155,444 matches
-
exagerînd poate, dar în limitele... adevărului: "Ministerului Apărării îi e rușine de inițiativa ministrului Pașcu privind dreptul la replică". * Cum tot veni vorba despre ADEVĂRUL, să spunem că ziarul a ajuns la o formulă pregnantă în noua sa variantă. Prima pagină s-a așezat, echilibrând raportul dintre anunțurile de copertă, care acum funcționează și ca știri de pagina întîi, cu articolele și știrile care deschid ziarul. Mai semnalăm cu acest prilej foarte echilibratul editorial semnat de Bogdan Chireac despre relațiile româno-maghiare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15037_a_16362]
-
la replică". * Cum tot veni vorba despre ADEVĂRUL, să spunem că ziarul a ajuns la o formulă pregnantă în noua sa variantă. Prima pagină s-a așezat, echilibrând raportul dintre anunțurile de copertă, care acum funcționează și ca știri de pagina întîi, cu articolele și știrile care deschid ziarul. Mai semnalăm cu acest prilej foarte echilibratul editorial semnat de Bogdan Chireac despre relațiile româno-maghiare, după întîlnirea premierilor Năstase și Medgyessy desfășurată la Cluj, ceea ce echivalează cu o clară punere la punct
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15037_a_16362]
-
mai interesant, cuprinzînd alte multe replici inteligente ale colegilor mei. Mă gîndesc și acum la Don Quijote și la prințul Mîșkin despre care sper să scriu cîte o poezie (o voi scrie!). Punînd între paranteze valoarea literară a unor astfel de pagini, nu putem să nu îi recunoaștem autorului o anumită vocație experimentală autentică, fără de care nu ar fi posibilă nici mînuirea abilă a rețetelor, nici răsucirea bizară a scriiturii spre ea însăși. Pe de altă parte, identificăm în textul lui Daniel
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Journalistic/15042_a_16367]
-
Cam așa. Fumez. Mă voi odihni." Sînt notații eliptice, telegrafice care nu par să aibă alt scop decît acela de a reduce totul la fragmentarismul și iregularul experienței cotidiene. Însă, din păcate, tocmai firescul și naturalețea par să lipsească acestor pagini, care fără un instinct destul de sigur al (auto)ironiei ar putea eșua în pur verbalism. Într-o situație asemănătoare, din mai multe puncte de vedere, se găsește și volumul de versuri Game, apărut recent tot la Editura Aula. Ceea ce atrage
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Journalistic/15042_a_16367]
-
Recit: MIlioane de oameni să fie FAscinați..., SOLar fiind în poezie, LAborios în ce privește Simplitatea comunicării: numai atunci El DOrado-ul valorii e un alibi Recognoscibil." Ceea ce este însă cu adevărat notabil în miniaturalul volum al lui Daniel Pișcu, dincolo de dispunerea în pagină a versurilor, ține de jocul imprevizibil al sensurilor, care par uneori să se ivească din libera derulare a procesului asociativ. Un principiu ludic activ animă toate textele autorului, salvîndu-le de monotonie, nu însă întotdeauna și de o anume previzibilitate. Una
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Journalistic/15042_a_16367]
-
