1,499 matches
-
va da Ștefan silința să-l facă să-i pară rău, lui și polonilor, de războiul pornit împotrivă-i. În urma acestei solii amenințătoare, regele Albert, nerăspunzând nimic solilor și oprindu-i pe loc în contra drepturilor ginților, îi dădu pe mâna păzitorilor din Lemberg.” După Wapowski, abia după acest incident regele a trecut Nistrul, în Pocuția (asta ar însemna că solii moldoveni l-au întâlnit pe rege înainte de 16 august). Credem însă că Letopisețul nostru are dreptate: solii l-au întâlnit pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Impulsul polemic nu mai are nici un fel de opreliște. Sunt denunțate răstălmăcirile de ordin politic, care cată a dovedi anacronismul istoric al "românismului", al ființei naționale, contestând rădăcinile în numele "democrației" și al unui "europenism" umilitor. Rostul poeților e acela de "păzitori ai ființei" (Heidegger) și Cezar Ivănescu face parte dintre cei mai străluciți "păzitori ai ființei neamului". Argumentația eseistului pare de nestăvilit. Intră în ecuație forța regeneratoare a arheului românesc, profetismul eliadesc, "profetul lui Eminescu" într-o formulare sintetică: direcția națională
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ordin politic, care cată a dovedi anacronismul istoric al "românismului", al ființei naționale, contestând rădăcinile în numele "democrației" și al unui "europenism" umilitor. Rostul poeților e acela de "păzitori ai ființei" (Heidegger) și Cezar Ivănescu face parte dintre cei mai străluciți "păzitori ai ființei neamului". Argumentația eseistului pare de nestăvilit. Intră în ecuație forța regeneratoare a arheului românesc, profetismul eliadesc, "profetul lui Eminescu" într-o formulare sintetică: direcția națională (nu naționalistă!), amenințată mereu ba de hoardele cotropitoare, ba de internaționalismul proletar, ba
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
la eminescianism. Exemplificând teroarea istoriei prin conflictul din Miorița și prin soluția ciobanului moldovean, Cezar Ivănescu se situează de partea omeniei mioritice pe care și-o asumă cristologic. Ca intelectual ce și-a asumat escaladarea Golgotei, poetul se consideră, astfel, păzitorul ființei neamului său, alături de "un Bălcescu, un Eminescu, un Iorga, un Vasile Voiculescu, un Mircea Eliade..." (p. 126), mereu și mereu la antipodul parvenitului ce se rușinează de obârșiile sale. Aitmatov a numit acest fenomen mancurtizare, un produs prin excelență
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
conform căruia, Statul are ca scop numai ocrotirea Dreptului și garantarea libertății. Statul, spunea Kant, nu trebuie să se ocupe de binele general, de fericirea sau utilitatea comună; Statul are o Însărcinare negativă, trebuie să fie pur și simplu un „păzitor al ordinii juridice”, cu unica misiune de a asigura aplicarea dreptului și a Împiedica violarea lui. Acest concept kantian se exprimă prin formula „Stat de Drept” (În opoziție cu aceea a tipului anterior „Stat Providență” sau „Stat de poliție”). De
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
prevenise pe soția lui, s-a dus la „steaua lui”. Am fost la serviciul funebru, apoi la masa oferită generos. Erau toți vecinii de față, s-a vorbit mult despre Sigurd, care împreună cu Ebba au fost portarii casei noastre, îngerii păzitori, cei care ne spuneau bună ziua și bună seara, întrebându-ne de sănătate. Melancolia separării, dragostea mea pentru oamenii bătrâni, pentru timpul conținut în persoanele lor inefabile. Sunt atașată acum de toți - ca pasagerii unui vapor, care-l lasă pe fiecare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
plâns, dar cu multă demnitate mi-a povestit visul ei, un coșmar: pereții micului apartament în care se află și pianul erau plini de sânge, avusese loc un masacru! Era îngrozită, dar ceva luminos a apărut deodată. Corp astral! Îngerul păzitor? Adevărata ei ființă invizibilă? S-a trezit speriată de apariția luminoasă care vroia parcă s-o asigure că nu era ceva atât de îngrozitor cum părea. În realitate, Ingrid a fost înlocuită în orchestra de la radio, unde a fost solistă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
aceste crime, de ce nu sustrăsese toată pagina, sau chiar toată lucrarea? De ce să se fi mărginit să ascundă numele asasinului, când s-ar fi putut șterge orice urmă a crimei Înseși? Ori fusese Bernardo Însuși, eventual pentru a rămâne singurul păzitor al unui secret atât de grozav? Însă, dacă se pregătea să Își facă publică lucrarea, de ce să fi distrus tocmai textul care Îi putea pune În valoare afirmațiile? Trebuia să Îl găsească pe istoric cu orice preț. Își roti privirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
