902 matches
-
Rolul vălului palatin este să separe cavitatea orală de cea nasală și să le reunească din nou prin mișcări rapide suple și precise, astfel încât să realizeze istmul velo-faringian, mecanism de închidere la nivelul faringelui (fig.11). Activitatea normală a vălului palatin Legenda: 1. în repaus; 2. în consoane sonore;3. în consoane oclusive și constrictive; 4. în consoane nazale și vocale Din faringe aerul expirat este direcționat spre cavitatea orală, spre cea nasală sau spre amândouă, după cum vălul închide sau nu
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
acțiune postero-inferioară peretelui posterior al faringelui la adulți și peretelui posterior superior al faringelui la copil, făcând o comunicare largă între oro-faringe și cavitatea orală, pe care le izolează complet de rhinofaringe formând istmul velo-faringian. În activitatea fonatorie datorită vălului palatin, cavitățile de rezonanță nu rămân unități separate ci ele funcționează ca o „cavitate unică de rezonanță” (fig.12), (85; p.358). Până în anul 1956 s-a crezut că elementele caracteristice acestui fenomen sunt armonicele determinate de rezonatorul nasal și supra
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
aerul subglotic să refluieze nazal, amplificând rezonanța nasală și pentru consoanele orale. Cantitatea de nasalitate crește cu cantitatea deperdiției nasale, vorbirea devenind neinteligibilă pentru interlocutor. CAPITOLUL II MORFOLOGIA DEFECTELOR APARATULUI FONO - ARTICULATOR PRIN DESPICĂTURI CONGENITALE DE BUZĂ, BOLTĂ ȘI VĂL PALATIN „Malformațiile congenitale labio-maxilo-palatine formează o entitate independentă. Din cauza tendinței lor de a le spori incidența ele constituie un pericol pentru bazele biologice ale societății umane.” Fr. Burian 2.1. Organogeneza despicăturilor congenitale labio-maxilo-palatine Studiul morfologic al despicăturilor congenitale de buză
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
formează o entitate independentă. Din cauza tendinței lor de a le spori incidența ele constituie un pericol pentru bazele biologice ale societății umane.” Fr. Burian 2.1. Organogeneza despicăturilor congenitale labio-maxilo-palatine Studiul morfologic al despicăturilor congenitale de buză, boltă și văl palatin datează din timpurile cele mai vechi, sub forma unor observații empirice. Democrit și Herodot (sec. V î.e.n.) sau Plinius (sec. I î.e.n.) au definit faptul ca: „un obiect contra naturii” sau, mai mult: „contra a ceea ce se petrece obișnuit în
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
fost dezvoltată de o serie de autori, ca Fleischmann, Hochstetter, Veau, Polizer, Steininger, Tondury. Concepțiile actuale au considerat despicăturile congenitale ca o maladie fisurată ce intervine în dezvoltarea mugurilor embrionari din care se formează buza, maxilarul superior, bolta și vălul palatin. Aceasta constă într-o persistență anormală a lamei epiteliale și o deficiență primară în producerea de țesut mezenchimatos la care se adaugă tulburări de creștere ale maxilarului. (Burian, Le Mesurier, Frazer, M. Menkeș, V. Popescu, C. Oprișiu, N. Duțescu, G.
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
pe măsură ce mezodermul crește spre înăuntru. Despicătura se datorește, deci, unei tulburări de creștere și penetrare a peretelui epitelial de către mezoderm (parțial sau total) cu o eventuală distrugere a țesutului prin care se separă părțile buzei sau ale palatului și vălului palatin, complet sau incomplet. Dar acest fapt nu este dovedit și există o diversitate de opinii. Actualmente, este admisă concepția, că despicăturile labiomaxilo-palatine se datoresc unor tulburări de creștere în viața embrionară a mugurilor din care se formează buza, maxilarul superior
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
incomplet. Dar acest fapt nu este dovedit și există o diversitate de opinii. Actualmente, este admisă concepția, că despicăturile labiomaxilo-palatine se datoresc unor tulburări de creștere în viața embrionară a mugurilor din care se formează buza, maxilarul superior și bolta palatină. Mecanismul de producere este diferit în despicăturile anterioare față de cele posterioare. Astfel, despicăturile anterioare se datoresc persistenței pereților epiteliali între mugurii embrionari, datorită insuficientei dezvoltări a țesutului mezenchimal de legătură, care nu mai poate realiza punțile de unire între muguri
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
-se în săptămâna a IV-a a vieții intrauterine la un embrion de 10mm. În absența coalescenței dintre muguri, pereții epiteliali nemezodermizați se topesc prin degenerescență chistică (Steiniger) sau prin micronecroză (Menkeș) și astfel separarea dintre ei rămâne definitivă, lamele palatine neunindu-se pe linia mediană cu vomerul pentru a separa cavitatea bucală de fosele nazale (embrion de 30 mm, sfârșitul lunii a 2-a). Formele caracteristice de despicături considerate de către unii autori ca rezultatul unor regenerări intrauterine pledează în favoarea acestei
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