dinadinsul a insolitului, a surprizei. Pariu riscant, cu atît mai mult cu cît miza este considerabilă: cît pentru cel mai mare roman al tuturor timpurilor... Daniel Pișcu - Cel mai mare roman al tuturor timpurilor, Editura Aula, Brașov, 2002, 96 de pagini, f.p. Daniel Pișcu - Game, Editura Aula, Brașov, 2002, 41 de pagini, f.p Catrinel Popa Revoluții ratate Probabil mulți cititori ai lui Augustin Buzura s-au întrebat cum de a reușit romancierul să reproducă atît de veridic, în Orgolii, limbajul
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Journalistic/15042_a_16367]
-
cu cît miza este considerabilă: cît pentru cel mai mare roman al tuturor timpurilor... Daniel Pișcu - Cel mai mare roman al tuturor timpurilor, Editura Aula, Brașov, 2002, 96 de pagini, f.p. Daniel Pișcu - Game, Editura Aula, Brașov, 2002, 41 de pagini, f.p Catrinel Popa Revoluții ratate Probabil mulți cititori ai lui Augustin Buzura s-au întrebat cum de a reușit romancierul să reproducă atît de veridic, în Orgolii, limbajul turnătorilor Securității, într-o vreme în care nu e de crezut
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Journalistic/15042_a_16367]
-
cînd tot mai numeroase astfel de documente ajung să fie publicate, cel care le răsfoiește poate ușor ajunge la concluzia că, după cum spun unii, �viața bate literatura". E și cazul documentelor, reprezentînd mai bine de jumătate din cele 440 de pagini ale lucrării, cuprinse de Ioana Boca în cartea sa dedicată mișcărilor studențești din toamna lui 1956, în urma cărora un număr însemnat de studenți - Alexandru Ivasiuc fiind printre ei - au fost condamnați la închisoare, profesorii neînregimentați politic - eliminați din catedrele universitare
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Journalistic/15042_a_16367]
-
o sincopă (cădere a unor sunete din interior) pentru unitatea fonetică pe care o formează verbul împreună cu conjuncția. Noutatea e că în ultima vreme aceste forme sînt foarte des întîlnite în scrisul care mimează oralitatea: în literatură, în jurnalism, în pagini din Internet. Cu excepția lui las'că - atestat deja în literatura secolului al XIX-lea (în teatrul lui Alecsandri și Caragiale - "Las'că știm noi!"), celelalte forme au devenit curente în scris destul de recent, fiind deci însoțite de o conotație de
Între "parcă" și "cre'că" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15049_a_16374]
-
fost bolnavă" (Viața liberă = VL, 3349, 2000) - sau într-o antologie de enunțuri produse de politicieni: "Cre'că se găsea cineva să facă ordine în debandada aia" (VL 3538, 2001). Distribuția diferită a atestărilor nu e totuși foarte semnificativă: în paginile nonconformiste și în listele de discuții din Internet toate formele apar cu mare frecvență: "o greșeală poa'să-ți pună capăt carierei" (fil.unibuc); "ți-am zis, bre, da' cre' că nu ți-ai amintit ce-i aia" (irc.noi
Între "parcă" și "cre'că" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15049_a_16374]
-
de la o tante" ("File din jurnalul elevului Nelu", Bomba 22.07.2001); "io creca manelele e muzică neapărat pentru chef de chef" (VL 3510, 2001); există chiar o grafie aberantă cu apostroful în postpoziție: "eu de obicei nu prea citesc paginile astea "despre" și crecă' nu-s singurul" (ilisbar/despre). Nu am găsit decît o atestare - în aceeași categorie de texte - pentru tresă: "nu tuata lumea tresa fie uebdizainar" (learn.reflex).