aveau intrare liberă în palatul Ceragan și țineau conventicule cu damele, a căror șef era sultana Valide, mama lui Murad. O foastă favorită a lui Murad au intrat însă în relații nu tocmai revoluționare cu unul din conspiratori, ceea ce eunucul păzitor i-au luat-o a nume de rău. Revoltată de aceasta, ea a descoperit unei amice a sale, odaliscă a lui Abdul-Hamid, toată șiretenia, așa încît poliția a și pus mâna pe cuibul întreg de conspiratori și conspiratrice și l-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
istoric se află la St. Petersburg, ea face parte din remarcabilul arsenal a A. S. Marele Duce Constantin Neculaevici. Iată cum a intrat în posesiunea sa: Această armă era confiată în paza ianicerilor. În timpul distrugerei acestor trupe, bătrânul agă, care era păzitorul, reuși a scapa luând cu el și sabia. Se ascunse în o mică politie din Asia minoră și, redus la mizerie, el vându mai-ntîi puțin câte puțin pietrele prețioase care decorau mănuchiul; apoi a trebuit să se decidă a vinde
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ei și momentele de groază pe care le-a resimțit până când a fost arestată: „Iată... trec convoaie de evrei, bătrâni, bărbați, femei și copii mulți de la casele lor, cu mâinile În sus. Se duc spre Chestură, Încadrați de sentinele și păzitori civili, cu parul În mâini. Noi stăm cu toți În casă, complet Închisă. Nimeni nu scoate o vorbă. Iată vine un sergent În curte și strigă ca toți bărbații șevreiț să se ducă cu actele la Chestură, căci cine va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
operativă pentru lichidarea evreilor acordată aliaților lor s-a Încheiat În gara Iași. Soldați germani au fost În diferite gări până la Călărași XE "Călărași" , mai ales după Roman XE "Roman" , dar nu În misiune și nu ca Însoțitori ai trenului, păzitori, parte din gardă sau consilieri. Nici tribunalul care i-a judecat pe criminalii de război din Iași nu i-a amintit pe germani 36. Nici sublocotenentul Triandaf, XE "Triandaf (locotenent)" care a primit comanda trenului În stația Târgu Frumos XE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
metri depărtare. Știți ce mi se pare mie din cale-afară de bizar? deschide gura Avocatul, după o pauză medie de gândire. Mă intrigă cum de a preluat Adrianus al nostru, de facto, atribuțiunile de Gardian al Potirului Sfânt. De unic Păzitor al Graalului! Pe care le și îndeplinește, de altfel, foarte, foarte onorabil, cu atașament, de parcă toată viața lui s-ar fi pregătit exclusiv pentru o asemenea misie! Nu? Super! Cine-ar fi crezut?! Într-adevăr, încurcate și nebănuite sunt căile
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
a cirenaicilor. Pentru că aceștia, numeroși totuși, descind în aceeași măsură din filosofia presocratică ca și sofiștii sau materialismul abderitan: contemporani ai lui Socrate, formând o școală, o sensibilitate coerentă, ei ar putea figura alături de filosofii certificați de doctori și de păzitorii templului ca fiind în regulă. în loc de asta, mici socratici, ei mucegăiesc în subsolul istoriei ideilor, unde trebuie să-i căutăm și să-i găsim pentru a-i scoate la lumină. Ansamblul anecdotelor referitoare la Aristip din Cirene are aceeași semnificație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
-i suportăm efectele zi de zi își păstrează incredibila eficacitate... -7- Sfințenia zeilor nepăsători. în mod obișnuit, ateismul definește simpla negare a zeilor - ori a lui Dumnezeu - sau chiar afirmarea inexistenței lor. în cazul lui Epicur, contrar celor susținute de păzitorii templului universitar, am putea vorbi de un ateism liniștit. Expresia este luată din Pericle și Verdi de Gilles Deleuze și caracterizează o gândire în care chestiunea zeilor îa lui Dumnezeu) a încetat să mai fie o problemă. Spre deosebire de ateismul neliniștit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
corect În uniformă. Cearcăne mari și o paloare bolnăvicioasă. Mâinile Îi tremurau. Ce fel de griji putea să aibă un polițist de rând? Din moment ce viața lui era teribil de complicată și de stresantă, Elio invidia viața simplă a Îngerului său păzitor - doar casă și muncă, cea mai convingătoare Întrupare a treimii Dumnezeu-Stat-Familie, pentru reprezentarea căreia ceruse el să fie numit În Parlament. O slujbă sigură În care putea să servească demn statul, o soție frumoasă, doi copii: ce-și putea dori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
