3,449 matches
-
am admirat rădăcinile groase, ce se zăreau la suprafața solului și fixau acest puternic copac imaginar. Despre rădăcini este vorba, despre locul natal, acel loc de unde ne luăm seva dătătoare de viață fiecare dintre noi. Și, deodată, dintr-o simplă panglică albastră, cupola cerului mi s-a aprins de lumină și, că dintr-o baghetă magică a unui vrăjitor, a început să mi se deruleze în minte imaginea casei părintești, imaginea leagănului meu, a rădăcinilor mele, imaginea satului meu natal. Întotdeauna
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376108_a_377437]
-
viața nu e mai frumoasă ca acasă, în culoarea aceea simplă a zorilor de la ... Citește mai mult Privind îngândurat prin geamul casei mele, ochii mi s-au oprit imaginar asupra unui copac semeț, printre ale cărui crengi, se ascundea o panglică albastră de cer. Și, oprind șirul gândurilor mele, am admirat rădăcinile groase, ce se zăreau la suprafața solului și fixau acest puternic copac imaginar. Despre rădăcini este vorba, despre locul natal, acel loc de unde ne luăm seva dătătoare de viață
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376108_a_377437]
-
am admirat rădăcinile groase, ce se zăreau la suprafața solului și fixau acest puternic copac imaginar. Despre rădăcini este vorba, despre locul natal, acel loc de unde ne luăm seva dătătoare de viață fiecare dintre noi.Și, deodată, dintr-o simplă panglică albastră, cupola cerului mi s-a aprins de lumină și, că dintr-o baghetă magică a unui vrăjitor, a început să mi se deruleze în minte imaginea casei părintești, imaginea leagănului meu, a rădăcinilor mele, imaginea satului meu natal.Intotdeauna
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376108_a_377437]
-
lăutarii străbăteau ulițile satului. Ieșeau femeile și fetele pe la garduri să-i privească...Striga câte-o vecină: -Ieșiți, făă, că trece Govia! Și Govia trecea cu alai de cântec și joc...Fetele veneau în calea ei și agățau pe la resteie panglici colorate și batiste înflorate...Alergau flăcăii să le prindă...Dar și ele fugeau în jurul carului, într-un joc de-a v-ați ascunselea...Până la urmă, se lăsau prinse , îmbrățișate și sărutate. Și acest vârtej de bucurie, din care explodau râsete
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
orfan de tată, după moartea eroică a acestuia în timpul Primului Război Mondial, și participant, la rându-i, pe ambele fronturi în cea de a doua Conflagrație a veacului XX, decorat fiind de însuși Regele Mihai cu Ordinul „Coroana României” cu spade și panglică de Virtute Militară în anul 1945, nu a dorit să urmeze o carieră militară, deși ar fi avut o perspectivă frumoasă în acest sens. Nu i-a plăcut niciodată așa ceva. Atrocitățile și mizeria cruntă îndurate ani la rând în perimetrele
UN PROCUROR IUBIT… de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374691_a_376020]
-
Mintea și inima lor sunt devenite Altar! O pământeană se roagă în oastea lui Iisus Spre voia și izbânda Creatorului de Sus: Doamne! Tot ce văd e-al Tău, chiar fața mea Pentru că suntem împreună zidirea Ta Și pe fiecare panglică a ADN-ului din mine Stă scris ascuns numele Tău, știi bine... Și chipul meu în duh îți aparține De aceea te rog Doamne, mă mai ține Să-mi șterg greșelile omenești îngăduite De libertatea ce mi-ai dat-o
NUMELE ASCUNS ÎN MINE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379212_a_380541]
-
mașina în afara orașului. Mărturisesc sincer că așa ceva nu mi se mai întâmplase la o asemenea oră matinală. Am accelerat puternic atunci când ultimele clădiri ale orașului au rămas în urma mea și m-am concentrat la drum, la banda din asfalt, o panglică bizară care părea că duce către nicăieri. Simțeam un gust amar în gură, iar în fața ochilor vedeam (din când în când) străfulgerări aurii. M-am întrebat în gând dacă nu ar fi fost mai bine să întorc, dar o dorință
DRAGOSTEA UNEI ADELAIDE (SAU CUM TREBUIE SĂ PROCEDEZE O FEMEIE CARE NU ACCEPTĂ CAPITULAREA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379304_a_380633]
-
cu ciocul penajul ce-i acoperă sternul când te scuipă pisica și-și găsește loc în ungher și cu coada făcută covrig se acoperă ea și culcușul când se ceartă vecinii pe mejdina împărțită de ani de hârtii și de panglica de ruletă când plutește veninul între frații de-o mamă de-o prispă când pe stradă se plimbă cuțitul ascuțit în afara cămășii când străbate desculță aleea țâfna de orice din nimic când poetului noaptea pe lună îi e frig de
SONATA LUMII CU INSTRUMENTE DEZACORDATE de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374157_a_375486]
-
cu ciocul penajul ce-i acoperă sternul când te scuipă pisica și-și găsește loc în ungher și cu coada făcută covrig se acoperă ea și culcușul când se ceartă vecinii pe mejdina împărțită de ani de hârtii și de panglica de ruletă când plutește veninul între frații de-o mamă de-o prispă când pe stradă se plimbă cuțitul ascuțit în afara cămășii când străbate desculță aleea țâfna de orice din nimic când poetului noaptea pe lună îi e frig de
