6,523 matches
-
m-am rostogolit spre parter și m-am năpustit În prăvălie, spre colțul unde era cartea. Încă se mai afla acolo : o felie galbenă făcută sandviș ca brînza Între copertele negre ca smoala are unui dicționar sîrbo-croat și cea mai palidă, În nuanța secarei, a volumului Noțiuni de bază ale germanei de afaceri al lui Langston. CÎnd am reușit În fine, cu mare efort, s-o extrag din raft, am observat că prețul trecut În creion pe coperta interioară fusese redus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
gest ce părea a le spune „Bine-ați venit!“ amîndurora. — Mă numesc Hilfe. Hilfe de la Fondul pentru ajutorarea mamelor libere. Iar dumnealui e domnul Rowe. Rowe se aștepta ca doamna Bellairs să-l recunoască, dar pe fața ei mare și palidă nu se ivi nici un indiciu. Părea să planeze deasupra lor, Într-o lume aparte. Dacă doriți, vă puteți alătura grupului nostru, spuse ea. Neofiții sînt bineveniți, cu condiția să nu-și manifeste ostilitatea. — O, nicidecum, nicidecum! o liniști Hilfe. Legănîndu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Mondial, pe vremea cînd avioanele abia Începuseră să zboare, ca niște ciudate păsări de lemn, deasupra Canalului MÎnecii. O asemenea priveliște ar fi fost pentru ea la fel de greu de conceput ca și gîndul că băiețelul ei - piciul acela cu fața palidă și serioasă, În pantalonași cafenii și jerseu albastru, care-l privea ca un străin din pozele Îngălbenite ale albumului de familie - va ajunge un criminal. Întins pe spate, Rowe prinsese firele visului și le strîngea bine; alungase În umbra pinului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
un aer de sălbăticiuni hăituite, pe care nu-l găseai la cei din Westminster, unde adăposturile erau mult mai solide și oamenii puteau face față bombardamentelor nocturne, extrem de violente. Chelnerița care-i aduse lui Rowe cafeaua și pîinea prăjită era palidă și nervoasă, ca un om hărțuit prea multă vreme; tresărea la fiecare zgomot, confundînd pînă și claxoanele automobilelor cu sirenele alarmelor. Cei din Gray’s Inn și Russell Square erau ceva mai calmi, din pricină că nervii li se puteau reface peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
ușor, ba chiar În zeflemea. E drept că sora lui Hilfe nu luase În glumă crima, ci Îl avertizase, vorbindu-i ca și cum moartea ar mai fi avut o Însemnătate. Asemenea unui animal solitar, Rowe adulmecase urma unui tovarăș. Chelnerița cea palidă nu-l slăbea din ochi, căci așa nebărbierit cum era, arăta ca unul dintre clienții obișnuiți să plece fără să plătească. E de necrezut cît de mult te poate schimba o noapte petrecută Într-un adăpost antiaerian: hainele Îi miroseau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
căzu, dar parcă nu simți șocul; se ridică În picioare ușor amețit și alergă mai departe. Era stăpînit de un singur gînd - să se privească În oglindă. Ajuns În camera lui, oglinda Îi arătă un chip devenit familiar - o față palidă și bărboasă. În Încăpere plutea o mireasmă de flori proaspete. Da, fusese fericit aici! Cum putea crede În ceea ce-i spusese doctorul? Trebuie să fie o greșeală la mijloc. Prea era absurd... Inima Îi bătea atît de tare și mintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Yard o mașină rapidă, se adresă domnul Prentice agentului. Numai Dumnezeu știe ce-o fi făcînd poliția locală. Ar fi trebuit să fi ajuns pînă acum. Ai grijă ca doamna să nu-și taie beregata, mai avem nevoie de ea. Palid de mînie, domnul Prentice Începu apoi să inspecteze Încăpere cu Încăpere, ca o vijelie. — SÎnt Îngrijorat de soarta amicului dumitale, Îi spuse el lui Rowe. Cum Îl cheamă? Mi se pare că Stone, nu-i așa?... După o clipă, adăugă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
din cap uitîndu-se În oglinda de la toaletă. — Nu vreau să aud nimic! exclamă Rowe depărtîndu-se. În clipa aceea văzu un omuleț cu o pălărie ponosită trasă peste urechi, coborînd șontîc-șontîc scările spre toaletă. — Urîtă noapte, urîtă! mormăi omulețul. Fața lui palidă exprima o scîrbă fără margini. În clipa cînd Rowe ajunse la primele trepte, o bombă Începu să se rostogolească pe scară cu un zgomot infernal. Omulețul Își Încheie În grabă nasturii și se ghemui la pămînt, ca și cum ar fi vrut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
