KorAP: Find »[drukola/base=pana & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...26 27 28 ...64 >

1,593 matches

Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799

18, 2, p. 279-295. Gruiță, Gligor, 1981, Acordul în limba română, București, Editura Științifică și Enciclopedică. Guțu Romalo, Valeria, 2002, Corectitudine și greșeală. Limba română de azi, București, Humanitas. Guțu Romalo, Valeria, 2002, "Despre acord: reguli și abateri", în Gabriela Pană Dindelegan (coord.), Aspecte ale dinamicii limbii române actuale, București, Editura Universității din București, p. 11-29. Guțu Romalo, Valeria, 2005, Aspecte ale evoluției limbii române, București, Humanitas Educațional. Haiman, John, Paola Benincà, 1992, The Rhaeto-Romance Languages, London, New York, Routledge. Harbour, Daniel

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
Blanca Croitor, Ana-Maria Mihail (eds), Studii de gramatică. Omagiu doamnei profesoare Valeria Guțu Romalo, București, Editura Universității din București, p. 125-134. Mihail, Ana-Maria, 2009b, " Utilizările tiparului afectiv (Det) N1 de N2 (nebunul de Ion) în limba română actuală", în Gabriela Pană Dindelegan (coord.), Dinamica limbii române actuale. Aspecte gramaticale și discursive, București, Editura Academiei Române, p. 95-112. Mikkelsen, Line, 2005, Copular Clauses: Speciﬁcation, Predication and Equation, Amsterdam, Philadelphia, John Benjamins Publishing Company. Miron-Fulea, Miahela, 2005, Numele proprii. Interfața semantică - sintaxă, București, Editura

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
ling.uni-konstanz.de/pages/home/nikolaeva/papers/modifier-head-concord.pdf). Noailly, Michèle, 2000, "Apposition, coordination, reformulation dans les suites des deux GN juxtaposés", în Langue française, 125, p. 46-59. Panagiotidis, P., 2002, Pronouns, clitics and empty nouns, John Benjamins, Amsterdam, Philadelphia. Pană Dindelegan, Gabriela, 2003, Elemente de gramatică. Dificultăți, controverse, noi interpretări, București, Humanitas Educațional. Paul, Radu I., 1932, Flexiunea nominală internă în limba română, București, Editura Academiei Române. Pătruț, I., 1956, "Despre genul "neutru" în limba română", în Cercetări de lingvistică, I

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
1996, Michigan Slavic Publications, Ann Arbor, p. 207-224. Pullum, Geoffrey, Arnold Zwicky, 1983, "Cliticization vs. inflection: English N'T", în Language, 59, 3, p. 502-513. Rădulescu, Marina, 2004, "Despre sintagmele (cu valoare de subiect) legate prin și cu", în Gabriela Pană Dindelegan (coord.), Aspecte ale dinamicii limbii române actuale, București, Editura Universității din București, p. 183-187. Rebuschi, Georges, 2005, "Generalizing the antisymmetric analysis of coordination to nominal modification", în Lingua, 115, p. 445-459. Repina, Tamara, 1971, " Caracterul sintagmatic al declinării românești

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
Conjunct Agreement in NP Coordination in Portuguese", în S. Müller (ed.) Proceedings of the HPSG05 Conference, CSLI Publications (http://csli-publications.stanford.edu/). Vișan, Ruxandra, 2004, ,,Aspecte ale sintaxei construcțiilor afective N de N în română. Observații asupra acordului", în Gabriela Pană Dindelegan (coord.), Tradiție și inovație în studiul limbii române, București, Editura Universității din București, p. 675-682. Vos, Riet, 1999, A Grammar of Partitive Constructions, Ph.D. Thesis, Tilburg University. Weschler, Stephen, 2002, Elsewhere in Gender Resolution, ms. (internet). Wechsler, Stephen

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785

Adina Dragomirescu Ergativitatea: tipologie, sintaxă, semantică ADINA DRAGOMIRESCU ERGATIVITATEA: TIPOLOGIE, SINTAXĂ, SEMANTICĂ Editura Universității din București 2010 Referenți științifici: Prof. univ. dr. Gabriela PANĂ DINDELEGAN Conf. univ. dr. Camelia STAN (c) editura universității din bucurești (r) Șos. Panduri 9092, București − 050663; Tel./Fax: 021.410.23.84 E-mail: editura unibuc@yahoo.com Internet: www.editura.unibuc.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României DRAGOMIRESCU

