2,742 matches
-
se dovedesc a fi neputincioase".[6] M. Ciugunova, asistenta regizorului A. Tarkovski, ne informează că filmul „Călăuza” a fost realizat în mare parte în Tallin și în apropiere de Tallin: Acolo erau două stații electrice: una obișnuită, iar cealaltă hidroelectrică, părăsită, distrusă întru totul-acesta a fost primul loc al filmării, iar al doilea loc, este de-a dreptul uimitor, nimeni nu crede - la o fabrică de paste. În centrul Tallinului, unde se află hotelul „Viru”, acum Poșta se află la colț
CĂLĂUZA: COLOANA SONORĂ, COORDONATE ALE TIMPULUI, SPAŢIULUI ŞI LOCULUI de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1347 din 08 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349387_a_350716]
-
sângele hemofiliticilor, Durerea renăscută, moartea neîncepută, Yes, Sir, to be, but why? Numai câinele pripășit la mine De la un vecin decedat Îmi spune privindu-mă în ochi, scrie, scrie, scrie, ok? *********************** TWO Inimi sfâșiate atârnă de-a lungul drumului, Amanți părăsiți se plâng de un rău tratament, Voiau să sărute locul tainic, Pe țepușe se preling stropii de sânge, Vlad Țepeș trece călare, e mândru, un Don Quijote pervers, Auzi aerul cum geme? Cum rostește sacadat Numele celui iubit? Se pricep bohemienii
ANOTIMPURI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1347 din 08 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349423_a_350752]
-
o să fie, Las clipele mele de armăsari Să mă tragă-n veșnicie... Sunt poetul esențelor tari Călătorind într-o caleașcă de Poezie. Al.Florin ȚENE Sunt frumosul nebun Lui Radu Stanca Sunt frumosul nebun ce mai caut Amintiri pe bănci părăsite și despereche, De nicăieri aud un cântec de flaut Ce curge în râu dinspre ureche. E banca crucea mea de-o viață Clipe răstignite pe lemnul putred tac, În genunchi mă întorc ca la o povață Frumos nebun la început
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349760_a_351089]
-
aud un cântec de flaut Ce curge în râu dinspre ureche. E banca crucea mea de-o viață Clipe răstignite pe lemnul putred tac, În genunchi mă întorc ca la o povață Frumos nebun la început de veac. Pe bănci părăsite și despereche Trecute amintiri în vitralii pier Într-o catedrală de suflet veche Mă întorc nebun frumos și mai sper... Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Poezii de Al.Florin Țene / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1404
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349760_a_351089]
-
Conștiința se ascute până la „țipăt” disipat într-o curgere nisipoasă. Exemple ca: „atârnată de umbra ta”; „aceea clipă previzibilă care planează alături de vulturi...”; „și o las dezbrăcată în verdele fals,/ mimând veșnicia...”; „adăpostul amurgului/ se năruie”; „Viața/ se sfărâmă/ ziua/ părăsită/ de soare/ va lumina/ pasul meu/ etc. traduc starea poetei aflată de veghe la vărsarea râului în nebuloasa timpului. Spațiile pure, învăluite în lumină și slavă - sunt cele după care tânjește neîncetat - aceasta trăind cu credința “oarbă” că - odată trecută
INGERII URCĂ LA CER , de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344479_a_345808]
-
goale prin iarba udă, gândindu-se că vremea frumoasă va reveni.Timp de două zile plouase torențial.Valurile se spărgeau de mal cu un zgomot plăcut, lăsând o dâră înspumată pe nisip. Privi plaja ce se întindea în fața ei. Părea părăsită. Exact ca în ziua în care l-au pierdut pe Adi. Imaginea unui trup micuț, acoperit de alge, zăcea ascunsă printre gânduri. Niciodată nu dispăruse. Așa-i fusese scris. Să moară mișelește de brațele criminale ale valurilor, pentru că ei, părinții
CIOBURI DE CORD de LILIANA TIREL în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344555_a_345884]
-
