1,073 matches
-
eritroză) de la baza palmelor și tălpilor, albirea unghiilor, apariția unor steluțe și dungi vasculare pe piele În zona abdominală, echimoze, Învinețirea și sângerarea pielii la traumatisme minore, prurit sever prin depozitarea metaboliților bilirubinei la nivelul pielii și căderea părului. La palparea abdomenului se constată o creștere a volumului ficatului (hepatomegalie), cu suprafață neregulată. Pe măsura evoluției bolii, volumul ficatului scade și se usucă, În timp ce splina Își mărește volumul (splenomegalie) datorită acumulării de sânge. Bolnavul acuză dureri În zona ficatului, balonări abdominale
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
devin tot mai violente, cu intensitate maximă În primele 6 ore după declanșare, chiar dacă bolnavul stă nemișcat În pat. Crizele dureroase pot să dureze 2-4 ore, fiind Însoțite de vărsături repetate, negricoase și hemoragice și inflamarea abdomenului, devenit sensibil la palpare. Datorită reacției de malabsorbție a alimentelor, mai ales a grăsimilor, apar scaune cu diaree uleioasă, greață, vărsături, sughiț, indigestii, distensie abdominală cu balonări, febră cu temperaturi de 38-390C, transpirații abundente reci. Uneori apar senzații de foame sau de respingere a
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
se manifestă prin perioade alternative de diaree și constipații, acutizate de factori alimentari, balonări cu zgomote hidro-aerice, transpirații, congestia feței, amețeli. Durerile sunt sub formă de colici abdominale surde, survenite la 2-3 ore după mese. Mai acute sunt durerile la palpare În regiunea periombilicală. Dacă nu se face tratamentul corespunzător apar tulburări de maldigestie și malabsorbție la nivelul peretelui intestinal iar pacientul slăbește repede, are o rezistență scăzută care se complică pe fondul lipsei acute de poftă de mâncare. Enterocolitele sunt
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
lichid incolor care mărește volumul ficatului și evoluează spre cancer hepatic Într-un interval de 2-4 ani. Simptomele specifice ale cancerului hepatic apar lent și constau din mărirea exagerată a ficatului (hepatomegalie), cu senzație de apăsare și plenitudine, sensibilitate la palpare, greață, icter, ascită, hemoragii interne, tromboza venei porte, encefalopatie, lipsa poftei de mâncare, Îngălbenirea icterică a pielii și a ochilor, astenie, mâncărimi la nivelul pielii și slăbire rapidă a organismului. În stadiile mai avansate apar dureri violente În hipocondrul drept
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
ani. Boala reprezintă doar 1-2 % din toate cancerele dar este a 4-a cauză de deces prin cancer, datorită diagnosticării tardive și a evoluției rapide. Întrucât pancreasul este localizat În spatele altor organe din abdomen, devine dificilă detectarea unui nodul prin palpare În zona respectivă. Statisticile arată că 95% dintre cancerele de pancreas sunt adenocarcinoame care se dezvoltă din stratul intern al canalului pancreatic și pot crește ani de zile fără a fi detectate. O cauză principală a cancerului de pancreas este
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
15%) și colonul descendent (10%). Aceste formațiuni pot fi benigne, necanceroase, ca niște proliferări celulare strict locale, fără migrație și fără regenerare În țesuturile Învecinate. Timp de 6-12 luni, nu prezintă nici un simptom alarmant. Într-o fază mai avansată, la palparea abdomenului, se poate simți o formațiune tumorală, dură, nedureroasă, de dimensiuni variate, mobile sau fixate de țesuturile vecine.\ Tumorile apărute la nivelul colonului și rectului pot fi benigne (necanceroase), mai frecvent sub formă de polipi intestinali sau pot fi maligne
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
de dotarea secției respective. Este reprezentat de un sumar de manevre standardizate, care au rolul de a decela afecțiunile trecute și prezente ale unui bolnav în scopul formulării unui diagnostic, prognostic și schemă terapeutică; se realizează prin: anamneză (interogatoriul), inspecție, palpare, percuție și ascultație. Dezvoltarea tehnicii medicale exercită o presiune crescândă asupra examinării clinice (tinzând să excludă diverse etape, manevre); totuși, examenul clinic rămâne la baza evaluării oricărui bolnav. Concretizarea examenului clinic general este foaia de observație. Aceasta reprezintă un act
