2,654 matches
-
alegătorii). Aceeași relație triadică se regăsește și în povestea românească (Capră cu trei iezi), care constituie spațiul mental-sursă: CAPRĂ (personajul bun) LUPUL (personajul rău) CEI TREI IEZI (opoziția binara între copiii buni și cei răi). Dar structura narativa politică a parodiei lui C.-V. Tudor, care devine spațiul mental "combinat" (blended mental space), nu menține aceleași personaje că în povestea lui Creangă: * CONTRACANDIDAȚII = LUPII; * ALEGĂTORII = IEZII; * CORNELIU-VADIM TUDOR ≠ CAPRĂ. Se poate observa că această piesă politică metafictivă nu combină doar două
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
unui Iisus politic, în timp ce prezenta unor votanți slabi implică voturi pentru contracandidați. c) modalitatea. Acest ultim sistem semiotic pe care Kress și van Leeuwen (2006: 155) îl menționează se concentrează asupra "culorii" reprezentării prin tonul atacului verbal. Tonul critic asociat parodiei ia forma unui terorism verbal. C.-V. Tudor nu se oprește la metasimbolul lupului politic, ci atacă integritatea contracandidaților folosind sofisme de argument induse de gandire (Sălăvăstru 2003: 323), în special argumentele ad hominem și ad personam 43 ("hoți, impostori
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
țării. Dar reprezentările vizuale din subcâmpul din dreapta stârnesc confuzie deoarece chiar dacă, teoretic, ar trebui să fie corelate cu realitatea, caricatură că intertext trimite către aparentă, aspect care va fi discutat în sistemul semiotic al modalității. c) modalitatea. Distanță critică din cadrul parodiei se obține exact prin acest joc al fotografiei (realitate) și caricatură (aparentă). Astfel, asistăm la o dublă reîntoarcere la copilărie: pe de o parte, prin povestea Fraților Grimm ca punct de pornire în rescrierea piesei metafictive și, pe de altă
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
P2, concumbit al., procubuit γ, dar: Pro perțiu IV 1, 4 concubuere (boves) O, procu buere Vo. Remigio Sabbadini acceptă În acest pasaj vergilian lecțiunea co mună procumbit, dar amintește discret imitația properțiană. În cazuri rare și speciale, chiar și parodiile pot servi la reconstituirea textului. Editorul Malkland recon stituie, pe baza versului 907 din Aristofan, Thesm., versul 561 al Elenei lui Euripide. În general, toate referirile la un alt text (mai celebru), de tipul parodiilor, dar și al aluziilor elogioase
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
rare și speciale, chiar și parodiile pot servi la reconstituirea textului. Editorul Malkland recon stituie, pe baza versului 907 din Aristofan, Thesm., versul 561 al Elenei lui Euripide. În general, toate referirile la un alt text (mai celebru), de tipul parodiilor, dar și al aluziilor elogioase, fur nizează informații care pot fi exploatate pentru corectarea tradiției directe. Una dintre cele mai cele bre aluzii din literatura latină este cea prezentă În versul properțian Nescio quid maius nascitur Iliade. Trimiterea este transparentă
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
totuși că, la sfîrșitul secolului al V-lea, existau biblio teci private; Aristofan Îl ridiculizează pe Euripide pentru că În compunerea pieselor se atinge adesea de izvoare literare (Ranae 943); pe de altă parte, propria sa operă, plină cum este de parodii și aluzii, trebuie să fi fost și ea, Între anumite limite, dependentă de o colecție per so nală de manuscrise. Nu există la Atena urme ale unor biblioteci gene rale, Întreținute pe cheltuială publică, dar este verosimil ca niște copii
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
