1,307 matches
-
pot auzi zgomotele, rămân /totuși/ incapabile să învețe (precum albina și orice specie animală asemănătoare cu ea). În schimb, reușesc să învețe acele vietăți câte adaugă la memorie auzul. Restul animalelor trăiește având repezentări (φαντασίσ) și amintiri, dar rămâne puțin părtaș la experiență (ἐμπειρία). Neamul omenesc însă trăiește fiind în posesia și a artei (τέχνη), și a raționamentelor. Iar experiența, la oameni, se naște din memorie. Căci numeroasele amintiri asociate aceluiași lucru produc capacitatea unei experiențe unitare. Așadar, se pare că
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
St. Petersburg“ scria în termeni entuziaști: “Dorim să informam despre marele succes al compozitorului și despre ovațiile pentru artiști, care pentru a răspunde cererilor insistențe ale asistenței, l-au tras după ei pe scena pe celebrul compozitor, pentru a fi părtaș la aplauzele prelungite. Este părerea noastră unanimă că La Forza del Destino este cea mai completă dintre toate operele lui Verdi, atât în termeni muzicali, cât și în materie de inspirație, prin abundență invențiilor melodice, prin dezvoltarea lor muzicală și
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Ierburile, de la văpaia aromatelor la grînele hrănitoare și la umeda lăptucă, participau la jocul acelorași elemente din care era alcătuit și el. Corpul omenesc împărțea hrana sacrificială cu zeii, putea deveni trup de cerb ori trunchi de laur. El era părtaș direct la perpetua, nestrămutata ființă a unui imens univers, prin care zeii se jucau exuberanți. Totuși, cel puțin în tematizările filozofice explicite, trupul nu putea participa la destinul superior al omului, la ascensiunea intelectului către Realitate. Revelația creștină a introdus
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
nu vrea să te piardă, ci să te întorci, prin suferință, prin pocăință, la calea cea dreaptă. Este de o mie de ori mai bine să suferi acum, aici în lumea aceasta cu viață scurtă și trecătoare, decât să fii părtaș chinurilor în viața de veci. Când i-a venit rândul la operație și bolnavul a ajuns între două lumi, adică între lumea care poate vorbi și lumea celor muți, preotul se gândea în sine: tare aș dori să aflu care
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
i-am avut în mine?” De ce mai toți sunt „munciți de-aceleași gânduri și teamă de neant”? Tensiunea lirică se naște din chiar febrilitatea și recurența obsesivă cu care apar asemenea interogații. Ecoul lor reverberează în imaginarul lectorului, făcându-l părtaș neliniștilor poetului. Un statut de anticameră a lirismului reflexiv îl au și poemele mai ample ce reiau motive biblice (Eva, Iuda), glosează tema ciclurilor istorice (Lumile, Civilizația) sau deplâng, în urma unei fervente căutări eșuate, absența divinității, a Logosului. Ca atitudine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289513_a_290842]
-
rost special, mi se părea că o primesc totuși cu nevrednicie și o teamă străină până atunci sufletului meu mă făcea să înaintez încet spre Sfântul Potir. Când corul școlii cânta: „Cinei Tale, celei de Taină, astăzi, Fiul lui Dumnezeu, părtaș mă primește...”, și părintele pronunța: „Se împărtășește robul lui Dumnezeu, Virgil”, am simțit că prin intenția de a mă lega în prezența Lui reală să-I fiu slujitor credincios în viața neamului, mi-am pecetluit soarta pentru toată viața. Până la
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Dumnezeu vă cheamă la această operă de mântuire. Smeriți-vă, căci lucrarea aceasta este a Harului dumnezeiesc, voi fiind doar scule profitoare care v-ați lăsat conștient și de bunăvoie în mâinile Celui ce poate da tuturor mântuire, făcându-i părtași la lucrare, spre Slava Sa. Individul sau Neamul care nu vor voi să înțeleagă lucrarea aceasta și se vor împotrivi ei vor cădea, ca și Lucifer, sub sancțiunea sabiei de foc a Arhistrategului Mihail. Biserica lui Hristos nu poate fi
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
interioare de executare a pedepsei. Dar dacă munca este condiționată de concesii morale și spirituale din partea mea, nu o voi efectua, suportând consecințele, întrucât condiția de condamnat nu-mi permite să am libertatea de opinie și nici nu mă face părtaș la vreunul din drepturile omului liber. În afară de mărturisirea de credință în Hristos și iubirea de neam nu mi îngădui altă discuție cu autoritatea de stat. Când am sfârșit, elevii păreau halucinați. Simțeam deruta și încrâncenarea directorului și concentrarea subdirectorului, dar
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