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
de debut), evoluția semiologiei, prezentările la medic, explorările paraclinice efectuate, tratamentele și rezultatele lor, eventualele acutizări și complicații etc. 4.1.2. EXAMENUL CLINIC Examenul clinic obiectiv se va realiza cu bolnavul în clino-, ortostatism și în mers, prin inspecție, palpare, percuție și ascultație; se poate efectua pe aparate și sisteme sau pe segmente ale corpului. 4.1.2.1. Examenul pe aparate și sisteme a. Starea generală, poate fi: gravă, mediocră sau bună; vom analiza aspectul bolnavului, (de ex.: un
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
explorează prin efectuarea pliului cutanat pe fața antero-laterală a abdomenului și toracelui (normal cca. 2 cm). Prezența adenopatiilor (lanțuri ganglionare superficiale) trebuie semnalată; se va nota: numărul, localizarea, consistența, mobilitatea ganglionilor și dacă sunt sau nu dureroși spontan sau la palpare. Interesează de asemenea momentul apariției și dezvoltarea lor (rapid sau lent). Obișnuit se examinează ganglionii occipitali, submandibulari, mentonieri, latero cervicali, supraclaviculari, axilari, epitrohleeni, inghinali. O adenopatie cu dezvoltare rapidă, unilateral latero-cervical, de mari dimensiuni, nedureroasă, se întâlnește în boala Hodgkin
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
carenă”, mătănii costale etc.), forma toracelui (torace globulos, cu diametrul antero-posterior mărit si spațiile intercostale lărgite, emfizem pulmonar, BPOC), deformații (cifoză, scolioză etc.); se va aprecia amplitudinea mișcărilor respiratorii, participarea mușchilor respiratorii accesori, tiraj, cornaj, tipul dispneei (inspirator, expirator, mixt). Palparea va evidenția frecvența respirațiilor, expansiunea bazei toracelui, transmiterea vibrațiilor vocale (se cere bolnavului să rostească „33”). La percuție (directă sau indirectă) se decelează: sonoritate pulmonară normală, timpanism (pneumotorax), submatitate sau matitate (pneumonie, pleurezie, hemotorace etc.). Ascultația va preciza prezența ralurilor
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
dispneea de efort, dispneea nocturnă, ortopneea, toate sugerând o insuficiență a cordului stâng. Inspecția va decela culoarea tegumentelor și mucoaselor (cianoza, paliditatea etc.), temperatura extremităților, sistemul venos (varice membre inferioare, turgescența jugularelor), prezența semnului Harzer (insuficiență ventriculară dreaptă), edeme, ateroscleroza. Palparea va constata bătaia vârfului cordului șocul apexian (normal spațiul V intercostal stâng pe linia medio claviculară), pulsul periferic (aritmii, fibrilație atrială), freamăt sistolic (stenoză aortică), etc. Pulsul la pedioasă și tibiala posterioară poate fi redus ca amplitudine sau absent în
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
abdomenului i se va preciza: participarea la mișcările respiratorii (absentă în sindromul peritonitic cu contractură musculară sau în ocluzii când abdomenul este extrem de destins), prezența cicatricelor (traumatice sau postoperatorii), eventualele echimoze, peteșii, prezența tuburilor de dren, a pansamentelor sau plăgilor. Palparea poate fi superficială (decelează hiperestezia cutanată din sindromul peritonitic) sau profundă (pentru evidențierea limitelor ficatului, splinei,uterului sau a formațiunilor tumorale). De asemenea, în stenozele pilorice/ duodenale poate fi prezent capotajul à jeun. Nu trebuie uitată explorarea zonelor „slabe” abdominale
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
antecedentelor de disurie, polakiurie, colici reno-uretrale. Nicturia, în a doua jumătate a nopții, la bărbații peste 60-65 de ani, este sugestivă pentru adenomul de prostată; inspecția regiunii lombare poate detecta prezența unor cicatrici (lombotomie) sau o deformare (tumoră renală). La palpare se vor aprecia zonele și punctele ureterale dureroase, precum și eventuala ptoză renală sau formațiune tumorală în loja renală. Manevra Giordano durere la percuția lombelor poate evidenția o suferință acută renoureterală. Se va nota aspectul urinii, diureza, micțiunile, precum și conformația organelor
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
