857 matches
-
și disputat în secolele XIV și XV, alături de literatura franceză și cea spaniolă, privilegiul de a continua și substitui literatura latină. Ceea ce le definește e contribuția la patrimoniul capodoperelor și al geniilor, posibilitatea de a-i concura pe autorii din panteonul mondial, pe Homer și pe Virgiliu. Într-un caz, e vorba așadar de un tip de decalaj cultural bazat pe existența instituțiilor și pe volumul producției livrești; în celălalt - de un decalaj perceput la nivelul vârfurilor și al realizărilor excepționale
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
decalajul dintre, să zicem, literatura română și cea maghiară, să crească, nu doar să se mențină. Și asta dacă vizăm strict o competiție a cifrelor brute. Dar bogăția unei literaturi implică, pe lângă numărul mare de cărți și de scriitori, și panteonul figurilor ilustre sau al realizărilor excepționale, instituțiile de consacrare, resursele editoriale, inventivitatea estetică determinată de forme, retorici sau poetici. Cum pot fi ele compensate ori reproduse? Tot așa cum prestigiul literar al Franței presupune ample procese istorice și politice, fiecare componentă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de cheltuire e cu atât mai valoros cu cât resursele sunt mai limitate. "Cu cât aceste calități sunt mai mari, cu atât semnalul este mai puțin costisitor pentru el; cu cât sunt mai mici, cu atât costul crește"88. Un Panteon francez e costisitor în secolul al XVI-lea, atunci când literatura e săracă în raport cu tradiția latină și când Ronsard își pune problema unei "pleiade". În secolul XXI, Panteonul nu e decât un obiectiv turistic care stârnește scanadaluri atunci când o nouă personalitate
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pentru el; cu cât sunt mai mici, cu atât costul crește"88. Un Panteon francez e costisitor în secolul al XVI-lea, atunci când literatura e săracă în raport cu tradiția latină și când Ronsard își pune problema unei "pleiade". În secolul XXI, Panteonul nu e decât un obiectiv turistic care stârnește scanadaluri atunci când o nouă personalitate e admisă sau exclusă. Tot așa, un Panteon român e costisitor la 1868 când Iosif Vulcan încearcă să alcătuiască în paginile Familiei o lungă listă a românilor
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
-lea, atunci când literatura e săracă în raport cu tradiția latină și când Ronsard își pune problema unei "pleiade". În secolul XXI, Panteonul nu e decât un obiectiv turistic care stârnește scanadaluri atunci când o nouă personalitate e admisă sau exclusă. Tot așa, un Panteon român e costisitor la 1868 când Iosif Vulcan încearcă să alcătuiască în paginile Familiei o lungă listă a românilor admirabili. Există un interes particular al culturilor mici de a expune agitația din jurul obiectelor frumoase, de a sublinia și conștientiza admirația
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
viitorul, și asta e tot ce se cere de la un geniu: să fie în stare să anticipeze sensul în care se îndreaptă istoria, ca să poată conduce societatea. Iau ca exemplu o serie de portrete făcute de Iosif Vulcan sub numele Panteonul român 78. Cartea a fost constituită printr-o colecție de medalioane, scrise între 1866 și 1868 pentru revista Familia. În total 34, după ce unele au rămas pe dinafară. Rămâne greu de înțeles astăzi în ce măsură acest ceremonial de consacrare a geniilor
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a revistei, cu poza alături, aveau caracterul oricărei rubrici fixe. Creația și consumul figurii geniale țin de condițiile comunicării jurnalistice: perisabilitate, serialitate, dependența de ocaziile zilei. În esență, e un discurs despre actualitate. Nu trebuie să ne așteptăm de la acest "panteon" constituit în curgerea unei activități publicistice să stabilească o ordine severă a valorilor, să fie complet în cuprinderea sa și neconcesiv în selecția numelor. Nu vom regăsi aici ceea ce memoria colectivă românească a sedimentat de-a lungul secolelor: portrete istorice
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
portrete istorice, vechi scriitori, cronicari, cărturari etc. Nu e nici măcar un inventar postum. Majoritatea personalităților sunt încă în viață (31 din 34), iar câțiva sunt chiar tineri. B.P. Hasdeu are abia 31 de ani la data la care intră în Panteon. "Sacrarea" se face în general în funcție de evenimente recente: Revoluția de la 1848, Adunările Ad-hoc de la 1857, reformele lui Cuza din 1864. Și cel puțin într-un caz e vorba chiar de o circumstanță actuală. Iosif Hodoș a reținut în 1869 atenția
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mare plăcere, decât de a împărtăși portretul acestui bărbat, a cărui purtare recentă în Dieta de la Pesta a aflat plăcerea și aprobarea tuturor românilor 79. Se înțelege de ce Vulcan a alcătuit volumul înghețând aproape aleatoriu seria articolelor publicate în Familia. Panteonul român se putea prezenta la fel de bine publicului ca o colecție de biografii contemporane în mai multe volume alcătuite mecanic, în ritmul publicației periodice - cu riscul desigur de a expune ridicolului calificarea neobosită a genialității. Pentru că recrutarea de genii e un