sinteză, răspunsul la cele trei întrebări e acesta. Jucăm șah pentru a cunoaște caracterele; a ști să ne ferim de inconștiența vulgului și necinstea sufletească a politicianului; a nu sta în calea oamenilor cu idei fixe, nici a ne face părtași cu ei în acțiuni care ne discreditează moral; a ne feri să cădem în plasa plăcerilor ușoare, a satisfacțiilor instinctuale, a plăcerilor perverse și, în fine, a rămâne prieteni devotați regelui (Rațiunii Supreme), „căzând mai bine pe drumul onoarei, decât
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
o face acestui neam care s-a lepădat de bună voie și cu bună știință din brațele Iubirii dumnezeiești. După spusele Sfântului Apostol Pavel: „Dacă tu, păgânule, care erai din măslinul sălbatic, ai fost altoit în trunchiul măslinului bun și părtaș te-ai făcut rădăcinii și sucului lui, cu atât mai mult ei, care sunt firești, vor putea fi altoiți în chiar măslinul lor”! Veniți, dar, Hristos e pe Cruce și vă așteaptă la picioarele Lui! Aici trebuie să veniți! Să
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ridica în sus, înfășurat într-un cearceaf. Era cel trântit pe jos. Au început să curgă lovituri la tălpi. Livinski și Vasile Pușcașu loveau precum fierarii fierul roșu pe nicovală. Țineam deci picioarele celui ce scrâșnea de durere, făcându-mă părtaș, deocamdată inconștient, la supliciul lui. Când am conștientizat, am ridicat capul și-am strigat: Nu mai țin! Nu mai țin! Am dat drumul victimei. Cu o lovitură peste cap m-au redus la tăcere și-am căzut alături de cel torturat
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
crime pe care securitatea trebuia să le acopere fără ca răspunderea să cadă asupra ei. Felul dumnitale de a vorbi frizează obrăznicia, făcu pe supăratul. Vă supără adevărul? Am să vă pun în față realitatea din acest birou de anchetă. Sunteți părtaș, fără să vă dați seama, la acțiunea de oprimare pe care o execută securitatea din totdeauna. Ofițerul a rămas descumpănit uitându-se alarmat la mine. Domnule locotenent major, eu nu sunt arestat, judecat și condamnat de un tribunal al statului
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și împotriva clasei muncitoare etc..., a fost condamnat la muncă silnică pe viață. După schingiuiri și necazuri a fost trimis la Aiud, unde am avut fericirea să-l cunosc în celulele răstignirilor pe cruce. Domnul îi împlinise dorința, făcându-l părtaș la suferințele Sale pentru noi. O, părinte Ioane! Sunt fericit că te-am cunoscut și că m-ai însemnat pe creștet și pe mine cu semnul Sfintei Cruci, cu brațul tău care s-a atins de genunchiul însângerat al Domnului
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
secolului al XVIII-lea, a trezit și întreținut viu interesul pentru știință, fie ea socială sau exactă.Tot mai mulți intelectuali au o cultură enciclopedică și, în unitatea de vederi care-i caractetizează, lucrează pentru triumful spiritului științific. Al. Russo, părtaș la această mișcare eliberatoare de vechi, a surprins, cu acuitate realistă, schimbarea de direcție și urmările ei în orientarea bine gândită a românilor, când a scris „Viața părinților a trecut ca și viața strămoșilor”, adică „lină ca un rîu ce
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
un mușchetar de metropolă”, N.D. Cocea - „un gladiator de ocazie”, Nae Ionescu - „cruciatul de ceață”, Nichifor Crainic - „un popă de câmp” etc. Reușitele sunt diminuate de alunecări în manierism, alteori de disproporționate izbucniri pamfletare și îndeosebi de supralicitarea talentului unor părtași de idei și a majorității confraților olteni. Treptat, ocupându-se de ultimii, I. abandonează uneltele criticului pentru a deveni memorialist. Ipostaza aceasta se regăsește și în De la Porțile de Fier la Poarta sărutului, aici în alternanță cu aceea de reporter
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287522_a_288851]
-
într-o perioadă în care banii se găsesc pe buzele tuturor și în buzunarele nimănui. Criza economică este resimțită de toată lumea indiferent de statut social, venit sau sistemul din care face parte, bugetar sau privat, ceea ce ne face să fim părtași la un fenomen social nou pentru toți. Stresul atașat acestui nou fenomen este foarte mare și în principal se datorează imprevizibilului care marchează această situație. Motivația este una din cele mai afectate procese în acest caz, existând posibilitatea ca omul
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