sepulcral. Nimicul cuprinde cu brațe noduroase spaima, revolta, declinul, nevroza și febra viscerală laolaltă. Din călimară, poeții pot coagula cu greu stări în silabe. Ca pe maidan, literele, schizofrenice, aleargă pe catalige, purtând pe umeri cuvintele - bufoni triști. Clovnii lumii părăsite au buzunarele pline de sensuri din care clădesc incomode întrebări. Azi, când grijile și-au rupt în coate hainele și-așteaptă cu pupilele dilatate finalul teribilei nopți valpurgice, omenirea își strigă disperarea precum Orfeu, fuge tipând înfricoșată ca-n tabloul
VOX CLAMANTIS de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348016_a_349345]
-
cu oamenii, slujind drept stâlp luminos al cerului ce sprijină prelata nesfârșita, rotindu-se , prin trei mișcări într-una singură, odată cu soarele și luna, cu norii și stelele, si știind lucrul acesta vede în sfârșit că, oricât de singur și părăsit s-ar simți pe pământ, fără sprijinul lui Bolta cerului s-ar nărui. Mihai Eminescu în poezia Mortua Est ilustrează fantastic această imagine a boltii cerului într-o strofa celebra: “ Se poate ca bolta de sus să se spargă, / Să
O NOUA CUPOLA PENTRU OMENIRE de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348078_a_349407]
-
nu, știu că totul este rupt din cele trăite, nicicând potrivite de mintea mea nărăvașă. O bătaie fină în poarta gândului anunță solia fulgerului. Te ridici stingher din scaunul fără spătar, rotești privirea jumătate goală, jumătate plină de visele abia părăsite. Deschizi poarta, privești în cele patru puncte ale crucii în care, ai lăsat trădările, durerile, fricile, fericirile -jumătăți de infinit brodat cu licăriri de speranță, apoi întorci scaunul cu trei picioare și bați un cui în mijlocul spațiului în care așezi
PARANTEZĂ PLINĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347519_a_348848]
-
ta și sămânța ei; aceasta îți va zdrobi capul, iar tu îi vei înțepa călcâiul”. (Facere 3.15). Este prima veste care ne-a venit din cer că, odată izgonit din rai, Adam și urmașii lui nu vor fi veșnic părăsiți. În Testamentul Vechi toți prorocii au vestit venirea Mântuitorului, străduindu-se să țină trează conștiința poporului iudeu și să-l ferească de rătăcirea idolească. Învățătorii de lege, fariseii și preoții n-au înțeles cuvântul care zice că Fecioara va lua
NAŞTEREA DOMNULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347679_a_349008]
-
încercat să mângâi disperatele speranțe din jurul lui, să le alin durerea, dar au sărit pe mine revoltate, reproșându-mi că eu sunt vinovat de ce i se-ntâmplă tânărului aurolac. Le-am răspuns stupefiat: cu ce v-am greșit stimate speranțe părăsite? Nici măcar nu-l cunosc pe dumnealui. -Nu-l cunoști? Cum ți-ai permis să mănânci somon și curcan, să bei șampanie, să benchetuiești nepăsător și egoist alături de dragul nostru flăcău, flămând și părăsit de toți cei ca tine, furându-i... -Ho
APROAPELE MEU, AUROLACUL de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350087_a_351416]
-
bătut nebunește, eram aproape fericit, mi se părea că nimic nu mai contează. Dar plata a venit de-abia după aceea. Plimbările noastre în parc erau din ce în ce mai scurte, și când plecai mă simțeam exact ca în fața icon-ului de pe messenger, părăsit, uitat, trădat, nemairămânându-mi altceva de făcut decât să-mi contemplu propriul dezastru. Poate ți s-a întâmplat vreodată în viață, poate știi cum e... Incredibil, îmi venea să-mi smulg părul din cap, mi-a trecut prin minte, în
ÎNTOTDEAUNA MI-AM DORIT ADEVĂRATA TA DRAGOSTE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1709 din 05 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350194_a_351523]
-
