658 matches
-
A. (2001), Relațiile publice în instituțiile de educație continuă,Institutul Român de Educație a Adulților, Editura Almanahul Banatului, Timișoara. Paloș, R. (2004), „Pregătirea profesională: formare și dezvoltare”, în Z. Bogathy (coord.), Manual de psihologia muncii și organizațională, Editura Polirom, Iași. Paloș, R. (2007), „Activitatea de mentoring și coaching”, în Z. Bogathy (coord.), Manual de tehnici și metode în psihologia muncii și organizațională, Editura Polirom, Iași. Pană, D. (2004), „Rețelele educaționale - componentă importantă a societății cunoașterii”, Revista de Științele Educației, Editura Universității
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
dacă aș vedea acum cele două filme ale lui Lucian Pintilie, le-aș judeca (un pic) altfel. Cum? Curtea sculptorului T.G. după treizeci de ani: o pădure de voievozi giganți, din piatră, lemn, ghips, ciment, călări, pedeștri, cu buzdgane, cu paloșe (era să spun cu picamere). Din corpolentul timorat ce prezenta atunci juriului (din care nu lipsea reprezentantul oamenilor muncii) sculptura de buzunar, n-a mai rămas decît omulețul ăsta cățărat pe scară, lucrînd, în dimineața asta, la mustața lui Mihai
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
se posomorî. Îl chemă la el și, prefăcându-se supărat, Îi zice : Ia ascultă, voinice : nu crezi că-i păcat de tine să lâncezești aici, la curte ? Munca mea e folositoare, Doamne. Eu cioplesc săgeți pentru arcașii Măriei tale, făuresc paloșe pentru brațele voinicilor tăi, șei pentru caii care Îi poartă În luptă... Da, nu e rău ce faci ! Dar toate astea le pot face și bătrânii. Voinicii ca tine trebuie să poarte arma . Și eu am nevoie de astfel de
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
astfel de voinici. Vrei să mă ei la oaste, Măria ta ? izbucni Mândricel cu ochii sclipind de bucurie. Dar tu nu știi lupta ! N-am spus că nu știu, Măria ta. Cioplesc săgeți, dar pot să le și slobod ; făuresc paloșe, dar știu să le și mânui ; și știu să Încalec și caii ! Chiar așa, Mândricel ? Încearcă-mă, Măria ta ! Toți rămaseră uimiți când săgeata lui Mândricel doborî pasărea din zbor, când nici unul din ostași nu-l putu doborî, când calul
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
bătăliei, către han, izbind În dreapta și-n stânga cu buzduganul ! Striga : Izbiți, feciori, pentru răzbunarea lui Mitruț...Unde-s răzeșii din Borzești ? Izbiți, răzeși !... Deodată, a ajuns făță În față cu han-tătarul ! Cu o lovitură de buzdugan i-a repezit paloșul din mână ! Îl putea ucide din a doua lovitură, dar l-a luat În pieptul calului și l-a cărduit departe. În vremea asta oștile cotropitoare fugeau mâncând pământul. Apoi, pe la asfințitul soarelui, moldovenii s-au așternut la hodină, pe
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
stânga să nu-mi dai./ Căci În partea stângă/ E calea cea strâmbă./ Strâmbă și-astupată/ Cu lacrimi udată./ Apoi tot În aia parte/ Sunt câmpii urât arate/ Și cu spini răi semănate./ Acolo-i zâna bătrână/ Și-ți ia paloșul din mână/ Și să dai În mâna dreaptă/ Precum firea Își arată./ C-acolo tu vei afla/ Spre Îndestularea ta/ Câmpuri frumoase/ Cu flori alese,/ Câmpuri d-alea arate/ Cu flori semănate./ Flori tu vei culege/ Și doru-ți va trece
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
dintre lumi (bocetul efectuând această inițiere) și de Îndeplinirea corectă a riturilor de trecere de către cei rămași În lumea de aici (aceștia vor dota sufletul cu obiectele magice ajutătoare: bănuțul pentru tâlharii de la vămi, găina de pomană pentru stingerea focului, paloșul pentru a fi dat Sfintei Maria, apa aruncată pe mormânt pentru a fi băută pe lumea cealaltă etc.). Religia creștină a cunoscut numeroase elaborări mitologice și reconfigurări doctrinare ale lumii de dincolo, fracturată Între două mari planuri, unul consacrat celor
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
clipă! Ha! Ce spui? Vocea i-a fost mereu ușoară, Blîndă și lină, o minune la femei. Pe sclavul ce te sugruma, l-am omorît. OFIȚERUL: Așa-i, milorzi, l-ucise. LEAR: Nu-i asa? Pe vremuri, eu cu mușcătoru-mi paloș I-aș fi făcut să sară; -acu-s bătrîn Și-aceste chinuri mă sleiesc. Tu cine ești? Ochii nu mi-s prea buni: îți spun îndat. KENT: Soarta pe doi de i-a iubit și i-a urît, Pe-unu-l privim acum
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]