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Levin, Rappaport Hovav 1995: 279) Această carte reprezintă forma revizuită a tezei mele de doctorat, care a fost susținută în decembrie 2009, la Facultatea de Litere a Universității din București, cu o comisie având următoarea componență: prof. univ. dr. Gabriela Pană Dindelegan (coordonator), prof. univ. dr. Ioana Vintilă-Rădulescu, prof. univ. dr. Mihaela Gheorghe, conf. univ. dr. Camelia Stan și conf. univ. dr. Cristian Moroianu (președinte). Am lucrat la această temă cu mult entuziasm și cu multă plăcere, fiind ajutată continuu de

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
care o ocupă în grup sau în propoziție. Hill și Roberge (2006: 7−8) susțin că ideală este dubla abordare: tranzitivitatea este determinată de configurația locală a verbului (structura vP), configurație care trebuie să interacționeze cu semantica internă a verbului. Pană Dindelegan (2003a: 103) prezintă trei tipuri de accepții ale tranzitivității, cuprinzând și concepția tradițională: (a) trăsătură lexico-sintactică a verbelor/a predicatelor, constând în necesitatea complinirii semantice printr-un obiect; (b) trăsătură strict sintactică, manifestându-se prin capacitatea de apariție a

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
verbul. Aceste trei tipuri de definiții pot reflecta și situația din limbile ergative, din moment ce nu se face referire la rolul semantic al subiectului și al obiectului/obiectelor. Prin urmare, definițiile sintactice ale tranzitivității (prezente în foarte multe lucrări, printre care: Pană Dindelegan 1967: 1551, Creissels 1995: 24752, Rousseau 1998: 86−11053) sunt aplicabile ambelor tipuri de limbi, așa cum și mecanismele sintactice care afectează tranzitivitatea sunt compatibile cu sisteme lingvistice diferite (vezi infra, 6.), cu condiția stabilirii unor corespondențe între denumirile cazurilor

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
în ultima situație, au caracter perfectiv, implicând o schimbare de stare), iar verbele neergative au caracter imperfectiv, referindu-se la un proces în desfășurare. 2.5. În GALR se fac observații despre verbele ergative în diverse capitole (semnate de Gabriela Pană Dindelegan) din volumul I și al II-lea. Multe dintre acestea sunt prezente și în Pană Dindelegan (2003a). Primul punct care ne interesează este clasificarea semantică a verbelor 6 (GALR I: 326), realizată în funcție de două trăsături semantice inerente, primitive: "schimbare

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
schimbări de stare (Copilul cade7/crește/scade în greutate, Profitul se dublează, Starea se îmbunătățește, Fântânile/râul seacă, Casa se ruinează, Drumul se înfundă, Copacii se usucă − GALR I: 328). În al treilea rând, prezintă interes pentru ergative problema tranzitivității. Pană Dindelegan 2008a [2005a]: 343−344, în GALR I, arată că verbele ergative au un statut intermediar între tranzitive și intranzitive. Ergativele se aseamănă cu intranzitivele prin prezența comună a actantului Pacient/Temă − în cazul ergativelor, acesta este unicul actant al

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Din cauza valurilor, se înoată greu etc. − privesc și clasa ergativelor nonreflexive cu subiect personal (Se moare din ignoranță, Se suferă mult în spitale 9, În zilele de arșiță se transpiră mult), așa cum se arată în GALR II: 146. În ceea ce privește reflexivul, Pană Dindelegan 2008e [2005e]: 164/161 în GALR II se arată că există verbe ergative și eventive cu reflexiv obligatoriu: Carnea se arde/se rumenește/se scumpește/se strică, El se îmbolnăvește/se îngrașă/se însănătoșește și că anumite construcții, ca

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
cauzativ/incoativ a făcut obiectul multor studii despre interfața dintre semantica lexicală, morfologie și sintaxă. 5.1. Probleme terminologice, definiții Alternanța cauzativă a fost discutată în mai multe studii, în contextul mai larg al alternanțelor de tranzitivitate. 5.1.1. Pană Dindelegan (1972a: 50−51) prezintă situațiile de neutralizare sintactică în structura de suprafață, în absența unei modificări în forma verbului de la Fillmore (1968): obiectul direct devine subiect (a), instrumentalul devine subiect (b), locativul devine subiect (c): (a) The janitor opened