gustasem din fructul iubirii alături de una dintre prietenele mele. Cum băusem o sticlă de bere rece pe malul mării, privind mișcarea necontenită a valurilor și simțind minunata briză marină. A trecut foarte mult timp de atunci. Acum stau singur, distrus, părăsit, trist, cuprins de o melancolie fără seamăn și știind prea bine că nu mai am ce aștepta. Mai mult, îmi dau seama că nimic din ceea ce reprezintă mijloacele cu care de obicei “se păcălesc” oamenii nu mi-ar fi de
ELIBEREAZĂ-MĂ! de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/350217_a_351546]
-
nu mă mai gândisem niciodată (asemeni revelației divine de mai devreme): că aș putea-o seduce pe prietena vecinului meu, că am putea atinge extazul împreună. Eu și Alina, înlănțuiți ca doi amanți legați pe vecie... Virgil, din nou singur, părăsit... Sâsâitul șarpelui s-a auzit peste sală. Dumnezeu a plâns. Numărul executat de Virgil pe gheață era aproape perfect... Iar Alina a știut, în același moment, teribilă intuiție feminină, că este privită și dorită de altcineva... Ceea ce a pus-o
ELIBEREAZĂ-MĂ! de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/350217_a_351546]
-
unui tip rece, oarecum cinic. De ce mă acuzați? Atât cât mi se oferă reușesc și eu să dau. Am văzut pe Pământ atâta durere, atâta umilință, atât tragism încât cuvintele nu pot descrie. Ce să dau în schimb? Scrieri, amante părăsite și remarci acide. Credeți că mie îmi place? Că mă simt bine? Dragostea este ecoul atemporal al unei magii născute din valurile mării... Iar pasiunea, un fruct prea rar pentru a nu fi interzis...". Credeți că va citi cineva asta
ULTIMA PROVOCARE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1645 din 03 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350195_a_351524]
-
trup perfect și doi ochi care promit Paradisul. Se îndreaptă încet către scaunul pe care stau, îi simt parfumul îmbătător, apropierea dulce, o văd cum își îndepărtează, încet-încet, hainele. Să o ții în brațe, să faci dragoste într-o încăpere părăsită, să uiți de tot ce te înconjoară. Tulburat, pierdut, am închis ochii pentru câteva momente, așteptându-i atingerea. Când i-am redeschis, Silvia nu se mai afla acolo. În schimb, acel emisar misterios al Întunericului despre care amintisem mai devreme
UCENICUL de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350224_a_351553]
-
prezentat”. „Exact”, i-am răspuns. „Și să te închini. Andrei, tu ai fost ales să duci povestea mai departe. Acum știu asta și am deplină încredere în tine”. După ce ucenicul meu a părăsit încăperea, m-am simțit din nou singur. Părăsit. Și supus tentației. Dar mi-am amintit de cele ce i le spusesem chiar eu, am alungat gândurile negre și, preț de câteva momente, am adormit. Am visat că Andrei, Silvia și cu mine ne pregăteam pentru Paradis. În încăpere
UCENICUL de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350224_a_351553]
-
întrebarea: „Ai auzit de pensii și salarii, nu?”. Vorbe, vorbe... Privirile cădeau pe clădirile ce deveneau tot mai posomorâte, cenușii și neputincioase în fața capriciilor vremii. Erau foarte multe, toate cu etaj, în stil vechi, păstrând tradiția locului și a vremurilor, părăsite și neîntreținute de proprietarii lor. Câteva purtau plăcuțe cu inscripția: „de vânzare”. Plăcuțe vechi. Nimeni nu a vândut și nimeni nu a cumpărat. Cândva, poate în primul său mandat, primarul a promis că va atrage bani europeni și investitori pentru
CAP. I / 1 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361900_a_363229]
-
și-ți cunoaște firea, că ești pământ și cenușă și, peste puțină vreme, în țărână te risipești. Acum ești mândru, dar peste puțin, vierme. De ce îți înalți ceafa care, după puțină vreme, putrezește? Este mare omul ajutorat de Dumnezeu, că, părăsit fiind, și-a cunoscut neputința sa. Că nici un bine nu ai, pe care să nu-l fi primit de la Dumnezeu. Pentru ce, așadar, te faci minunat, tu, care mai ai de trăit numai până dimineața? De ce te împodobești cu darurile
UN DISCURS AL LUI EVAGRIE DIN PONT de ION UNTARU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361937_a_363266]