în care nevoia de a spune adevărul îmbracă formă ironiei crude. Nici în românele sale C. nu evita subiecte de extremă actualitate, desi îmbrăcate în copertele unui român istoric sau de groază (The Blood Countess, 1995) sau a unei simple parodii a sfârșitului secolului trecut (Messi@h, 1999), în care obsesiile, ciudățeniile sau fantasmele prezentate își caută în continuare explicitarea. SCRIERI: Licence to Carry a Gun, Chicago, 1970; Why I Can’ț Talk on the Telephone, 1971; The History of the
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286317_a_287646]
-
de haiku să consemneze scrupulos doar ceea ce este obiectiv, evitînd să altereze cu simțirea sa, poate prea subiectivă, Împrejurările autentice ale ceea ce iubitorii acestui gen numesc momentul haiku. Proza realistă sau narațiunea nonemoțională pot fi Însă, În alte cazuri, și parodii, modalitățile preferate de a ascunde ale ironistului. Omisiunea comentariului afectiv nu face, În cazul lor, decît să Încarce un resort al incitării care Îl ține În tensiune pe cititor. "Expresia ironiei, se știe, este reținută, piezișă, sofisticată. Ironistul disimulează (exprimă
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
în considerare și pe plan internațional, după cum o arată traducerile în limbile cehă (1983), engleză (1984), japoneză (1989), sîrbo-croată (1992) și greacă (1999). În afară de aceasta, terminologia lui Stanzel a avut efecte chiar și asupra literaturii germane, unde oferă prilejul unei parodii în volumul al patrulea din Aniversările (Jahrestagen, 1983) lui Uwe Johnson. Profesorul de germană Weserich analizează Șahul din Wuthenow (Schach von Wuthenow) de Fontane: Acum ceva cu totul nou. Cine este naratorul? Cum se comportă el în activitatea lui? A
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Șklovski romanului Tristram Shandy, ca antidot literar la "familiarizarea" formei narative a romanului, ca "defamiliarizare" a convențiilor formei narative prin "dezvățarea" cititorului cu ajutorul înstrăinării. Este "tipic pentru el să-și demaște propriile tehnici", după cum spune foarte potrivit Șklovski în studiul "Parodia romanului: Tristram Shandy"13. Din punctul de vedere al acestuia, Sterne folosește înseși anomaliile actului narativ ca instrument pentru a-l face pe cititor să conștientizeze intermedierea ca trăsătură generică a romanului. Actul narativ este o parte importantă a intrigii
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Palatul de cleștar, unde stilizarea exagerată, lucrătura migăloasă, artificioasă, prolixă sunt imputabile. De altfel, în aceste zone fragile, vulnerabile, I. L. Caragiale, bun prieten și companion în nenumărate împrejurări, va găsi o sursă pe care o va exploata abundent în câteva parodii. Autorul însuși încearcă să se autocenzureze, renunțând, într-o a doua ediție a Sultănicăi, la ornamente în favoarea clarității și concentrării. Abia în Fanta-Cella și în Sentino, proze cu structură poematică și atmosferă exotică, sinestezia stilului, deplin adecvată, șterge impresia de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
personaj se schimbă corespunzător, în sensul că Abaddón, Exterminatorul abundă în semne de interogație anxioasa, iar în tonul relatării se face simțită satiră implacabila, ce ia locul ironiei din românele anterioare, în timp ce figurile se transformă în caricaturi, iar faptele, în parodii. În fața acestei coborâri incomensurabile în malefic, există exegeți care își opresc interpretarea la demonologia lui Sábato, uitând că în opera să oroarea se opune, dar se și completează dialectic cu speranță. Forță germinativa a vietii transpare de dincolo de iadul în
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