era de 1 la 23 de născuți în această familie și numai de 1 la 256 născuți aveau despicătură în grupul de control de 100 de familii. El consideră prin urmare că „ereditatea joacă un rol important în etiologia despicăturii palatine”, că modul exact al transmiterii nu este cunoscut, și că factorii de mediu, ca influența metabolismului mamei, echilibrul endocrin și factorii nutritivi sunt de asemenea importanți. Ei pot constitui în sine factori etiologici, sau pot modifica ereditatea (167; p.228
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
mediu, ca influența metabolismului mamei, echilibrul endocrin și factorii nutritivi sunt de asemenea importanți. Ei pot constitui în sine factori etiologici, sau pot modifica ereditatea (167; p.228). Lucrarea lui Fogh - Anderson despre „Moștenirea buzei de iepure și a despicăturii palatine” cuprinde un studiu minuțios asupra factorului ereditar pe un număr de 704 subiecți și rude dintr-un număr de 25.000 persoane (copii, părinții lor, bunicii, frații, copiii fraților, frații părinților și copiii acestora). El enumera diferite moduri de moștenire
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
acestora). El enumera diferite moduri de moștenire ca spre exemplu: cea pe sex, cu dominanta simplă, cu manifestații parțiale sau lipsă, cu recesivitate simplă, dominanta condiționată sau mutație. El și-a rezumat cercetările în felul următor: despicătura de buză (+ despicătura palatină) și despicăturile palatine izolate sunt două malformații genetice independente. Despicătura buzei (+ despicătura palatului) este în marea majoritate a cazurilor o afecțiune ereditară și modul de moștenire este probabil cel de dominantă condiționată cu limitație de sex la băieți și doar
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
diferite moduri de moștenire ca spre exemplu: cea pe sex, cu dominanta simplă, cu manifestații parțiale sau lipsă, cu recesivitate simplă, dominanta condiționată sau mutație. El și-a rezumat cercetările în felul următor: despicătura de buză (+ despicătura palatină) și despicăturile palatine izolate sunt două malformații genetice independente. Despicătura buzei (+ despicătura palatului) este în marea majoritate a cazurilor o afecțiune ereditară și modul de moștenire este probabil cel de dominantă condiționată cu limitație de sex la băieți și doar cu puține manifestări
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
cu limitație de sex la băieți și doar cu puține manifestări în multe domenii genetice (spre exemplu: genele - apar de obicei - ca o genă recesivă (ascunsă) și este independentă de genele existente la individul respectiv sau familia lui) (62) Despicătura palatină este numai ereditară într-un număr limitat de cazuri și transmisibilă mai mult la băieți decât la fete. Posibilitatea ca un număr izolat de cazuri să se datoreze mutației nu este exclusă. Frazer și Baxter au estimat riscul eredității și
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
labio-maxilo-palatine prezintă variate forme clinice după stadiul lor, după întinderea regiunii anatomice interesate și după cum sunt - uni sau bilaterale. În cadrul terminologiei clasice, despicătura localizată la nivelul regiunii labiale poartă denumirea de „buză de iepure”, iar cea de la nivelul palatului, despicătură palatină, asocierea „buzei de iepure”*) totală bilaterală cu despicătura palatină fiind numită „gură de lup”*). Păstrând terminologia clasică, V. Veau (1931) deosebește la nivelul regiunii labiale două varietăți de malformații: simplă și totală și patru forme în funcție de localizare: unilaterală simplă dreaptă
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
întinderea regiunii anatomice interesate și după cum sunt - uni sau bilaterale. În cadrul terminologiei clasice, despicătura localizată la nivelul regiunii labiale poartă denumirea de „buză de iepure”, iar cea de la nivelul palatului, despicătură palatină, asocierea „buzei de iepure”*) totală bilaterală cu despicătura palatină fiind numită „gură de lup”*). Păstrând terminologia clasică, V. Veau (1931) deosebește la nivelul regiunii labiale două varietăți de malformații: simplă și totală și patru forme în funcție de localizare: unilaterală simplă dreaptă și stângă, bilaterală simplă, bilaterală totală. Despicăturile localizate la
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
chirurgical și fonetic. În anul 1966, Baibak și Bromberg clasifică despicăturile după formarea ambriologică, iar P.A.Mc Cahe (citați de Arnold) în același an face o standardizare morfologică după propunerea Asociației Americane pentru uranoschizis (despicături de boltă și de văl palatin) (4; p.665). Spriesterbach, în anul 1964, a discutat diferiții parametrii pentru determinarea subgrupelor, dând astfel o ripostă cercetătorilor care se contrazic. Cel mai nou sistem de clasificare a fost prelucrat de o comisie sub președinția lui C. S. Harkins
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
