705 matches
-
care s-a depus o cerere de plată 507 Productivitate 508a Suprafața pentru care s-a depus o cerere de plată A X X 508b Suprafața pentru care s-a efectuat plata (culturi arabile) A X X 508c Suprafețele de păscut declarate 508d Sub incidența plafonului de unitate vită mare (da/nu) 508e Primă plătită pentru extensificare (da/nu) 509a Suprafață declarată eronat A X X 509b Suprafață declarată eronat (suprafață de păscut) 510 Numărul regulamentului CE(E) și al articolului
jrc4346as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89511_a_90298]
-
culturi arabile) A X X 508c Suprafețele de păscut declarate 508d Sub incidența plafonului de unitate vită mare (da/nu) 508e Primă plătită pentru extensificare (da/nu) 509a Suprafață declarată eronat A X X 509b Suprafață declarată eronat (suprafață de păscut) 510 Numărul regulamentului CE(E) și al articolului A X A X A X X X 510a Rata de finanțare comunitară (%) A A A A 511 Rata de ajutor FEOGA (în EUR) pe unitatea de măsură în funcție de care se acordă
jrc4346as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89511_a_90298]
-
care s-a depus o cerere de plată 56 F507: productivitate 56 F508a: suprafața pentru care s-a depus o cerere de plată (culturi arabile) 56 F508b: suprafața pentru care s-a efectuat plata (culturi arabile) 56 F508c: suprafețele de păscut declarate 56 F508d: sub incidența plafonului de unitate vită mare 56 F508e: primă plătită pentru extensificare 56 F509a: suprafață declarată eronat (culturi arabile) 56 F509b: suprafață declarată eronat (suprafață de păscut) 57 F510: numărul regulamentului comunitar și al articolului 57
jrc4346as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89511_a_90298]
-
a efectuat plata (culturi arabile) 56 F508c: suprafețele de păscut declarate 56 F508d: sub incidența plafonului de unitate vită mare 56 F508e: primă plătită pentru extensificare 56 F509a: suprafață declarată eronat (culturi arabile) 56 F509b: suprafață declarată eronat (suprafață de păscut) 57 F510: numărul regulamentului comunitar și al articolului 57 F510a: rata de finanțare comunitară (%) 57 F511: rata de ajutor FEOGA (în EUR) pe unitatea de măsură în funcție de care se acordă prima 57 F512: cursul de schimb 57 F513: rata de
jrc4346as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89511_a_90298]
-
suprafața pentru care s-a depus o cerere de plată (culturi arabile) Suprafața în funcție de care se efectuează plata. Format impus: +99...99,99 sau -99 ...99,99, unde 9 reprezintă orice cifră de la 0 la 9 inclusiv. F508c: suprafețe de păscut declarate Aceste informații nu se raportează direct la o anumită poziție bugetară. Suprafețele de păscut declarate sunt utilizate pentru a calcula factorul de densitate a șeptelului în cadrul sistemului integrat de gestiune și control (IACS). Aceste informații trebuie furnizate întotdeauna dacă
jrc4346as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89511_a_90298]
-
se efectuează plata. Format impus: +99...99,99 sau -99 ...99,99, unde 9 reprezintă orice cifră de la 0 la 9 inclusiv. F508c: suprafețe de păscut declarate Aceste informații nu se raportează direct la o anumită poziție bugetară. Suprafețele de păscut declarate sunt utilizate pentru a calcula factorul de densitate a șeptelului în cadrul sistemului integrat de gestiune și control (IACS). Aceste informații trebuie furnizate întotdeauna dacă beneficiarul are dreptul de a folosi suprafața de păscut. Sectoarele vizate sunt sectorul cărnii, al
jrc4346as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89511_a_90298]
-
o anumită poziție bugetară. Suprafețele de păscut declarate sunt utilizate pentru a calcula factorul de densitate a șeptelului în cadrul sistemului integrat de gestiune și control (IACS). Aceste informații trebuie furnizate întotdeauna dacă beneficiarul are dreptul de a folosi suprafața de păscut. Sectoarele vizate sunt sectorul cărnii, al culturilor arabile, precum și cel al anumitor măsuri de dezvoltare rurală. Format impus: +99...99,99 sau -99 ...99,99, unde 9 reprezintă orice cifră de la 0 la 9 inclusiv. F508d: sub incidența plafonului de
jrc4346as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89511_a_90298]
-
99...99,99 sau -99 ...99,99, unde 9 reprezintă orice cifră de la 0 la 9 inclusiv. F508d: sub incidența plafonului de unitate vită mare Dacă o primă oarecare pentru efectivul de animale este redusă pe baza dimensiunilor suprafeței de păscut. Format impus: da = "Y"; nu = "N". F508e: primă plătită pentru extensificare Format impus: da = "Y"; nu = "N". Vezi Regulamentul (CEE) nr. 805/68, modificat de Regulamentul (CE) nr. 2222/96. F509a: suprafață declarată eronat (culturi arabile) Diferența dintre suprafața declarată
jrc4346as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89511_a_90298]
-