mobilitate, sensibilitate); examenul toracelui: aparat respirator, ascultația cordului, explorarea glandei mamare, căutarea adenopatiei axilare, supraclaviculare, percuția coloanei vertebrale; examenul lombelor: aparatul urogenital (percuție, puncte ureterale dureroase), examinarea coloanei vertebrale lombare etc. b. în clinostatism se efectuează: examenul toracelui: aparat cardio-vascular (palpare, percuție, ascultație cord și vase periferice); examenul abdomenului: aparat digestiv, examinarea punctelor slabe abdominale, palparea adenopatiilor inghinale etc.; explorarea regiunii lombare: palparea lojelor renale, puncte ureterale; examenul membrelor: mobilitate pasivă, activă, reflexe osteo-tendenoase, pulsul arterial (bilateral); tușeul rectal; examenul vaginal
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
percuția coloanei vertebrale; examenul lombelor: aparatul urogenital (percuție, puncte ureterale dureroase), examinarea coloanei vertebrale lombare etc. b. în clinostatism se efectuează: examenul toracelui: aparat cardio-vascular (palpare, percuție, ascultație cord și vase periferice); examenul abdomenului: aparat digestiv, examinarea punctelor slabe abdominale, palparea adenopatiilor inghinale etc.; explorarea regiunii lombare: palparea lojelor renale, puncte ureterale; examenul membrelor: mobilitate pasivă, activă, reflexe osteo-tendenoase, pulsul arterial (bilateral); tușeul rectal; examenul vaginal. c. în ortostatism se explorează: echilibrul (proba Romberg); mersul; prezența varicelor membrelor inferioare (cu probele
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
percuție, puncte ureterale dureroase), examinarea coloanei vertebrale lombare etc. b. în clinostatism se efectuează: examenul toracelui: aparat cardio-vascular (palpare, percuție, ascultație cord și vase periferice); examenul abdomenului: aparat digestiv, examinarea punctelor slabe abdominale, palparea adenopatiilor inghinale etc.; explorarea regiunii lombare: palparea lojelor renale, puncte ureterale; examenul membrelor: mobilitate pasivă, activă, reflexe osteo-tendenoase, pulsul arterial (bilateral); tușeul rectal; examenul vaginal. c. în ortostatism se explorează: echilibrul (proba Romberg); mersul; prezența varicelor membrelor inferioare (cu probele clinice: Perthes, Trendelenburg etc.); regiunile herniare. 4
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
mersul; prezența varicelor membrelor inferioare (cu probele clinice: Perthes, Trendelenburg etc.); regiunile herniare. 4.1.2.3. Examenul local Este deosebit de important și se axează pe aparatul/sistemul/regiunea cu afecțiune chirurgicală. Se efectuează prin anamneză (precizarea datelor subiective), inspecție, palpare, percuție și ascultație. 4.1.3. EXPLORARI PARACLINICE Sunt extrem de numeroase și sunt limitate numai de tehnologie și costuri. Putem să le clasificăm în: explorări biologice: sânge și urină; explorări imagistice și funcționale. Atât cele biologice cât și imagistice și
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
altă piele, pentru a o oferi spre ardere administratorilor locali ai Gheenei de Partid. Lăsându-le mulțumirea că n-au rămas cu mâna goală (au ceva de pus la dosar) se întorcea la sine, pregătindu-se în vederea unei noi "jupuiri" (palpări ale gândului, titilări ale sufletului, etc.). După recuperarea "pieilor pierdute" (respectiv reconstituirea lor pe baza fragmentelor de la dosar), avea să facă din ele pânze pentru bărcuțele de hârtie confecționate din fotocopii denunțiative, din pagini de note de urmărire, din coli
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
ventriculară stângă, care inițial este reversibilă cu recuperare totală a VS ca dimensiune și funcție. În timp, cardiomegalia progresivă cu scăderea contractilității face recuperarea funcției VS și supraviețuirea imposibilă, chiar cu înlocuire valvulară aortică (IVA). EXAMEN OBIECTIV - La inspecție și palpare șocul apexian este deplasat în jos și la stânga prin dilatarea și hipertrofia VS; - Zgomot I estompat, zgomot II aortic diminuat, posibil zgomot III (creștere volum și presiune telediastolică); - Suflu protodiastolic de regurgitare, suflant, dulce aspirativ, descrescendo la marginea stângă a
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