POEME DE SFÂRŞIT DE AN de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374156_a_375485]
-
noi într-un punct atât de delicat. Domnii aceștia cred a putea arunca vorbe mari ca: "opinie medievală, ce-și bate joc de orice minte sănătoasă etc. ". Dac-ar fi așa de ușor de discutat asemenea lucruri ca a scoate panglici din gură, ne-am da învinși, o mărturisim. Noi știm însă că, atunci când se vota legea în contra socialiștilor, principele Bismarck, într-un lung discurs, a arătat cumplitele urinări ale disparițiunii sentimentului religios din Germania. Pastorul Stoecker, predicator al Curții, cearcă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu nemții. Cine cunoaște repertoriul lui Alecsandri își va fi aducând aminte de farsa Iorgu de la Sadagura, în care e un prestidigitator și panglicar neamț care răspunde la numele hazliu de Cocus Mocus Imperator. Acesta mănâncă foc, bea smoală, scoate panglici din gură, se dă de-a tumba, dar politică, propriu vorbind, nu face încă. E neplăcut când diferitele meșteșuguri ale lui Cocus Mocus se traduc în ziaristică, când o gazetă mănâncă foc, bea smoală, scoate panglici și umblă pe frânghie
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
foc, bea smoală, scoate panglici din gură, se dă de-a tumba, dar politică, propriu vorbind, nu face încă. E neplăcut când diferitele meșteșuguri ale lui Cocus Mocus se traduc în ziaristică, când o gazetă mănâncă foc, bea smoală, scoate panglici și umblă pe frânghie. Această impresie însă ne-o face "Bukarester Tagblatt", ziar întemeiat de oameni pripășiți de ieri de-alaltăieri de peste graniță cari au rara lipsă de modestie nu numai de-a judeca după propria d-lor înțelepciune o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Iași, Cocus Mocus află ocazie de-a-și revărsa veninul asupra partidelor din Iași și a le descrie ca interesate, îmblînd după funcții, ca cuib al simpatiilor rusești și câte alte grațiozități pe cari Cocus Mocus le scoate ca o lungă panglică din gură. Toată lumea - "Monitorul oficial" în frunte - știe că M. M. L. L. au fost splendid primite la Iași, că toate partidele au participat în mod egal la această primire. Ea a fost o demonstrație făcută anume pentru a risipi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
folositoare. Dacă am răsfoi acum polemicele înveninate din anul 1875, am găsi o ocaziune nouă și instructivă d-a pune față în față cele ce zicea opozițiunea paraponisită de atunci cu cele ce fac astăzi Catonii împodobiți cu stele și panglici cari ne guvernă. Nu sîntem însă o foaie umoristică și vom reveni la convențiunea comercială de la 1878. Am afirmat că acest așezământ cu Italia prezintă toate inconvenientele actului de la 1875, fără vreun avantagiu nou, ci că, din contra, principalele foloase
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cele trei arcade ale fundalului replica roșului: cerul. De un albastru dumnezeiesc. Emoție covîrșitoare. Ca să scap, o clipă, de tensiunea ei, mă-ntorc "acasă", la Santa Fosca, distrat, cu barca. De-abia cînd intru în cameră, îmi dau seama că panglicile de la pălăria gondolierului erau colorate roșu, albastru. Cine-o fi stînd în casele astea, unele din ele palate dintr-un pigmentat coșmar, altele doar cochete maghernițe, toate însă conviețuind, imemorial, cu apa, într-o osmoză inimaginabilă în altă parte a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pe rupte; n-ar strica să-ți aduci mitraliera aici... Îi zîmbesc și n-are-ncotro, îmi zîmbește. N-a venit decît o stagiune. Intra în sală cînd orchestra își făcea acordajul: să fie remarcată! Purta o pălărie de plajă, galbenă, cu panglici și flori. Trăsnet! Doar o stagiune. Pentru pălărie. De revenit la vivisecția lui Proust. Cvasimisoginul salonard împarte tranșant cele două categorii de femei: frumoasele tinere, urîtele bătrîne. "Primele, sculptate ca în marmură, cu trăsături definitive din care nimic nu poate
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
văzusem niciodată călcînd la Filarmonică. Inteligență netă, hrănind sclipitor exercițiile ei speculative găzduite de revistele locale bruneta cu nuri caraibieni ataca simfonicul. Nu oricum. Deși căzuseră deja primii fulgi, își etala pălăria de pai, galbenă, cu boruri enorme, marcate de panglica albastră. Trecerea printre fotolii, pînă la locul ei, trebuia să fie vizibilă, șocantă. În sala în care majoritatea melomanilor era una discret-rafinată. Neîndurătoare, la o adică. În stagiunea următoare, dusă a fost. Atacase altceva: vrăjitoria. Uitase de speculațiile scrise, uitase
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