2222/96. F509a: suprafață declarată eronat (culturi arabile) Diferența dintre suprafața declarată și suprafața măsurată. Format impus: +99...99,99 sau -99 ...99,99, unde 9 reprezintă orice cifră de la 0 la 9 inclusiv. F509b: suprafață declarată eronat (suprafață de păscut) Diferența dintre suprafața declarată și suprafața măsurată. Vezi și F508c. Format impus: +99...99,99 sau -99 ...99,99, unde 9 reprezintă orice cifră de la 0 la 9 inclusiv. F510: numărul regulamentului comunitar și al articolului Se solicită numai dacă
jrc4346as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89511_a_90298]
-
alin. (1) se modifică după cum urmează: (a) în expresia introductivă, "art. 696" se înlocuiește cu "art. 497 alin. (3) paragraful al doilea". (b) La lit. (a), prima și a doua liniuță se înlocuiesc cu următorul text: "- animale pentru transhumanță sau păscut sau pentru efectuarea de muncă sau transport și alte mărfuri ce îndeplinesc condițiile prevăzute în art. 567 lit. (b) paragraful al doilea lit. (a), - ambalaje menționate în art. 571 lit. (a), purtând însemnele permanente, imposibil de șters ale unei persoane
jrc5270as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90439_a_91226]
-
imaginea coarnelor melcului din copilărie închise de mult în cochilia pietrificată Hambarul cu amintiri adesea din hambarul cu amintiri îi apare imaginea arcului cioplit de bunicul său din lemn de corn în pădure atunci cînd își păzea vitele duse la păscut care măsura puterile minții tînărului de-atunci a secerii ascuțite cu care tăia bărbat fiind de la rădăcină tulpina grîului copt a înțelepciunii acum firul cu plumb al vîrstei a înțepenit într-o cumpănă pentru un timp pentru cît Poezia într-
Poezii by Octavian Doclin () [Corola-website/Imaginative/3120_a_4445]
-
puțin 50 % din suprafața utilizată în scopuri agricole din zonele defavorizate stabilite în Regulamentul (CE) nr. 1257/1999. (2) Prima suplimentară se acordă, de asemenea, oricărui agricultor care practică transhumanța, cu condiția: (a) pe de o parte, să ducă la păscut, timp de cel puțin 90 de zile consecutive, într-o zonă eligibilă pentru ajutorul stabilit conform alin. (1), cel puțin 90 % din animalele care fac obiectul cererii de primă; (b) pe de altă parte, ca exploatația să fie situată în
jrc6176as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91348_a_92135]
-
După mărturia lui M. Costăchescu, denumirea așezării s-ar trage de un oarecare Badea: „numele satului Bădeni ar veni de la o legendă, care spune că pe șesul Bahluiului era o luncă, iar locuitorii din satul Zagavia își trimiteau oile la păscut în această luncă. Fratele mai mic al ciobanului era trimis cu mâncare la Badea, de unde a rămas și numele de Bădeni”. Urme ale viețuirii oamenilor pe aceste meleaguri sunt mai vechi. Astfel , la nord -est de sat, pe Movila Grădiștei
Bădeni, Iași () [Corola-website/Science/301258_a_302587]
-
ctitorita de vechile familii din sat și de actualul morar al satului, care a construit un prăznicar și a donat o stație de amplificare). Satul vechi se termină cu "câmpul", o platformă goală, unde sătenii înșiși mai duc caii la păscut. Tot aici, în pantă abruptă care face legătura dintre câmp și pădure este groapă de gunoi. Pădurea (în pantă mai lină) face legătura dintre sat și iazul Ezăreni. În Horpaz se practică în general economia de subzistență, fiind astfel un
Horpaz, Iași () [Corola-website/Science/301285_a_302614]
-
în sat a fost, până în 2000, si o livadă de meri. Sătenii mai cresc animale, însă doar pentru consum propriu sau povară, sătul având un grup de văcari care se ocupă de vite și căi (îi duc în pădure la păscut, pe pășunea de lângă izvor). Se comercializează în cantități mici toate roadele. Casele bătrânești sunt construite din chirpici, iar acoperișul are pantă mică, întrucat precipitațiile sunt reduse. Casă tradițională este alcătuită dintr-un hol, o bucătărie de iarnă și/sau una
Horpaz, Iași () [Corola-website/Science/301285_a_302614]
-
țăranii țin animalele priponite la care și căruțe. Contesă a dat porunca că suprafață de lunca și izlaz a cărei stăpâna era, să fie trecută cu moară pe numele morarului, iar țăranii care macină la moară să lase animale la păscut. Ulterior poruncii date de către contesă, în anul 1915 a fost înființată Asociația de Pășunat a Urbariaristilor din Comuna Crivina. A ținut foarte mult la oamenii din zonă. Fiul ei a murit într-un duel pentru salvarea onoarei unei românce. A
Crivina de Sus, Timiș () [Corola-website/Science/301354_a_302683]
-
Stăpânii casei l-au supus la umilințe, schimbându-i și numele din Attila, nume glorios care li se părea nepotrivit, în comunul Pista (citit Pișta, diminutiv de la István, Ștefan în maghiară) și l-au exploatat în atelierul familial și la păscutul porcilor. Până la urmă micul Attila a fugit la mama sa, la Budapesta. În anul 1914, la numai 9 ani, după o ceartă cu sora lui cea mare, Jolán, a încercat pentru prima oară să-și pună capăt vieții, prin înghițirea
