupiennius", în care unele specii ("Cupiennius chiapanensis", descris recent) au fire roșii pe chelicere. <br> Aceștia sunt numiți păianjeni călători (uneori rătăcitori), deoarece ei sunt activi și vânează prada rătăcind prin junglă
Phoneutria () [Corola-website/Science/319460_a_320789]
-
unor smocuri dense de perișori pe tibia și tarsul pedipalpilor la ambele sexe. Păianjenii "Phoneutria" sunt uneori confundați cu cei din genul "Cupiennius", în care unele specii ("Cupiennius chiapanensis", descris recent) au fire roșii pe chelicere. <br> Aceștia sunt numiți păianjeni călători (uneori rătăcitori), deoarece ei sunt activi și vânează prada rătăcind prin junglă, și nu folosesc pânză, nu prind victima din ambuscadă sau vizuină. Păianjenii călători brazilieni sunt animale nocturne, ziua ei se ascund în interiorul mușuroiului termitelor, sub bușteni, pietre
Phoneutria () [Corola-website/Science/319460_a_320789]
-
unele specii ("Cupiennius chiapanensis", descris recent) au fire roșii pe chelicere. <br> Aceștia sunt numiți păianjeni călători (uneori rătăcitori), deoarece ei sunt activi și vânează prada rătăcind prin junglă, și nu folosesc pânză, nu prind victima din ambuscadă sau vizuină. Păianjenii călători brazilieni sunt animale nocturne, ziua ei se ascund în interiorul mușuroiului termitelor, sub bușteni, pietre, pe plantațiile de banane sau alte bromeliacee. Specia "Phoneutria nigriventer" a fost observată să se ascundă în locuri întunecoase și umede din apropierea localităților umane, mai
Phoneutria () [Corola-website/Science/319460_a_320789]
-
în interiorul mușuroiului termitelor, sub bușteni, pietre, pe plantațiile de banane sau alte bromeliacee. Specia "Phoneutria nigriventer" a fost observată să se ascundă în locuri întunecoase și umede din apropierea localităților umane, mai ales în perioada lunilor aprilie - iunie. Un alt nume - păianjen banană - provine de al faptul că acești păianjeni se ascund în ciorchine de banane și sunt uneori descoperiți ca pasageri clandestini, fiind transportați împreună cu banane în alte țări și regiuni. Acest păianjen poate fi găsit chiar și în lăzi de
Phoneutria () [Corola-website/Science/319460_a_320789]
-
de banane sau alte bromeliacee. Specia "Phoneutria nigriventer" a fost observată să se ascundă în locuri întunecoase și umede din apropierea localităților umane, mai ales în perioada lunilor aprilie - iunie. Un alt nume - păianjen banană - provine de al faptul că acești păianjeni se ascund în ciorchine de banane și sunt uneori descoperiți ca pasageri clandestini, fiind transportați împreună cu banane în alte țări și regiuni. Acest păianjen poate fi găsit chiar și în lăzi de banane din magazine. Un astfel de caz s-
Phoneutria () [Corola-website/Science/319460_a_320789]
-
în perioada lunilor aprilie - iunie. Un alt nume - păianjen banană - provine de al faptul că acești păianjeni se ascund în ciorchine de banane și sunt uneori descoperiți ca pasageri clandestini, fiind transportați împreună cu banane în alte țări și regiuni. Acest păianjen poate fi găsit chiar și în lăzi de banane din magazine. Un astfel de caz s-a întâmplat la Bridgwater (Anglia), când un bărbat a fost mușcat de "Phoneutria fera", datorită îngrijire medicale rapide el a supraviețuit, perioada de recuperare
Phoneutria () [Corola-website/Science/319460_a_320789]
-
110 micrograme și, respectiv, 200 micrograme pentru "Latrodectus mactans" (Văduva neagră). "Phoneutria" include puține specii care prezintă o amenințare la adresa oamenilor. Pericolul pentru om nu este legată doar de toxicitatea veninului, ci și de cantitatea lui, caracterul mușcăturii. <br> Chelicerele păianjenilor sunt folosite la injectarea venionului în victime, relativ, foarte mici. Acestea nu sunt adaptate pentru a ataca mamifere mari, cum ar fi omul. Ultimele investigații au demonstrat că doar într-o treime din numărul total din mușcături, păianjenul a injectat
Phoneutria () [Corola-website/Science/319460_a_320789]
-