retezat din scalp îmi coborâse parțial sprânceana dreaptă, ca o cârpă neagră de pirat care părea să-mi ascundă mie însumi noul caracter. Această înclinare pronunțată era evidentă în toate lucrurile din jurul meu. M-am uitat atent la fața mea palidă, ca de manechin, încercând să-i citesc liniile. Pielea netedă aproape că aparținea unui personaj de film științifico-fantastic, cineva care, după o îndelungată călătorie lăuntrică, coboară din capsulă pe solul supraluminat al unei planete necunoscute. În orice clipă, cerurile s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
mine. Legănând poșeta din încheietura musculoasă a mâinii, se apropie și, recunoscându-mă, făcu o grimasă. Pe când ne îndreptam spre Western Avenue, urmări traficul cu un interes fățiș. Își pieptănase părul de pe față, purtându-și la vedere linia tot mai palidă a cicatricei. - Unde să te duc? - Nu ne putem plimba un pic? întrebă ea. E-atâta trafic - îmi place să-l privesc. Încerca oare să mă tachineze? După mine, evalua deja în felul acela realist al ei posibilitățile pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
cu ulei al unui bărbat în jachetă cu ținte argintii era prins în scaunul șoferului al unei mașini fără uși. Părul lung până la umeri, vopsit blond, îi era legat la spate cu o batistă stacojie. Fața lui dură avea expresia palidă și înfometată a unui lucrător la circ fără ocupație. L-am recunoscut a fi unul dintre cascadorii de la studiouri, un fost șofer de curse pe nume Seagrave. La reconstituirea accidentului (un carambol multiplu în care muriseră șapte oameni pe North
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
de ele împreună. Gabrielle, Vera Seagrave și Helen erau în grădină, cu vocile înghițite de huruitul avioanelor ce decolau de pe aeroport. Gabrielle se plimba în partea de mijloc, picioarele încorsetate executând o parodie a exhibiției școlare de absolvire. Pielea ei palidă reflecta lumina chihlimbarie a felinarelor stradale. Helen o ținea de cotul stâng, conducând-o cu blândețe prin iarba înaltă până la genunchi. Mi-a trecut brusc prin minte că, în tot timpul petrecut de noi împreună, nu discutasem niciodată cu ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
geacă de drum, din velur, pentru femei. Sub puloverul roșu pe gât, un sutien bine umplut forma contururile a doi sâni mari. Fața lui Seagrave era deja machiată să semene cu aceea a actriței, rimelul și fardul întunecându-i pielea palidă. Masca imaculată a feței unei femei aducea cu o parodie de coșmar a actriței, mult mai sinistră decât rănile cosmetice ce-i erau aplicate în clipa aceea. Am presupus că Seagrave, purtând o perucă peste părul blond și haine identice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
a regulat acolo. Probabil că mașina aia miroase a spermă... - Tocmai. - Îl găsești atrăgător? I-am scos penisul din vagin și i-am îndreptat vârful spre anus, însă ea îl împinse înapoi în vulvă cu o mână rapidă. - E foarte palid, și e plin de cicatrice. - Dar ți-ar plăcea să ți-o tragi cu el? În mașina aia? Am făcut o pauză, încercând să amân orgasmul care-mi urca precum un val pe tija penisului. - Nu. Dar e ceva la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
limuzinei. Tăiară mecanismul înțepenit și traseră portiera în lături, descoperind pasagerii blocați înăuntrul habitaclului. Cei doi ocupanți, un bărbat rumen la față, având în jur de cincizeci de ani, îmbrăcat într-un pardesiu negru, și o femeie tânără cu piele palidă, anemică, încă ședeau drepți pe bancheta din spate. Cu capetele în față, se uitau amândoi la polițiști și la sutele de spectatori, ca doi membri puțin importanți ai casei regale la o recepție oficială. Un polițist trase spre sine cuvertura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
unei foste prezentatoare TV, trecută cu câțiva de ani de vârful carierei, dar încă participând uneori la emisiunile de cultură generală și prezentă la talk-show-urile de noapte. Când o ridicară în poziție semiașezată, i-am recunoscut chipul, o față acum palidă și uscățivă, ca de bătrână. O broderie de sânge uscat îi cobora dinspre bărbie, formând o bavetă de culoare întunecată. Când o întinseră pe targă, spectatorii se uitară cu respect la rănile de pe coapsele și pântecele ei, făcându-i loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
aeriene trecu în viteză pe lângă noi, carcasa lui argintie luminând toate cele șase benzi ale autostrăzii și îndreptându-se către noi ca un arhanghel în aterizare. Țineam în mână încheietura mâinii lui Vaughan. Firele întunecate de păr de pe antebrațul său palid, țesutul cicatrizat de la încheieturile inelarului și arătătorului, erau acum irigate de-o frumusețe aspră. Luându-mi ochii de la drum, i-am prins mâna într-a mea, încercând să închid ochii la izvorul de lumină care curgea prin parbriz, venind dinspre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