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
cameră'/' Camera roiește de muște'. Autoarea arată că, în română, neutralizarea raporturilor cazuale subiect − obiect este aproape inexistentă, reducându-se la un număr extrem de mic de situații: Ion continuă/începe discuția/Discuția începe Ion a urcat prețul/Prețul a urcat. Pană Dindelegan (1972a: 56, nota 2) arată că, în română, "așezarea" obiectului pe poziția subiectului implică alegerea obligatorie a formei pasive a verbului sau a formei reflexiv-pasive: Ușa s-a deschis, Geamul s-a spart, Ușa a fost deschisă de..., Geamul

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
cărui apariție este obligatorie (în contexte de tipul Boala s-a agravat/Poluarea a agravat boala), marcând operația lexicală de detranzitivizare/reducere/anticauzativizare (vezi supra, 5.3.2.). Diferențele semantice dintre cele două structuri au fost semnalate în multe studii. Pană Dindelegan (1999 [1974]: 91) atrage atenția asupra diferențelor semantice foarte mici, nesesizabile, între structuri de tipul Ploaia (se) pornește, Copacii (se) îngălbenesc. Și în GALR II: 162 autoarea remarcă existența variantelor libere pentru același tipar de construcție: (s-)a albit

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
pentru numeroase studii este observația lui Benveniste (1966a), care a arătat că a avea este un verb pseudotranzitiv. Comportamentul atipic al verbului a avea a fost remarcat și în studii românești de tip istoric - Graur (1960) - și de tip sintactic - Pană Dindelegan (2003: 106; și 2008a [2005a]: 345), care îl așază pe a avea pe prima treaptă de tranzitivitate slabă, pentru că acceptă testul dublării complementului direct (O am pe bunica la mine), dar nu și testul pasivizării (*Bunica este avută la

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Russian Unaccusatives", Linguistic Inquiry, 32, 1, p. 1−44. Baciu, Ileana, 2004, English Morphology: Word Formation. A Generative Perspective, Ediția a II-a, revizuită și adăugită, București, Editura Universității din București. Baciu, Ileana, 2007, "Aspect și construcții rezultative", în: G. Pană Dindelegan (coord.), Limba română − stadiul actual al cercetării, București, Editura Universității din București, p. 51−58. Baker, Mark C., 1997, "Thematic Roles and Syntactic Structure", în: L. Haegeman (ed.), p. 73−137. Baker, Mark C., Osamuyimen Thompson Stewart, 1997, "Unaccusativity

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
of the Berkeley Linguistics Society, p. 38-49. Bickel, Balthasar, Johanna Nichols, 2001, "Syntactic Ergativity in Light Verb Complement", Proceedings of the Twenty-Seventh Annual Meeting of the Berkeley Linguistics Society, p. 39-52. Bidu-Vrănceanu, Angela, Cristina Călărașu, Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, Mihaela Mancaș, Gabriela Pană Dindelegan, 2005, Dicționar de științe ale limbii, [București], Nemira [DSL]. Bittner, Maria, Ken Hale, 1996, "Ergativity: Toward a Theory of a Heterogeneous Class", Linguistic Inquiry, 27, 4, p. 531-604. Bittner, Maria, Ken Hale, 1997 [1993], "Comparative Notes on Ergative Case

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
llf.cnrs.fr/fr/Sorin/SE SI Carmen Sorin.pdf Dobrovie-Sorin, Carmen, 1998, "Impersonal se Constructions in Romance and the Passivization of Unergatives", Linguistic Inquiry, 29, 3, p. 399-437. Dragomirescu, Adina, 2007, "Observații asupra grilei de roluri tematice a verbelor ergative", în: G. Pană Dindelegan (coord.), Limba română - Stadiul actual al cercetării, București, Editura Universității din București, p. 105−112. Dragomirescu, Adina, 2008, "Ipoteze privind statutul de verb inacuzativ al lui a avea", în: N. Saramandu, M. Nevaci, C. Radu (eds.), Lucrările primului simpozion