br> Chelicerele păianjenilor sunt folosite la injectarea venionului în victime, relativ, foarte mici. Acestea nu sunt adaptate pentru a ataca mamifere mari, cum ar fi omul. Ultimele investigații au demonstrat că doar într-o treime din numărul total din mușcături, păianjenul a injectat venin și acesta în cantități mici. Cercetarea în acest domeniu este împiedicată de dificultatea de a identifica speciile.<br> Din cele opt specii descrise, "Phoneutria nigriventer" și "Phoneutria fera" sunt cele mai frecvente menționate în mass-medie. "Phoneutria nigriventer
Phoneutria () [Corola-website/Science/319460_a_320789]
-
de intoxicare cu venin în Brazilia, deoarece este întâlnită în zone foarte populate din sud-estul Braziliei, Săo Paulo, (stat)Minas Gerais, Rio de Janeiro și Espírito Santo. Specia "Phoneutria fera" este orginară din Amazonia. <br> Pericolul pe care îl prezint păianjenii călători brazilieni este înalt, fiindcă aceștia se pot întâlni și în localitățile umane. În timpul zilei păianjenii se ascund în locurile întunecoase și izolate. Și printre acestea se pot număra haine, automobile, încălțăminte, cutii ș. a., generând astfel situații periculoase. <br> În ciuda
Phoneutria () [Corola-website/Science/319460_a_320789]
-
Săo Paulo, (stat)Minas Gerais, Rio de Janeiro și Espírito Santo. Specia "Phoneutria fera" este orginară din Amazonia. <br> Pericolul pe care îl prezint păianjenii călători brazilieni este înalt, fiindcă aceștia se pot întâlni și în localitățile umane. În timpul zilei păianjenii se ascund în locurile întunecoase și izolate. Și printre acestea se pot număra haine, automobile, încălțăminte, cutii ș. a., generând astfel situații periculoase. <br> În ciuda reputației lor de păianjeni mortali, există studii care pun la îndoială capacitatea lor de a intoxica
Phoneutria () [Corola-website/Science/319460_a_320789]
-
înalt, fiindcă aceștia se pot întâlni și în localitățile umane. În timpul zilei păianjenii se ascund în locurile întunecoase și izolate. Și printre acestea se pot număra haine, automobile, încălțăminte, cutii ș. a., generând astfel situații periculoase. <br> În ciuda reputației lor de păianjeni mortali, există studii care pun la îndoială capacitatea lor de a intoxica fatal omul. Un studiu a demonstrat că numai 2,3% din mușcături (în principal la copii) au fost suficient de grave pentru a solicita antidotul. Cu toate acestea
Phoneutria () [Corola-website/Science/319460_a_320789]
-
demonstrat că numai 2,3% din mușcături (în principal la copii) au fost suficient de grave pentru a solicita antidotul. Cu toate acestea, alte studii arătat că toxicitatea de venin "Phoneutria" fost în mod clar mai virulent decât cel al păianjenilor din genurile "Latrodectus" și "Atrax". Există cazuri atestată de moarte, de exemplu un păianjen a ucis doi copii în Săo Sebastiăo. Păianjenul de pricină a fost identificat de Wolfgang Bucheral aparținând genului "Phoneutria". Speciile din genul dat se găsesc în
Phoneutria () [Corola-website/Science/319460_a_320789]
-
de grave pentru a solicita antidotul. Cu toate acestea, alte studii arătat că toxicitatea de venin "Phoneutria" fost în mod clar mai virulent decât cel al păianjenilor din genurile "Latrodectus" și "Atrax". Există cazuri atestată de moarte, de exemplu un păianjen a ucis doi copii în Săo Sebastiăo. Păianjenul de pricină a fost identificat de Wolfgang Bucheral aparținând genului "Phoneutria". Speciile din genul dat se găsesc în pădurile din Costa Rica, întraga Americă de Sud. Două specii ("Phoneutria reidyi" și "Phoneutria boliviensis
Phoneutria () [Corola-website/Science/319460_a_320789]
-
acestea, alte studii arătat că toxicitatea de venin "Phoneutria" fost în mod clar mai virulent decât cel al păianjenilor din genurile "Latrodectus" și "Atrax". Există cazuri atestată de moarte, de exemplu un păianjen a ucis doi copii în Săo Sebastiăo. Păianjenul de pricină a fost identificat de Wolfgang Bucheral aparținând genului "Phoneutria". Speciile din genul dat se găsesc în pădurile din Costa Rica, întraga Americă de Sud. Două specii ("Phoneutria reidyi" și "Phoneutria boliviensis") se găsesc din sudul Americii Centrale, în regiunea Amazonului
Phoneutria () [Corola-website/Science/319460_a_320789]