parte din iubirea mea pentru Vaughan și în parte de sentimentele mele de tandrețe față de pavilionul de metal în care ne aflam. Când se trezi, Vaughan, epuizat și încă pe jumătate adormit, își sprijini de mine corpul gol. Avea fața palidă și ochii îmi explorau contururile brațelor și pieptului. Ne arătam unul altuia rănile, expunându-ne cicatricele de pe piepturi și mâini locurilor ademenitoare și periculoase din interiorul mașinii, marginilor ascuțite ale scrumierelor cromate, luminilor unei intersecții îndepărtate. Celebram astfel în rănile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
pornit ștergătoarele, însă lamele trecură printre muște fără să le deranjeze. Vaughan stătea pe spate în scaunul de lângă mine, cu pantalonii desfăcuți în jurul genunchilor. Muștele i se târau în ciorchini groși peste pieptul mânjit de sânge, îi supurau pe stomacul palid. Formau un șorț de păr pubian care se întindea de la testiculele flasce și până la cicatricele de pe diafragmă. Altele îi acopereau fața, zburând în jurul gurii și nărilor, ca și când ar fi așteptat licorile râncede, distilate ale unui cadavru. Însă ochii lui Vaughan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
bine definit ca și anusul strâmt pe care încă-l mai simțeam pe penis când aveam erecție. Oare o urmărise Vaughan intenționat pe Catherine, lovindu-i mașina parcată într-un prim gest de curtare? M-am uitat la pielea ei palidă și la corpul ferm, gândindu-mă la mașina lui Vaughan avântându-se spre mine printre pilonii de ciment ai pasajului superior. Asemenea lui Seagrave, aș fi murit și eu de-o moarte îmbibată în L.S.D.. Am deschis portiera pasagerului, făcându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
mașinii sale. Nesigur dacă s-o trezesc sau nu pe Catherine, am așteptat o jumătate de oră, apoi m-am îmbrăcat și-am coborât în curtea blocului. Mașina lui Vaughan era parcată sub copaci în stradă. Lumina zorilor se reflecta palidă în caroseria prăfuită. Scaunele erau pătate de ulei și murdărie, iar în spate era o pernă soioasă acoperită de resturile unei pături de tartan rupt. Sticlele sparte și cutiile de mâncare de pe podea mă făcură să înțeleg că Vaughan locuise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
rolul de cel mai mare critic al greșelilor întregii clase politice. În România putem spune că ea a avut până acum, cu excepția campaniei electorale din 1996 și în urma grațierii lui Miron Cozma de către dl. Iliescu în decembrie 2004, o prestație palidă: Sentimentul civic a fost întotdeauna slab și, în contextul unei calități civice de mică intensitate, democrația a fost întotdeauna firavă. Esența democrației - participare și sentiment al includerii cetățenilor - este încă în mare masură absentă în România. Generația mai tânără, care
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
sunt tari, da’ ce viață nasoală duc... muncesc toată ziua, și în pauza de masă muncesc. Nu știu să se distreze, și atunci... la ce bun toată priceperea și seriozitatea lor, dacă nu se distrează niciodată? - Mhm, spuse un tip palid și transpirat, da’ sunt tari, nene, tari... Așa dârzenie nu mai vezi la alte popoare... Între timp, japonezul terminase de înșurubat șurubul. Polițistul se îndreptă către el. - Bravo, domne, zise. Ai făcut treabă bună, nu glumă. - Mersi, spuse japonezul. - Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
05 AM. Asta și scria pe tabela electronică pe care erau afișate zborurile care au sosit. Da. Iar din rărunchii avionului am descins eu, eu cu părul scurt, eu îmbrăcat în jeanși și tricoul echipei Aston Villa, eu grăsuț, frumos, palid, obosit, zâmbitor, eu cu ceas la mână și lanț la gât, eu cu dinții din față sparți de un fotbalist de la Metalul Plopeni, eu cu un rucsac în spinare. În rucsac niște CD-uri, ziare, țigări, bricheta, un roman imbecil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
fiecare dintre noi și care uneori poate fi numit orgoliu? Mi-am descheiat pantalonii și mi-am tras în jos chiloții. La iveală ieși o pulă normală de o culoare normală și de dimensiuni normale. Oricum, mai mică și mai palidă decât pulile pe care le vedem în filmele porno. O pulă ca toate pulile, din punctul meu de vedere. - Uite, am spus. Anca o privi. - Asta-i tot? zise. - Da. Făcea pe nepăsătoarea - Anca -, dar cunoșteam acea privire, acel foc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]