cartea lui de vizită, adăugând pe ea cu pixul numărul celularului personal. Sunați-mă, dacă aveți nevoie de ceva, indiferent de ce, Îi spusese. Blonda soție a lui Buonocore Îi zâmbise malițios - iar el știu că Înțelesese. Acum, privindu-și Îngerul păzitor, se rușină de acea carte de vizită și de acea propunere. Se liniști doar la gândul - chiar și acesta deprimant - că soția nu-l sunase niciodată. Buonocore Își aranja auricularul În pavilionul urechii, Își rupea cu dinții pielițele de la unghii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
și Îi făcuse un tampon uretral. Dacă se gândea puțin, era persoana care Îl cunoștea cel mai bine - Îi știa deplasările, Întâlnirile, obligațiile, secretele, minciunile. Și nu profitase niciodată. Întotdeauna tăcut, Întotdeauna corect, de o discreție exemplară. Un adevărat Înger păzitor. Iar el nu știa nimic despre Buonocore. Nimic despre viața lui particulară. Nimic despre pasiunile lui - nimic despre necazurile lui. — Ai o față În dimineața asta... Ți-ai făcut de cap azi-noapte? spuse el amical. Antonio răspunse că ziua de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
merge? Mai are Încă problema aceea? — Da, e din ce În ce mai bine. Fața absentă a lui Antonio - Întunecată și bronzată cu ajutorul unei creme formidabile - nu lăsa să se Întrevadă nici o emoție. Niciodată Elio nu și-ar fi putut imagina că Îngerul său păzitor nu mai vorbise cu fiul lui de aproape doi ani, și că nici nu știa despre problema pe care o avea la ochi. Dacă ar fi fost după el, Kevin putea să fie și orb. Bunăvoința arătată de onorabil Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
făcut după-amiază. Parcă trebuia să străbată comunele din Casilina. Teritoriu ostil. Era foarte mare riscul unor ambuscade și contestații din partea grupurilor verzi-roșii. Nu, agenții din mașina de escortă nu-i erau suficienți. Nu putea să se lipsească de Îngerul său păzitor. — Altă dată, Buonocore, astăzi chiar am nevoie de dumneata. Antonio primi refuzul - scurt și la obiect -, dar nu se lăsă bătut. — E ultima favoare pe care v-o cer. — Ultima favoare! râse Elio, punându-i familiar o mână pe umăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
capătul lumii cu dumneavoastră, v-a Însoțit chiar și În avion, iar lui Îi face rău doar să se gândească la asta. Nu v-a spus nimic? Nu știți ce trebuia să facă? Elio spuse că Buonocore era Îngerul său păzitor, și nu invers. Pentru o clipă Îi reveni În minte zâmbetul plin de demnitate și de bărbăție care luminase fața polițistului atunci când, În cele din urmă, Îi acordase acea permisiune nu prea ortodoxă de a-și Întrerupe serviciul - deși era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
concediez un polițist doar pentru că l-a luat pe Kevin de la petrecerea ta. — De ce? — E un polițist foarte bun. A fost foarte bun cu mine. — Un om poate să fie și bun, și rău? — Tatăl lui Kevin este Îngerul nostru păzitor. Atât timp cât este el, nouă nu ni se poate Întâmpla nimic. De asta nu pot să-l dau afară. — Și cine e Îngerul păzitor al Îngerului păzitor? — Nu m-am gândit niciodată. — Nu e Dumnezeu? Ba da, poate că așa e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
cu mine. — Un om poate să fie și bun, și rău? — Tatăl lui Kevin este Îngerul nostru păzitor. Atât timp cât este el, nouă nu ni se poate Întâmpla nimic. De asta nu pot să-l dau afară. — Și cine e Îngerul păzitor al Îngerului păzitor? — Nu m-am gândit niciodată. — Nu e Dumnezeu? Ba da, poate că așa e. Nu știu, comoară. Se lăsă tăcerea. Preț de câteva minute rămaseră amândoi nemișcați, Întinși unul lângă altul, În pătuțul Îngust, privind cavalcada stelelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
om poate să fie și bun, și rău? — Tatăl lui Kevin este Îngerul nostru păzitor. Atât timp cât este el, nouă nu ni se poate Întâmpla nimic. De asta nu pot să-l dau afară. — Și cine e Îngerul păzitor al Îngerului păzitor? — Nu m-am gândit niciodată. — Nu e Dumnezeu? Ba da, poate că așa e. Nu știu, comoară. Se lăsă tăcerea. Preț de câteva minute rămaseră amândoi nemișcați, Întinși unul lângă altul, În pătuțul Îngust, privind cavalcada stelelor de pe tavan. În afara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
mănânce câteva mere verzi pe care caporalul din Satul cu Sfinți i le Întinsese printr-o ferestruică zăbrelită a unui vagon de vite În care erau cărați ocnașii În diferite tabere de muncă silnică răspândite pe Întreg cuprinsul țării. Ca păzitor de ocnași, Mitu - căruia, pe atunci, nu i se spunea Încă Păcătosul - nu a făcut mulți pureci, deoarece un camarad pizmaș Îl denunțase la comandant cum că, cu prilejul concursului de alergare ai cărui câștigători fuseseră răsplătiți cu permisii, caporalul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]