Între "parcă" și "cre'că" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15049_a_16374]
-
-i va semăna prea mult. Aud, uneori, cîte un regizor spunînd: "Mi-a ieșit exact ca în scenariu". Pentru mine, în clipa aceea, e clar că a eșuat. Un regizor bun e cel care sublimează scenariul, cel care face derizorie pagina scrisă. De aceea nu lucrez niciodată după romane sau după scenarii scrise de alții: autorii ar fi prea furioși. Aș fi incapabil să le respect textul... Scriitura cinematografică se află în perpetuă evoluție, se schimbă cam la fiecare zece ani
Șabadabada, azi by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15052_a_16377]
-
amice", Ion Ghica așteaptă ca V. Alecsandri să i le citească. La îndemnul poetului, strâns legat și de diligențele lui Iacob Negruzzi, redactorul-șef al "Convorbirilor literare", de a întreține interesul pentru trecutul nostru, scrisorile aveau să fie publicate în paginile mai sus-numitei reviste. Firul expedierii lor urmează cursul biografiei lui Ion Ghica. El se găsea la București în lunile mai și noiembrie ale anului 1879, în "fevruarie"1880 și martie 1881. În iulie 1879, septembrie și noiembrie 1880, "ghenarie", iunie
Între verb și imagine by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15072_a_16397]
-
Notele sunt însoțite de observații legate direct de text, intervenții cum sunt cele ale lui G. Călinescu și T. Vianu aducând un plus de valoare cunoașterii. Necesar pentru înțelegerea textului este Glosarul. Am avut curiozitatea să-l citesc independent de pagina vizată. A fost reală delectare. O lume care creștea năucitor din atâtea însemne particulare ale secolului XIX, reconstituire a epocii prin imagini care imprimă dinamică paginii, odată cu mult necesara claritate a ei. Alături de Glosar, Bibliografia se constituie într-un portret
Între verb și imagine by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15072_a_16397]
-
Necesar pentru înțelegerea textului este Glosarul. Am avut curiozitatea să-l citesc independent de pagina vizată. A fost reală delectare. O lume care creștea năucitor din atâtea însemne particulare ale secolului XIX, reconstituire a epocii prin imagini care imprimă dinamică paginii, odată cu mult necesara claritate a ei. Alături de Glosar, Bibliografia se constituie într-un portret viu și generos al gândirii umane, departe de a fi doar înșiruire uscată de nume și date, altfel, componente firești într-o lucrare științifică. De o
Între verb și imagine by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15072_a_16397]
-
Glosar, Bibliografia se constituie într-un portret viu și generos al gândirii umane, departe de a fi doar înșiruire uscată de nume și date, altfel, componente firești într-o lucrare științifică. De o reală valoare sunt intervențiile editorului de la subsolul paginii. Găsim aici revizuiri de date, semnalări ale unor atribuiri greșite venite chiar din partea lui Ion Ghica, corectări de versuri și replici, identificări de scene și date, reluate de autor în mai multe din scrisorile sale. Și, pe un loc de
Între verb și imagine by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15072_a_16397]
-
constă forța documentului autentic, juxtapus cronologic sau, uneori, după cum îi dictează șirul natural al rememorărilor �de după". Dar înțelege și că e nevoie de amprenta de mare scriitor în sens pur literar, astfel că în succesiunea �pieselor de dosar" sunt introduse pagini al căror nivel artistic nu lasă nici un dubiu celor care, eventual, nu citiseră O zi din viața lui Ivan Denisovici și care s-ar fi putut întreba: ce mare scriitor e Soljenițîn, de ce face atâta caz de persecuții și disidență
Femeia perfectă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15055_a_16380]
-
persoană care aduce o primă variantă manuscrisă a romanului (la a cărui apariție, printre redactori s-a numărat însuși Stalin) semnată de alt autor, fost ofițer alb ucis în războiul civil, dispare atât ea, cât și manuscrisul. Există între aceste pagini chiar și o mărturie sinceră a unui fost ofițer de Securitate sovietic implicat direct în �cazul Soljenițîn", cu fațetă zguduitoare, încercarea de ucidere lentă, cu întârziere, a scriitorului, contaminarea acestuia chiar în timpul închinăciunii dintr-o catedrală. Mai e nevoie azi
Femeia perfectă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15055_a_16380]