a nu lupta cu mijloacele pe care ți le-a dat cultura pentru triumful revendicărilor de viață ale poporului tău. [...] Cărturarul trebuie să se fixeze pe "ideologia" care exprimă la un moment dat lupta poporului său, să devină credincios și părtaș al acestei lupte și al ideilor care o călăuzesc. [...] Cărturarii noștri trebuie să înțeleagă că nu sunt niște personagii de lux sau niște acrobați ai ideilor. Ei nu pot fi decât niște muncitori intelectuali, încadrați în marea colectivitate creatoare a
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
uitat. Am încercat să mă integrez în cultura și societatea în care am ajuns să trăiesc, spunându mi mereu că nu ei m-au rugat să vin aici, ci eu i-am rugat să mă primească și să mă facă părtaș la bunăstarea lor. De îndată însă ce deschideam gura și sesizau un accent străin, mă aruncau imediat în „oala” mare a străinilor (Ausländer) și îmi vorbeau de sus, ca unei slugi. Într-un ascensor la o clinică, fiind alături de un
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
refer la această primă parte a excursiei și iată de ce. Profesorul Mircea Savul, cunoscător al regiunii și cunoscut în sat de pe vremea când își făcea teren pentru teza sa de doctorat privind geologia M-ților Bistriței, a dorit să ne facă părtași la un act de cultură ... să mergem pe urmele marelui nostru povestitor Ion Creangă. Primul lucru făcut a doua zi a fost să oprim caravana la fosta casă a babei Irinuca din marginea de jos a satului ... unde profesorul ne-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
pe toate acestea acum, oarecum post factum, dovadă că viitorul, ca un ceva nemanifestat, e intangibil... 21 septembrie 1999 CARTEA A DOUA. Vorbe de clacă 1. Omniprezenta apă Extrovertit de felul meu, nu pot rezista ispitei de a vă face părtași la cât mai multe din gândurile mele, chiar și dintre acelea materializate efemer; o discuție liberă, dar radiodifuzată, pe care o reconstitui acum, urmărind niște notițe care acoperă un pachet de țigări. Celălalt fumător, de dincolo de microfon, redactorul Aurel Brumă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și instructorii școlii, ci un burduhănos de la București, adus în clasă de însuși șeful cel mare, grav și important, de parcă ni l-ar fi pogorât pentru două ceasuri astrale pe Mesia. Grasul ne-a spus, cu aerul că ne făcea părtaș la un secret militar, că lupta cu viața începea imediat după absolvirea celor zece clase de liceu. Și că, dacă avusesem impresia că purtasem până atunci vreo bătălie, ne înșelam. Dacă în anii în care mai credeam în ceea ce mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
ți se întâmplă nenorocirea, oamenii te ocolesc, deoarece ai ceva dintr-un contaminat ce răspândește, la rându-i, un rău incontrolabil. Prietenilor nu se cade să li te plângi. Neavând nici o putere, îi faci să se simtă prost. Îi iei părtași într-o acuză incomodă, care aduce a soartă. E soarta ta, de ce să-i chinuiești și pe alții cu ea? Nenorocirea asta, care seamănă perfect cu o pedeapsă fără sfârșit, sunt vecinii infecți din apartamentul de deasupra apartamentului tău. Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
dispreț care suporta puține corecții în timp, indiferent cum evoluau căsniciile lor. Un gen de dispreț care la mama conținea și un discret procent de îndoială. Dacă totuși se putea și așa? Mama însă, cu firea ei amarnică, mă făcea părtaș numai la îndoială. Protectorul meu - care mă avertizase de la început că avea să mă ajute și să mă învețe cum să răzbesc în București, dacă îl ascultam și făceam tot ce-mi zicea, fără să mă mir prea tare - m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
fost plin de întâmplări teribile, deoarece toți cei treizeci de membri ai grupului, trimiși în excursia de o zi, vroiau s-o trăiască intens, ca să poată să spună c-au fost într-adevăr la Paris. Vrând-nevrând, am fost martor și părtaș la strădania celorlalți de a lungi timpul și la incidentele rezultând din acest neobișnuit asalt asupra timpului. Ca să înțelegeți ce gen de întâmplări au loc, când treizeci de excitați care n-au mai călătorit niciodată în Vest sunt plimbați doar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
plăcut într-un anturaj select, în preajma căruia te simți bine. Este un om împlinit, un bun exemplu de reușită în viață. Mă simt onorat că l-am cunoscut, că am prilejul să scriu despre D-Sa, că pot fi cumva părtaș la marea sa aniversare împlinirea a trei sferturi de veac de viață, încununată de mari realizări și satisfacții. Ce poți să-i dorești unui om care a atins această venerabilă vârstă, care a cunoscut din plin succesul, un om respectat
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]