tensiunii diastolice), - semnul lui Traube (dublu ton la auscultație la comprimarea ușoară a arterei femurale), - semnul lui Hill (creșterea tensiuniii arteriale măsurată manual la membrele inferioare comparativ cu membrele superioare), - puls Corrigan (creșterea rapidă și scăderea amplitudinii pulsului arterial la palpare), - semnul Duroziez (suflu sistolic și diastolic la nivelul arterei femurale comprimate cu stetoscopul), - semnul Mayne (scăderea cu peste 15 mmHg a presiunii diastolice la ridicarea membrului superior față de poziția standard), - semnul Rosenbach (ficat pulsatil), - semnul Mueller (uvula pulsatilă), - semnul Becker
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
litiazică, formă cu evoluție severă la diabetic, în condițiile unui răspuns imun limitat. Anergia diabeticului, este răspunzatoare de evoluția în această situație a unor forme torpide, neînsoțite de febră sau cu subfebrilități și leucocitoză minimă. Prezența semnelor dureroase locale, cu palparea colecistului în tensiune, sensibil, uneori chiar a unei zone de împăstare („plastronul pericolecistic”) și devierea formulei leucocitare la stânga suspicionează diagnosticul ce este confirmat de examenul ecografic, obligatoriu în aceste situații. Acesta poate evidenția prezența calculilor intravezicular, eventual inclavarea unuia dintre
Tratat de diabet Paulescu by Eduard Catrina, Iulian Brezean, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92219_a_92714]
-
de gleznă și uneori chiar de genunchi, ce se dezvoltă pe un teren, de obicei, cu arteriopatie severă, uni sau bilaterală (sindrom Leriche). Gangrena gazoasă, care evoluează cu dezvoltare de gaz în țesuturile moi evidențiat clinic prin perceperea crepitațiilor la palparea regiunii respective și radiologic prin imagine hipertransparentă subcutanat, impune de obicei un nivel cât mai înalt de amputație și, întotdeauna, lăsarea bontului deschis, cu sutură „per secundam”. „Forțarea” unei amputații cât mai distale, în țesuturi edemațiate sau în plină limfangită
Tratat de diabet Paulescu by Eduard Catrina, Iulian Brezean, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92219_a_92714]
-
recidiva. Infecțiile profunde sunt de obicei infecții necrotizante, care la diabetici au o evoluție severă, prin extensia locală, consecințele generale cu afectarea stării generale a pacientului, dificultățile de diagnostic și tratament. Clinic, în cazurile tipice, apare durere locală, crepitații la palpare, veziculația tegumentului, secreția apoasă fetidă. Uneori, în localizările profunde și în fazele inițiale, aspectul cvasinormal al tegumentului poate masca severitatea infecției subiacente și duce la întârzierea diagnosticului. Prezența gazului la nivelul țesuturilor moi, evidențiat clinic și radiologic, este un semn
Tratat de diabet Paulescu by Eduard Catrina, Iulian Brezean, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92219_a_92714]
-
în țările dezvoltate etiologia reumatismală este în netă scădere crescând numărul celor de cauză degenerativă [10, 20]. Etape de diagnostic în valvulopatii [7, 10, 15, 17, 19, 20, 56]: 1. diagnostic anatomic - se stabilește prin examen clinic obiectiv complet (inspecție, palpare, percuție și mai ales auscultație) și prin examinări paraclinice (radiologic, fonocardiografic, ECG, ecocardiografie și Doppler, cateterism cardiac); 2. diagnostic etiopatogenetic - cardiopatii valvulare organice sau funcționale/relative; 3. diagnostic funcțional - se stabilește dacă valvulopatia este compensată sau sunt prezente semne de
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
disfagia - prin compresiunea AS pe esofag; - disfonia → afonie (sindrom Ortner) - prin compresiune AS pe nervul recurent; - palpitații - prin tulburări de ritm - extrasistole, fibrilație atrială. Examen obiectiv [10] 1. Inspecția - facies mitral; cianoza buzelor și extremităților; jugulare turgescente, edeme periferice. 2. Palpare - șocul apexian normal sau deplasat la stânga, prin HVD; - pulsații epigastrice - semn Hartzer - HVD; - palparea zgomotelor cardiace: -zgomotul I palpabil - clacment de închidere al mitralei; -zgomotul II palpabil - clacment de închidere al pulmonarei. - palparea suflurilor -freamăt presistolic; -freamăt diastolic, la vârf
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]