-
al culpei, iar, în al doilea rînd, de o așezare în viitor, de o regîndire a faptului urbanistic dintr-o firească (și confortabilă) perspectivă profesională și, simultan, de o acțiune exorcizatoare. Trecutul utopic și viitorul utopic se conjugă, astfel, în paginile revistei, dar și în substratul unei psihologii vexate, cu acea putere pe care numai atitudinile polare o pot dezvolta. Utopiei totalitare, încrîncenării de a ipostazia voința de eternitate a unei deviații comportamentale, parțial colective, parțial personalizate, i se răspunde cu
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
și masă de skandenberg"(agenda.ro/2001); "Informații despre culturism, fitness, skandenberg, alimente, suplimente"(vreau.com). Unii dintre cei care traduc textele românești nu știu, probabil, că nu e vorba de un termen internațional și deci transparent; apar astfel - în pagini autohtone - formulări ca "skandenberg contest", "concorsi di skandenberg"(itcnet.ro) etc. Oscilațiile formei stîrnesc justificate îngrijorări lingvistice unor utilizatori: într-o recentă listă de discuții (culturism.ro, aprilie-mai 2002) dialogul atinge tocmai acest subiect, aducînd unele interpretări aproximative, dar și
Skandenberg / Skanderbeg by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15071_a_16396]
-
valoarea lor literară în sine atrage atenția, ci atmosfera sau personalitățile portretizate acolo. Descoperim o doamnă cu mult talent, pianistă și scriitoare, Constanța Marino-Moscu, care alege să rămînă o mamă de familie respectabilă în Bîrlad, apoi în Buzău. Scrisorile și paginile de amintiri pe care le-a lăsat sînt interesante materiale de studiu pentru viața artistică și mentalitatea femeilor educate la început de secol XX. Sau dăm peste amintirile lui Cincinat Pavelescu și cele pline de haz ale lui N. Porsenna
Oameni pe care am fi putut să-i cunoaștem by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15082_a_16407]
-
și exercițiul liber al condeiului de care nu ne-am putea dispensa decît în mod artificial, derutați de tendința scientizantă sau constrînși de snobism. Ele ne oglindesc fața spontană, vie, falacios fragmentată prin lipsa "sistemului"ostentativ. Ne regăsim în atari pagini cu preocupările, cu atitudinile și reacțiile noastre curente, fie pe făgașul acelorași opinii, fie pe al altora care nu mai puțin ne incită, survolînd, ca-n viață, mai multe domenii, făcînd comerț de idei și impresii tot ca-n viață
O specie "demodată"? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15069_a_16394]
-
permisivității): cuvîntul tecnicalità "detaliu tehnic", adaptat morfologic, e acceptat de edițiile recente ale unor dicționare (Zingarelli 1999, De Mauro 2000; ultimul îi notează și conotația peiorativă). Atestările românești actuale sînt destul de numeroase; cele care urmează sînt culese din Internet (din pagini pentru care am indicat adrese simplificate). La singular sensurile par a fi cele din limba-sursă ("caracter, aspect tehnic"): "nu le place grafica site-ului sau mai știu eu ce altă tehnicalitate" (books.dreambook); "Legea 10/2001, luată în ansamblu, cu
"Tehnicalități" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15088_a_16413]
-
de spațiu îl vom indica mai departe prin D), publicat pentru prima dată la Editura Științifică în 1997, epuizat repede și retipărit în 2001 la Editura Nemira. Această nouă ediție, impresionantă încă de la prima vedere prin cele peste 500 de pagini ale sale, ne prilejuiește cîteva reflecții. Colectivul de autoare - toate membre ale Catedrei de limba română a Facultății de Litere (București) și anume Angela Bidu-Vrănceanu, Cristina Călărașu, Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, Mihaela Mancaș, Gabriela Pană Dindelegan - a rămas același și s-a
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
este un mijloc de informație nu doar pentru specialiști ci și pentru persoanele cultivate din alte domenii dar care au interesul și curiozitatea de a ști mai mult și din aria lingvisticii. Adevărul este că D-ul, indiferent la orice pagină ar fi deschis, reprezintă o mină de cunoștință din care poate învăța oricine ceva nou - chiar și specialiștii în lingvistică ce vor să recunoască cu sinceritate că nu se pot pricepe, în egală măsură, la toate ramificațiile de azi ale
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]