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Actul de inventariere nu privește numai lista cărților deținute, ci și lista cărților din biblioteca ideală sau lista cărților care ar trebui să existe în românește. În fond, nomenclatorul de traduceri pe care îl propunea Heliade Rădulescu în 1846, adaptând Panteonul literar al lui Aimé Martin, e tot o formă de inventariere, deci de pasiune a posesiei, dar manifestată proiectiv, orientată spre starea viitoare a literaturii române 9. Toate aceste cataloage sunt în egală măsură dovezi ale unei conduite de colecționar
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
operă latentă, încifrată in nuce în practicile cotidiene. Prin orientarea ei spre viață, arheologia angajează o reflecție asupra puterilor creatoare: "viața" e resursa celor care nu au reușit să se impună în memoria umanității, a celor fără opere și fără Panteon. E ultimul resort productiv al popoarelor mici, posibilitatea lor de a compensa, șansa lor de a se exprima. Modul în care Odobescu rezolvă problema frumosului e profund etic și prevede conversia unor obiecte din sfera etosului național (stiluri, conduite, moduri
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
înființa și chemarea pentru literatură. * * * Marile colecții de vieți scriitoricești încep să apară după 1860, la aproximativ un deceniu după revoluția de la 1848. Lepturariul rumânesc al lui Aron Pumnul, publicat între 1862 și 1865, înregistrează aproximativ o sută de biografii, Panteonul român al lui Iosif Vulcan din foiletonul revistei Familia (1866-1868) numără peste treizeci de narațiuni, iar Conspect asupra literaturei române și scriitorilor ei de la început și până astăzi în ordine cronologică, editat în două volume de Gr. Pop între 1874-1875
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
e și ultimul moment în care această practică a calificării mai are greutate. Câte genii au existat înainte de Eminescu? Dacă am încerca un inventar al "geniilor" din epocă am fi uimiți ce autori au putut să primească o asemenea demnitate. Panteonul lui Iosif Vulcan folosește calificarea în câteva situații: Andrei Mureșanu, Vasile Alecsandri, D. Bolintineanu. Pe lângă aceștia, în Lepturariu se mai vorbește de "geniu" la ardeleanul Vasile Bob ("Strălucind el aici între toți conșcolarii săi atât cu purtarea cuvincioasă, cât și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
1983. Spinoza, Etica, traducere Al. Posescu, Editura Științifică, București, 1957. Șăineanu, Lazăr, Influența orientală asupra limbei și culturei române, I, Vocabularul, Socec, București, 1900. Urechia, V.A., Istoria școalelor de la 1800 la 1864, III, Imprimeria Statului, București, 1892. Vulcan, Iosif, Panteonul român (1869), în Publicistică, ediție îngrijită de Lucian Drimba, Minerva, București, 1989. Piste de lectură Achim, Venera, "Statistica țiganilor în Principatele Române în perioada 1830-1860", Revista istorică, vol. XVI (2005), nr. 2-4, pp. 97-122. Agamben, Giorgio, Idée de la prose (1988
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
688. 76 Heliade Rădulescu, Echilibrul între antiteze, p. 665. 77 I. Heliade Rădulescu, Pace sau însocire între averea nemișcătoare și între bani sau Casă de credit reciproc, Tipografia I. Heliade Rădulescu și Asociații, București, 1863, pp. 16-17. 78 Iosif Vulcan, Panteonul român, în Publicistică, ediție îngrijită de Lucian Drimba, Minerva, București, 1989, pp. 7-112. 79 Ibidem, p. 98. 80 Ibidem, pp. 98, 109, 70. 81 Ibidem, p. 19. 82 Ibidem, pp. 88-89. 83 Ibidem, p. 68. 84 Iată alte câteva exemple
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
p. 73). 110 Bolintineanu, "Prefață la Cântecele poporane ale d. V. Alecsandri", p. 171. 111 D. Bolintineanu, "Foi de toamnă" (1868), în Opere, X, p. 589. 112 B.P. Hasdeu, "O curiozitate" (1869), în Opere, III, pp. 849-850. 113 Iosif Vulcan, Panteonul român, p. 18. 114 B.P. Hasdeu, "Costachi Stamati", p. 798. 115 Trésor de la langue française, ediție electronică, web: http://atilf.atilf.fr/dendien/scripts/ tlfiv 5/visusel.exe?11;s=4027556700;r=1;nat=;sol=0. Consultat la 25.05
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
180, 193. 141 Pentru un inventar succint al obsesiilor sociale legate de impactul poeziei eminesciene, v. Boia, Mihai Eminescu, românul absolut, pp. 31-46. 142 Ghica, "Despre literatura țărei", pp. 560-561. 143 Fichte, Cuvântări către națiunea germană, p. 161. 144 Vulcan, Panteonul român, p. 9. 145 Ghica, "Despre literatura țărei", p. 557. 146 Vulcan, Panteonul român, p. 68. 147 Ibidem, p. 10. Prin contrast, mitul eminescian era un geniu atipic pentru contemporani, implicând absența recunoașterii din timpul vieții. Iulian Costache îl citează