alveolare (fig. 16 a, b, c). (Anexa 1b) B. Despicăturile asociate sunt o coexistență a despicăturii parțiale cu cea anterioară, creasta alveolară rămânând intactă (fig.17). ( Anexa 1c) C. Despicăturile totale interesează buza, pragul marinar, creasta alveolară, bolta și vălul palatin. Ele pot fi unilaterale și bilaterale. În aceste forme vomerul este unit cu marginea despicăturii palatine de partea sănătoasă (fig.18 a, b, c). (Anexa 1d) În ceea ce privește incidența despicăturii de buză și de palat, Fogh - Andersen efectuează un studiu ale
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
parțiale cu cea anterioară, creasta alveolară rămânând intactă (fig.17). ( Anexa 1c) C. Despicăturile totale interesează buza, pragul marinar, creasta alveolară, bolta și vălul palatin. Ele pot fi unilaterale și bilaterale. În aceste forme vomerul este unit cu marginea despicăturii palatine de partea sănătoasă (fig.18 a, b, c). (Anexa 1d) În ceea ce privește incidența despicăturii de buză și de palat, Fogh - Andersen efectuează un studiu ale cărui rezultate publicate sunt citate de Morley (1958). Astfel el arată că între anii 1833-1863 Fröbelius
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
la noii născuți în țara noastră în perioada 1960-1971 în două maternități din București. Ei găsesc o frecvență generală de 1 la 1215, apropiată de frecvența raportată de autorii din alte țări, „despicăturile de buză, de boltă și de văl palatin ocupând locul 7 în tabloul celor 13 tipuri de malformații congenitale” (41; p.347). Acești autori găsesc că frecvența malformațiilor congenitale și frecvența despicăturilor prezintă o tendință de creștere progresivă de la an la an în decada 1960-1971. Ei cercetează 50
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
când se înregistrează o incidență de 1 la 559 la populația tării noastre de atunci. Și pentru alte țări autorii găsesc o frecvență similară în acest interval de timp. În anii 1967- 1971 incidența despicăturilor congenitale de boltă și văl palatin, deși este mai scăzută în comparație cu perioada precedentă, 1960-1966, prezintă o tendință de creștere de la an la an (după unii autori). Astfel în anul 1967 această incidență este de 1 la 2709 pentru ca în 1970 și 1971 să fie de 1
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
respiră imediat, cu un țipăt de intensitate mică. Este alimentată cu lingurița, defectul extrabucal și endobucal nepermițând funcția suptului. Plastia buzei a fost efectuată în 2 timpi: la 6 luni și la 13 luni, plastia de boltă și de văl palatin la 23 de luni, însumând până la această vârstă 3 spitalizări a câte 14 zile, însoțită de mamă. 2. Ancheta socială. Tatăl fără probleme de sănătate, muncitor la Șantierul de drumuri și poduri, este fumător și bea din când în când
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
semnalează indici de ereditate morbidă. Mama are viroză respiratorie cu stare febrilă în luna a II-a de sarcină. Nașterea a decurs normal. Fătul în greutate de 2,600 kg. prezintă o despicătură de buză de palat și de văl palatin (despicătura bilaterală totală). Alimentat artificial și numai cu lingurița, rămâne subponderal pe tot parcursul dezvoltării. Intervențiile chirurgicale se efectuează în 3 timpi: la 8 luni și la 18 luni plastiile de buză și la 23 de luni plastia velo-palatină. 2
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
sănătoși. Familia se străduiește să-l ajute în recuperarea dezvoltării psihice și a limbajului. 3. Examinare medicală a. Examen clinic maxilo-facial, endo și exo-bucal; post operator aspectul fizionomic este refăcut, redând integritatea buzei superioare și continuitatea arcadei alvelo-dentare superioare. Vălul palatin bine realizat, suplu și mobil, este însă insuficient de lung pentru a realiza istmul velo faringian. Apraxie linguală și labio-jugală prin lipsa antrenamentului muscular adecvat vorbirii. b. Probele funcționale - respirație mixtă cu elasticitate toracică insuficientă; spirograma: 300cm³ cu nasul deschis
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
calitate ce se poate dealtfel obține ușor prin gimnastică și antrenament muscular. Practica confirmă justețea alegerii momentului operator la vârsta de 2 ani când copilul se află înainte de practicarea limbajului articulat, el începând vorbirea după refacerea integrității anatomice a vălului palatin. Din punct de vedere logopedic este vorba de educația vorbirii și nu de reeducarea ei, ceea ce schimbă cu totul problema. 3.4. Tipologia fono-articulatorie Diversitatea alegerii modalității de vorbire precum și necesitatea recunoașterii cauzelor secundare care agravează emisia sonoră a impus
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
dezvoltarea limbajului, înainte și după operație, înainte și după reeducare. Comportamentul verbal a fost observat în condiții de clinică, cu ocazia spitalizării copiilor pentru intervenția chirurgicală de suturare a buzei la vârsta de 6 luni și pentru refacerea bolții vălului palatin la vârsta de 23 de luni. În afara observațiilor directe cu înregistrări pe bandă de magnetofon și analize spectrografice, subiecții au fost confruntați cu indicii de dezvoltare psiho-motorie și socio-afectivă, fișele logopedice fiind completate cu date anamnezice și examinări ulterioare. 4
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]