pseudonimul M. S. Cobuz), cu povestirile Fiul pierdut (49/1900) și Tatăl (51/1900). Poeziile sunt mai puțin interesante. Frecvent publică Gh. Scytul (pseudonimul lui Vasile Pop), Gh. Bradul, A. Toader, Maria Popescu. Se mai pot întâlni cronici rimate și parodii, fie pe teme politice, fie vizând, uneori, pe Al. Macedonski. Un articol amplu despre poetul D. N. Saphir scrie Ionescu-Quintus. S. a găzduit frecvent versuri populare, cu un caracter mai curând lăutăresc (fiind culese chiar de la lăutari), decât propriu-zis folcloric
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289932_a_291261]
-
European, 2009 și 2010) și a Dicționarului de francofonie canadiană (Editura Universității "Al.I. Cuza", 2011). A îngrijit și prefațat ediția Jean de la Fontaine, Fabule (Institutul European, 2005). La Institutul European a mai publicat volumul Romancieri interbelici (2006).. Livia Iacob, Parodia literară. Șapte rescrieri romanești (c) 2011 Institutul European Iași pentru prezenta ediție Editura INSTITUTUL EUROPEAN este recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, O. P. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Iași: Institutul European, 2011 Bibliogr. ISBN 978973-611-821-0 I. Constantin Dram (pref.) 821.135.1.09 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/ 1996. Printed in ROMANIA LIVIA IACOB Parodia literară Șapte rescrieri romanești Cuvânt înainte Constantin DRAM INSTITUTUL EUROPEAN 2011 Cuvinte cheie: parodie, roman, rescriere, hipertext, postmodernism Părinților mei, Constantin și Marcela " Frontierele unei cărți nu sunt niciodată clar delimitate; dincolo de titlu, de primele rânduri, de punctul final, dincolo de
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
09 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/ 1996. Printed in ROMANIA LIVIA IACOB Parodia literară Șapte rescrieri romanești Cuvânt înainte Constantin DRAM INSTITUTUL EUROPEAN 2011 Cuvinte cheie: parodie, roman, rescriere, hipertext, postmodernism Părinților mei, Constantin și Marcela " Frontierele unei cărți nu sunt niciodată clar delimitate; dincolo de titlu, de primele rânduri, de punctul final, dincolo de configurația sa internă și de forma sa autonomă, ea este prinsă într-un sistem
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
și de forma sa autonomă, ea este prinsă într-un sistem de referințe de alte cărți, de alte texte, de alte fraze; este un nod într-o rețea". Michel Foucault Cuprins Cuvânt înainte (Constantin Dram) / 11 Argument / 17 Capitolul 1. Parodie romanescă vs. roman parodic. Pentru o reconsiderare a parodiei, azi / 21 Capitolul 2. Parodia literară în Antichitate. Evoluția formelor epice și apariția romanului / 67 2.1. Definirea parodiei literare în Antichitate. De la etimologie la terminologie: primii teoreticieni / 67 2.2
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
un sistem de referințe de alte cărți, de alte texte, de alte fraze; este un nod într-o rețea". Michel Foucault Cuprins Cuvânt înainte (Constantin Dram) / 11 Argument / 17 Capitolul 1. Parodie romanescă vs. roman parodic. Pentru o reconsiderare a parodiei, azi / 21 Capitolul 2. Parodia literară în Antichitate. Evoluția formelor epice și apariția romanului / 67 2.1. Definirea parodiei literare în Antichitate. De la etimologie la terminologie: primii teoreticieni / 67 2.2. Metamorfozele epicului în cheie parodică: de la satira menippee la
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
alte cărți, de alte texte, de alte fraze; este un nod într-o rețea". Michel Foucault Cuprins Cuvânt înainte (Constantin Dram) / 11 Argument / 17 Capitolul 1. Parodie romanescă vs. roman parodic. Pentru o reconsiderare a parodiei, azi / 21 Capitolul 2. Parodia literară în Antichitate. Evoluția formelor epice și apariția romanului / 67 2.1. Definirea parodiei literare în Antichitate. De la etimologie la terminologie: primii teoreticieni / 67 2.2. Metamorfozele epicului în cheie parodică: de la satira menippee la romanul latin / 106 2.2