-
lichidul cefalorahidian, cuprind și protejează creierul și măduva spinării (sistemul nervos central). Pia mater este o membrană impermeabilă foarte delicată, care aderă ferm la suprafața creierului, urmând toate contururile minore. Membrana arahnoidă (denumită astfel datorită aspectului asemănător unei pânze de păianjen) este un sac care aderă strâns de partea superioară a membranei pia mater. Spațiul subarahnoidian separă membranele arahnoidă și pia mater și este umplut cu lichidul cefalorahidian. Membrana cea mai externă, dura mater, este o membrană groasă, durabilă, fixată de
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
șerpi (șarpe de casă), inclusiv cu cei veninoși: vipere obișnuite și vipere carenate ("Echis carinatus") la mușcătura veninoasă al cărora el este indiferent. Rareori se hrănește cu amfibieni (în biotopurile relativ umede prinde broaște), insecte mari (mai ales gândaci) și păianjeni mari. Prada o găsește pe suprafața solului și în galerii. Poate scoate din galerii rozătoarele găsite. În căutare hranei se poate cățăra în arbori, unde devastează cuiburile de păsări situate nu prea înalt, dar cel mai adesea înfulecă puii de
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
de câmp ("Alauda arvensis"), de ciocârlan moțat ("Galerida cristata") și de ciocârlie mică ("Calandrella rufescens") (13,5%), pietrari ("Oenanthe") (9%), popândăi mici ("Spermophilus") (31,5%), gerbili ("Gerbillinae") (18%), șoareci săritori ("Dipodidae") (13,5%), hârciogi ("Cricetulus") (18%), precum și cu insecte și păianjeni În captivitate, exemplarele mai tinere preferă șopârlele, cele adulte se hrănesc bine cu șoareci și șobolani albi. Acest șarpe rapid și puternic își prinde prada într-o clipită cu o viteză uluitoare. Prada măruntă de obicei o înghite vie, fără
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
(Păianjenul de apă) este un păianjen araneomorf, care își petrece întreaga viață sub apă. Păianjenul de apă este singura specie a genului Argyroneta. Se deosebește de ceilalți păianjeni prin perișorii care acoperă ultima pereche de picioare, fiind adaptați pentru înot și
Argyroneta aquatica () [Corola-website/Science/318576_a_319905]
-
(Păianjenul de apă) este un păianjen araneomorf, care își petrece întreaga viață sub apă. Păianjenul de apă este singura specie a genului Argyroneta. Se deosebește de ceilalți păianjeni prin perișorii care acoperă ultima pereche de picioare, fiind adaptați pentru înot și prin prezența a 3 ghiare
Argyroneta aquatica () [Corola-website/Science/318576_a_319905]
-
(Păianjenul de apă) este un păianjen araneomorf, care își petrece întreaga viață sub apă. Păianjenul de apă este singura specie a genului Argyroneta. Se deosebește de ceilalți păianjeni prin perișorii care acoperă ultima pereche de picioare, fiind adaptați pentru înot și prin prezența a 3 ghiare pe a treia pereche a picioarelor. Numele genului provine
Argyroneta aquatica () [Corola-website/Science/318576_a_319905]
-
(Păianjenul de apă) este un păianjen araneomorf, care își petrece întreaga viață sub apă. Păianjenul de apă este singura specie a genului Argyroneta. Se deosebește de ceilalți păianjeni prin perișorii care acoperă ultima pereche de picioare, fiind adaptați pentru înot și prin prezența a 3 ghiare pe a treia pereche a picioarelor. Numele genului provine de la faptul că la scufundare corpul lor are o nuanță argintie, din cauza stratului
Argyroneta aquatica () [Corola-website/Science/318576_a_319905]
-
iar cea a femelelor de 1,2 cm, ceva neobișnuit pentru păiajeni (la majoritatea e invers). Prosoma este brună - gri, cu pete și fâșii negre, iar opistosoma este cafenie și acoperită cu numeroase firișoare de păr „catifelate”. Chiar dacă se numește păianjen de apă, totuși respiră cu aer. Pentru aceasta el construiește o cupolă, sau clopot, din mătase, care este "ancorată" de plante sau alte obiecte subacvatice. Aceasta reprezintă un rezervor cu aer. Cupola are dimensiunea unei nuci și, bineînțeles, intrarea este
Argyroneta aquatica () [Corola-website/Science/318576_a_319905]