Attila József () [Corola-website/Science/300029_a_301358]
-
Directivei 90/425/CEE o procedură de simplificare a înregistrării trebuie să fie stabilită înainte de 1 ianuarie 1993 pentru bivoli și înainte de 1 octombrie 1994 pentru oi și capre în transhumanță și pentru toate animalele menționate mai sus ținute la păscut în comun sau crescute în regiuni care sunt izolate geografic. 3. Statele Membre de asemenea trebuie să asigure că : a) orice deținător de animale furnizează autorității competente, la cerere, toate informațiile privitoare la origine, identificare și dacă este necesar, destinația
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87103_a_87890]
-
pășunând terenurile după culesul cerealelor sau prin zăvoaiele cosite. Animalele erau păzite la munte de sătenii, care reprezentau fiecare familie și locuiau în stâni încăpătoare. În preajma stânelor erau amplasate staulele pentru oi, care erau îngrijite de păzitori și plimbate pentru păscut de-a-lungul muntelui. Bovinele și caii se deplasau liberi în jurul stânilor toată ziua, iar seara veneau la stână la făina de porumb și sare, pe baza reflexului format. În timpul verii o ocupație importantă era cositul fânețelor din jurul satului (și din comuna
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
prezentăm alte obiceiuri din acei ani care pe parcursul timpului au dispărut. Primăvara sătenii mergeau cu vitele (bovine, ovine sau cabaline) la „sălașele" din deal, partea dinspre Pădurea Muncel și în amonte, unde rămâneau 3-4 săptămâni până se termina iarba de păscut. Fiind sălașul aproape de sat, din fiecare casă mergea câte o persoană seara acolo unde și dormea, ca să poată să mulgă animalele seara și dimineața, iar apoi coborau în sat. În lunile iunie - iulie, cca. 3 - 6 săptămâni, atât turmele de
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
acela composesorat. Foarte puțini mai merg în pădurea de lângă sat (ca părinții lor) după lemne cu: carul, sania sau tânjala. De asemenea ne mai practicându-se vara la munte pășunatul animalelor: vite mari sau oi, pe terenurile livedenilor merg la păscut cu vitele sătenii din zona orașului Uricani și pădurea livedenilor este exploatată de intreprinderile de stat (Ocolul Silvic sau IFET-ul din orașul Lupeni) pentru interesul altora, lucrători din domeniul forestier, constituite după 1989. Culmea acestei situații tragice este că
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Pochița și trecând apoi pe podul care face legătura între aceasta și satul Cașin. „Cotul lui Briceag” cuprinde o zonă mai amplă întru întreținerea de activități agricole. În jur se găsesc atât prunduri, în aproprierea râului Cașin, care deservesc la păscutul cirezilor de vaci, atât coaste de dealuri „la Velniță” care sunt un mediu foarte proprice dezvoltării viței-de-vii și a pomilor fructiferi, cât și terenuri agricole bune de semănat cereale. Solul cuprinde și straturi de argile și nisipuri în zona prundurilor
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
în mai multe etape, în 1876, 1906, 1965, 1970, și 2002-2004. În 2008 întregul acoperiș a fost înlocuit cu țiglă metalică. În anul 1970, în sat se mai păstra un obicei interesant. Dimineața, toate bivolițele (numite acolo "drigane") plecau la păscut, mânate de un văcar, urmate de toți porcii, mânați de porcari. În fiecare zi era numit câte un băiețel, care să urce în turla bisericii, pe seară, când urmau să se întoarcă animalele de la pășune. Primele veneau driganele. Când le
Felmer, Brașov () [Corola-website/Science/300943_a_302272]
-
un sat în comuna Drăcșenei din județul Teleorman, Muntenia, România. Satul Dracașni a luat naștere din despădurirea unei mici părți din marea pădure a Deliormanului, de către Dragu și Ana (Dragu al Anei), care și-au pregătit terenul pentru arat și păscutul vitelor. Aceștia, atrași de frumusețile naturii, de pârâul Burdea, de apa bună de băut, cât și de fertilitatea solului, au săpat pe acest loc primul bordei, în jurul căruia s-au săpat, mai târziu, noi așezări omenești cu de denumirea de
Drăcșani, Teleorman () [Corola-website/Science/301798_a_303127]
-
Se află în partea de vest a județului, în Depresiunea Brașovului. Prima atestare documentară este la 1909. Se spune că imediat după 1700 un baci, pe care îl chema Lungu, a întocmit această așezare, după ce a venit cu oile la păscut pe aceste meleaguri și a constatat iarba bună și stufărișul. Inițial acesta a poposit pe plaiurile secelene, actualul oraș Săcele, imigrând spre nord și stabilindu-se pe partea stângă a malului Râului Negru. Cu timpul așezarea a ajuns la 48
Băcel, Covasna () [Corola-website/Science/300370_a_301699]