se adapteze la eșec. La Battaglia di Legnano urma să servească la reaprinderea flacării. Premieră a fost așteptată cu o enormă nerăbdare. Garibaldi și Mazzini, amândoi conducători republicani proeminenți, erau prezenți în sală, lojile de la Teatro Argentino erau decorate cu panglici tricolore, iar doamnele și domnii din audienta capacitată la eveniment, purtau cocarde tricolore. Aplauzele au început de la corul din deschidere (Viva Italia! Sacro un patto tutti stringe i figli suoi: esso alfin di tânți ha fatto un sol popolo d
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
stă absorbit În fața unei foi de hârtie proaspăt scrise: un tabel pe trei coloane, Întocmit minuțios și pedant. „Costumație. Pălărie melon/Sacou gris ușor/Sacou gris reiat/Sacou, vestă, 2 pantaloni bleu/Haină roșie, pantaloni scurți, vestă albă/Joben gris-perle, panglică neagră/Jachetă gris, vestă, pantalon, vestă albă/Onix negru sau altă piatră dură, de preferință verde (de gravat cu armele) (În cazul numirii)/Mare uniformă (cu pantalon) și bicorn/ Mica uniformă (ținuta de Curte)/Pelerină lungă neagră”1. Am copiat
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
toaleta 1, ceea ce a sporit tristețea Domnișoarei; dar el Îi ceru să-și Îngrijească ținuta, În ciuda necazului care o făcuse să slăbească. Ea Îl iubea cu aceeași idolatrie fizică, fără de care nu există dragoste. (A se vedea fermecătoarea poveste a panglicii roșii de la cravata lui Lauzun, când s-au revăzut În Flandra - volumul VI din Memorii). Nici chiar după ruptura nefericită nu a ajuns la capătul nemaipomenitelor cruzimi pe care Lauzun le Înfigea, precum cuiele, În sufletul acela, fermecat de el
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
căreia regii Își exercită menirea. Așa se face că blazonul, livreaua servitorimii, Însoțitoarea Doamnei, părul lung, girueta din vârful turlei, tocurile roșii, mitra, porumbarul din curtea castelului, pernița pentru Îngenuncheat la biserică și tămâia pentru mirosit, numele precedat de particulă, panglicile, diademele, falsele alunițe, rujul, coroanele, Încălțările cu vârful Întors, toca oficialilor, mantia lungă, romburile alb-albastre de pe blazon, purpura veșmintelor, pintenii etc., toate au devenit, rând pe rând, Însemnele materiale ale porției de repaus de care cineva putea să se bucure
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
proscrie, să Îl declare subversiv, periculos, stânjenitor și absurd, de Îndată ce s-au văzut metamorfozați din cei care muncesc În cei care trândăvesc. Iată deci cum, din acel moment, societatea Începu să se realcătuiască, să redevină a baronilor, a conților, a panglicilor, iar penele de cocoș fură Însărcinate să-i Învețe pe sărmanii oameni ceea ce le spuneau odinioară perlele heraldice: Vade retro, Satanas!... În lături, CIVILILOR!... Țară eminamente filosofică, Franța, care experimentase prin această ultimă Încercare utilitatea, siguranța vechiului sistem pornind de la
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
putea observa un progres social, un sistem retrograd sau vreo luptă Înverșunată, exprimate toate cu ajutorul unei părți a veșmântului. Uneori Încălțările anunță un privilegiu; alteori gluga, boneta sau pălăria semnalează o revoluție; aici o broderie sau o eșarfă, acolo niște panglici sau un ornament de pai vorbesc despre un partid: așa se face că ești de partea cruciaților, a protestanților, a ducilor de Guise, a Ligii, a lui Henric al IV-lea sau a Frondei. Porți cumva o bonetă verde? Ești
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
țuică și, prin formule ceremonioase, Îi pofteau la nuntă. Bradul era Împodobit, vineri, la casa mirelui. La ceremonie luau parte flăcăi și fete, oameni căsătoriți și bătrâni. Crengile bradului erau tăiate, legate Între ele și Împodobite cu beteală, flori și panglici. Bradul era apoi așezat pe o masă, uneori Înfipt Într-un colac. Participanții jucau și petreceau apoi până În zori. A doua zi, brădarul (un fecior din ceata mirelui) venea călare și lua bradul pentru a-l duce la casa miresei
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
dintre mase și liderii politici confirmă, Întărește reprezentările simbolice ale Puterii), instaurările, având forme variate, de la Încoronările din societățile medievale până la Învestirile unui președinte ori a altui lider ales democratic, și inaugurările - de la sfințirea unei catedrale regale la tăierile de panglici și plantările de copaci cu ocazia finalizării unui proiect (baraj, canal navigabil, autostradă, sediu guvernamental, public sau cultural, monument artistic etc.), demonstrațiile și mitingul politic. În aceeași categorie intră și riturile de trecere asociate cu viața liderilor politici (căsătorii, nașteri
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]