-
Ioan Marinescu-Puiu ceasornicarul - toată viața lui la schimb pe ceasul morții Locul III - 21 puncte Textul nr. 37 - Cezar F. Ciobică primii fulgi de nea - cerșetorul îngână un vals vienez Mențiuni Textul nr. 9 - 20 puncte - Sorin Micuțiu un brad părăsit - cerșetorii caută bomboane de pom Textul nr. 18 - 17 puncte - Genovel-Florentin Frățilă noapte senină - luna stă atârnată de o macara Textul nr. 6 - 16 puncte - Vasile Conioși-Mesteșanu risc de-avalanșă - cabaniera surprinsă de laptele fiert Recitindu-le, m-am convins
REZULTATELE CONCURSULUI SĂPTĂMÂNAL 217 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362112_a_363441]
-
bucuria victoriei Îmi pierd răsuflarea apoi totul se topește într-o mare de ceață a istoriei. Rămân încremenit Și singur Ca un chip îngălbenit Într-o ramă dintr-un ev aburit Puști ruginite, Pumnale ciobite, Săbii îndoite, Care de luptă părăsite Mă urmărește o ceată de năluci, Urme ale unor vremi Puse pe butuci. ----------------------------- Harry ROSS Israel, decembrie 2015 Referință Bibliografică: Harry ROSS - NĂLUCIRI - POEZII / Harry Ross : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1824, Anul V, 29 decembrie 2015. Drepturi de
POEZII de HARRY ROSS în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365870_a_367199]
-
ajuns mai fericiți, realizați în meserie, la loc de frunte ei să fie... păcat, păcat românii mei, de voi, păcat, păcat de toți, păcat de noi... întoarceți-vă, frați, acasă, unde aveți din nou de coasă. v-așteaptă satele, casele părăsite, femeile voastre iubite... copiii-abandonați, uitați, fără de mame, făr’de tați... nu mai robiți pentru străini, nu mai trudiți o viață-n spini! redeveniți demni iară și reveniți la voi în țară, străvechea vatră milenară...! se zvârcolesc strămoșii în morminte de
BĂJENIE, ROMÂNIE, BĂJENIE de IONEL GRECU în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365888_a_367217]
-
folos duhovnicesc. A renunțat la toate cele lumești pentru dragostea lui Hristos. A ucenicit un timp pe lângă un bătrân îmbunătățit, apoi s-a închis apoi într-un mormânt abandonat. La vârsta de 35 de ani a trăit într-o fortăreață părăsită, Pispir, astăzi Der el Memum, unde a petrecut 20 de ani, până în anul 306, când l-au rugat frații să se coboare ca să le fie de folos și lor și mulțimilor care alergau la el din multe orașe pentru izbăviri
SF. ANTONIE CEL MARE de ION UNTARU în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365965_a_367294]
-
moarte. Talazuri uriașe și grele fac să se prăbușească zidurile milenare ale cetăților. Din catedrale n-au mai rămas decât clopotele chinuite de dangăte într-o dungă, iar oamenii, ah oamenii, nici rugăciuni nu mai clădesc, Dumezeu fiind, ca niciodată, părăsit, singur, vândut și dincolo de speranță. Țipă pădurile și apele și pietrele, ca niște copii loviți fără noimă, căci nici o cruce și nici o stea nu mai pot uni cu trăinicie mâinile lunecoase ale oamenilor și nimeni nu mai este, să urce
SOLDAT DIN RĂZBOIUL FINAL (1) POEME de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365967_a_367296]
-
și rapace, ceru-i cenușiu și negru iarăși stâncile-s puștii marea, se rupe de-antregul peste malurile puștii, toarnă ploaia cu găleată vânturile bat tăios printre nori umblă săgeată fulgerând de sus în jos, croncăne păsări de noapte prin poduri părăsite cimitirele sunt toate plumburii și părăsite. dincolo ne-au rămas apele ne mai rătăcim prin gânduri să fabricăm vise, hoinărim perturbați de cascadele întunericului și ascultăm cântecul cucuvelei, e moartea dincolo, dincolo de noi sunt dorințele noastre, pe celalalt mal au
POEZII DE STEJAREL IONESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 985 din 11 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365999_a_367328]