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
poeziei eminesciene, v. Boia, Mihai Eminescu, românul absolut, pp. 31-46. 142 Ghica, "Despre literatura țărei", pp. 560-561. 143 Fichte, Cuvântări către națiunea germană, p. 161. 144 Vulcan, Panteonul român, p. 9. 145 Ghica, "Despre literatura țărei", p. 557. 146 Vulcan, Panteonul român, p. 68. 147 Ibidem, p. 10. Prin contrast, mitul eminescian era un geniu atipic pentru contemporani, implicând absența recunoașterii din timpul vieții. Iulian Costache îl citează pe ilustrul detractor Grama: Ce e mai mult, atâta era de necunoscut publicului
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
burgheză sau scrupulele constituționale. Mitul babeuvist este cu atât mai important cu cât el este asumat de mai toate mișcările de stânga ce populează secolul al XIXlea. Ca și SaintJust, dar de pe un alt versant, Babeuf devine un obiect în panteonul revoluționar, iar desti nul său este integrat catehismului propagat clandestin. Legatul babeuvismului este inseparabil de energia lui Felipe Buonarotti: lecția sa este în egală măsură organizatorică și ideologică. Revoluționarii devin, odată cu noul secol, o avangardă a umanității. Iar societățile secrete
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
mii de zei și în care nici unul dintre acești zei nu putea fi bănuit de prea multă moralitate și de o atitudine diferită, în bine, față de cele lumești. În lumea romană, Zeus era acuzat de incest, iar ceilalți zei din Panteon aveau fiecare păcatele sale, semănând foarte mult cu oamenii care îi venerau. În dezordinea aceasta de tip religios, Isus vine ca o lumină pe care oamenii o vor urma inspirați fiind de credința și jertfa sa. În acest context putem
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Antică aceste stabilimente purtau numele de "tabernae argentariae" (prăvălii cu bani, la propriu). Proprietarii acestor prăvălii plăteau dobândă asupra banilor primiți spre păstrare și făceau un profit percepând o dobândă și mai mare asupra împrumuturilor pe care le dădeau. Lângă Panteonul din ruinele vechiului Pompei s-au găsit vreo șapte asemenea tabernae argentariae, din primul secol al erei noastre - niște dughene înșiruite pe aceiași stradă, unele dintre ele având încă înăuntru unele dintre monede. Erau prăvălioare simple, care adăposteau un zaraf
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
și sancționată ca erezie. În strategia de seducție a intelectualului, oficialitatea sovietică își investește întregul geniu al potemkiniadei și "premiile Stalin" devin ocazia unei mese laice grație căreia cărturarul devotat poporului și cauzei progresului este sanctificat și integrat într-un panteon dominat de figura generalissimului. Contrastul cu "pornografia" americană este exploatat cu maximă eficiență și cititorului anului 1950 îi este expusă decadența unei societăți consumate de vicii și minată de absența autenticului umanism. Pe mapamondul cartografiat de N. Moraru, teritoriul american
Literatura română în anii ’50 by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/13687_a_15012]
-
2003, 16-17). Pentru unii, punerea în circulație a acestui nume propriu constituie de la sine un argument suficient de convingător al existenței unui personaj de mitologie populară românească. Cu multă imaginație și aplomb, Dragobete e prezentat ca un „zeu tânăr al Panteonului autohton cu dată fixă de celebrare în același sat, dar variabilă de la zonă la zonă (...), patron al dragostei și bunei dispoziții pe plaiurile românești”; D. este identificat cu Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, și cu Eros, zeul iubirii în
Dragobete by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13113_a_14438]
-
plan denumirea sărbătorii (Dragobete este și „sărbătoare dedicată zeului dragostei cu același nume”, id. ib., s.n.), dicționarul citat prezintă ipoteze neverificabile ca și când ar fi adevăruri absolute. În Mitologia română (din 1985) a lui Romulus Vulcănescu, voința de a constitui un „panteon autohton” exista deja, dar discursul rămînea mai ponderat: Dragobete, „făptură mitică”, fiind în primul rînd „tînăr, voinic, frumos și bun”. Mai puțin entuziasm mitologic găsim în cercetările vechi de folclor; în ciuda tonului nu întru totul științific, acestea ne apar ca
Dragobete by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13113_a_14438]
-
ce urmase marșului meu lung pe Vaugirard aveam să visez, avea să mă tortureze, de fapt, o propoziție a marelui american, un tinerel pe atunci de 23 de ani, când el scrie, după ce urcase pe Sfânta Genevieva, patroana Parisului, spre Panteon, trecând pe străduța Discursului asupra metodei, unde chiar se află un local, La Méthode aproape de cofetăria La Madeleine; când scrie, vreau să zic, trecând prin locul acela, - și traduc mai întâi în franceză: Les chevres descendaient la rue Descartes... ... Numai
Caprele coborau pe strada Descartes by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13136_a_14461]