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Michel Foucault Cuprins Cuvânt înainte (Constantin Dram) / 11 Argument / 17 Capitolul 1. Parodie romanescă vs. roman parodic. Pentru o reconsiderare a parodiei, azi / 21 Capitolul 2. Parodia literară în Antichitate. Evoluția formelor epice și apariția romanului / 67 2.1. Definirea parodiei literare în Antichitate. De la etimologie la terminologie: primii teoreticieni / 67 2.2. Metamorfozele epicului în cheie parodică: de la satira menippee la romanul latin / 106 2.2.1. Parodia în satira menippee: Lucius Annaeus Seneca / 112 2.2.2. Parodia romanului
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
în Antichitate. Evoluția formelor epice și apariția romanului / 67 2.1. Definirea parodiei literare în Antichitate. De la etimologie la terminologie: primii teoreticieni / 67 2.2. Metamorfozele epicului în cheie parodică: de la satira menippee la romanul latin / 106 2.2.1. Parodia în satira menippee: Lucius Annaeus Seneca / 112 2.2.2. Parodia romanului din "fragmente": Petronius Arbiter / 130 Capitolul 3. Renașterea parodiei și romanul renascentist. Premise medievale, efecte în modernitate / 153 3.1. Premisele medievale ale parodiei renascentiste / 153 3.2
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Definirea parodiei literare în Antichitate. De la etimologie la terminologie: primii teoreticieni / 67 2.2. Metamorfozele epicului în cheie parodică: de la satira menippee la romanul latin / 106 2.2.1. Parodia în satira menippee: Lucius Annaeus Seneca / 112 2.2.2. Parodia romanului din "fragmente": Petronius Arbiter / 130 Capitolul 3. Renașterea parodiei și romanul renascentist. Premise medievale, efecte în modernitate / 153 3.1. Premisele medievale ale parodiei renascentiste / 153 3.2. Renașterea parodiei literare în spațiul european: faceția, poemul eroi-comic, romanul / 159
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
teoreticieni / 67 2.2. Metamorfozele epicului în cheie parodică: de la satira menippee la romanul latin / 106 2.2.1. Parodia în satira menippee: Lucius Annaeus Seneca / 112 2.2.2. Parodia romanului din "fragmente": Petronius Arbiter / 130 Capitolul 3. Renașterea parodiei și romanul renascentist. Premise medievale, efecte în modernitate / 153 3.1. Premisele medievale ale parodiei renascentiste / 153 3.2. Renașterea parodiei literare în spațiul european: faceția, poemul eroi-comic, romanul / 159 3.2.1. Parodia ca strategie: François Rabelais / 205 3
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
106 2.2.1. Parodia în satira menippee: Lucius Annaeus Seneca / 112 2.2.2. Parodia romanului din "fragmente": Petronius Arbiter / 130 Capitolul 3. Renașterea parodiei și romanul renascentist. Premise medievale, efecte în modernitate / 153 3.1. Premisele medievale ale parodiei renascentiste / 153 3.2. Renașterea parodiei literare în spațiul european: faceția, poemul eroi-comic, romanul / 159 3.2.1. Parodia ca strategie: François Rabelais / 205 3.3. Parodia literară și asumarea modernității / 237 Capitolul 4. Parodii romanești ale secolului XX: de la
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
satira menippee: Lucius Annaeus Seneca / 112 2.2.2. Parodia romanului din "fragmente": Petronius Arbiter / 130 Capitolul 3. Renașterea parodiei și romanul renascentist. Premise medievale, efecte în modernitate / 153 3.1. Premisele medievale ale parodiei renascentiste / 153 3.2. Renașterea parodiei literare în spațiul european: faceția, poemul eroi-comic, romanul / 159 3.2.1. Parodia ca strategie: François Rabelais / 205 3.3. Parodia literară și asumarea modernității / 237 Capitolul 4. Parodii romanești ale secolului XX: de la practicile novatoare la teoriile postmoderne / 249
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]