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
CERES, Série Linguistique, Tunis, 120, p. 237-250. Palmer, F. R., 2007 [1994], Grammatical Roles and Relations, [Cambridge, New York, Melbourne, Madrid, Cape Town, Singapore, Săo Paulo], Cambridge University Press. Pană, Gabriela, 1967, "Tranzitivitate și diateză", Studii și cercetări lingvistice, 1, p. 15−23. Pană Dindelegan, Gabriela, 1968a, "Considerații pe marginea unor discuții despre diateză", Limba română, 4, p. 319−322. Pană Dindelegan, Gabriela, 1968b, "Regimul sintactic al verbelor în limba română veche", Studii și cercetări lingvistice, 3, p. 265−296. Pană Dindelegan, Gabriela, 1970

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Melbourne, Madrid, Cape Town, Singapore, Săo Paulo], Cambridge University Press. Pană, Gabriela, 1967, "Tranzitivitate și diateză", Studii și cercetări lingvistice, 1, p. 15−23. Pană Dindelegan, Gabriela, 1968a, "Considerații pe marginea unor discuții despre diateză", Limba română, 4, p. 319−322. Pană Dindelegan, Gabriela, 1968b, "Regimul sintactic al verbelor în limba română veche", Studii și cercetări lingvistice, 3, p. 265−296. Pană Dindelegan, Gabriela, 1970, "Subcategorizarea verbului în funcție de obiectul direct în gramatica transformațională a limbii române", Studii și cercetări lingvistice, 4, p.

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
p. 15−23. Pană Dindelegan, Gabriela, 1968a, "Considerații pe marginea unor discuții despre diateză", Limba română, 4, p. 319−322. Pană Dindelegan, Gabriela, 1968b, "Regimul sintactic al verbelor în limba română veche", Studii și cercetări lingvistice, 3, p. 265−296. Pană Dindelegan, Gabriela, 1970, "Subcategorizarea verbului în funcție de obiectul direct în gramatica transformațională a limbii române", Studii și cercetări lingvistice, 4, p. 433−453. Pană Dindelegan, Gabriela, 1972a, "Reflecții pe marginea teoriei cazurilor a lui Charles J. Fillmore", Studii și cercetări lingvistice

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
1968b, "Regimul sintactic al verbelor în limba română veche", Studii și cercetări lingvistice, 3, p. 265−296. Pană Dindelegan, Gabriela, 1970, "Subcategorizarea verbului în funcție de obiectul direct în gramatica transformațională a limbii române", Studii și cercetări lingvistice, 4, p. 433−453. Pană Dindelegan, Gabriela, 1972a, "Reflecții pe marginea teoriei cazurilor a lui Charles J. Fillmore", Studii și cercetări lingvistice, 1, p. 49−57. Pană Dindelegan, Gabriela, 1972b, "Analiza reflexivului românesc din perspectiva unei gramatici transformaționale", Studii și cercetări lingvistice, 4, p. 343

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
verbului în funcție de obiectul direct în gramatica transformațională a limbii române", Studii și cercetări lingvistice, 4, p. 433−453. Pană Dindelegan, Gabriela, 1972a, "Reflecții pe marginea teoriei cazurilor a lui Charles J. Fillmore", Studii și cercetări lingvistice, 1, p. 49−57. Pană Dindelegan, Gabriela, 1972b, "Analiza reflexivului românesc din perspectiva unei gramatici transformaționale", Studii și cercetări lingvistice, 4, p. 343−365. Pană Dindelegan, Gabriela, 1974, Sintaxa transformațională a grupului verbal în limba română, București, Editura Academiei. Pană Dindelegan, Gabriela, 1999, Sintaxa grupului

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Gabriela, 1972a, "Reflecții pe marginea teoriei cazurilor a lui Charles J. Fillmore", Studii și cercetări lingvistice, 1, p. 49−57. Pană Dindelegan, Gabriela, 1972b, "Analiza reflexivului românesc din perspectiva unei gramatici transformaționale", Studii și cercetări lingvistice, 4, p. 343−365. Pană Dindelegan, Gabriela, 1974, Sintaxa transformațională a grupului verbal în limba română, București, Editura Academiei. Pană Dindelegan, Gabriela, 1999, Sintaxa grupului verbal, ediția a II-a, [Brașov], Aula. Pană Dindelegan, Gabriela, 2003a, " Există grade de tranzitivitate?", în Elemente de gramatică. Dificultăți

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]