939 matches
-
Coșeriu în formularea următoare: "mișcarea normei fără mișcarea sistemului (sau diacronia normei în sincronia sistemului); mișcarea sistemului fără mișcarea tipului (sau diacronia sistemului în sincronia tipului)" (ibid.: 197)". Unul dintre exemplele selectate se referă la reducerea flexiunii adjectivului (sau a participiului adjectival), exemplificata frecvent de Coșeriu cu două versuri din poetul sau preferat: "Din ceas dedus adâncul acestei calme crește / Intrată prin oglindă în mântuit azur" (Ion Barbu) 107 V. îndeosebi studiile cuprinse în vol. Tipologia limbilor romanice (în comparație cu limbile germanice
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
umblă el cu limba scoasă. Omul fără simț de clasă este o caricatură cu deosebire mizerabilă și stricătoare de apetit. Românul trebuie să o fi văzut in exemplare și numeroase și monumentale, pentru ca să găsească o așa strălucită Și surprinzătoare aplicație participiului speriat". Satirizează, cu îndreptățirea, parodierea impreciziei în favoarea lucidității, a clarității și preciziei în gîndire. Propune o pledoarie mereu necesară în favoarea lucidității. Și parafrazînd pe Maiorescu, eseistul ne cere: înapoi la precizia, la raționalitatea consecventă și responsabilă. O cerință cu atît
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
cele mai multe dintre ele au avut loc în perioadele de trecere de la limbile-bază la descendentele lor, deoarece atunci s-au produs numeroase prefaceri în intervale de timp relativ scurte. Astfel, de exemplu, în trecerea de la latină la română, unele forme de participiu prezent ale verbelor au devenit adjective, încît lat. fervens, -ntis a devenit rom. fierbinte, iar unele forme de plural ale substantivelor neutre au devenit singulare de feminin, încît judicata (pluralul de la lat. judicatum) a devenit rom. judecată. Acest fenomen are
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în unele situații de condițional, un mod inexistent în latină. Condițional-optativul are, în limbile romanice, un prezent și un perfect, ambele perifrastice fiind alcătuite dintr-un auxiliar și dintr-o formă nominală a verbului de conjugat (infinitivul la prezent și participiul trecut la perfect). Auxiliarul este "a avea" în majoritatea limbilor romanice și "a vrea" în limba română și stă la imperfect. Astfel, de exemplu, fr. (je) chanterias, (tu) chanterais etc. sînt alcătuite din infinitivul chanter și -ais, care provin din
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
-o cele care se construiau cu verbul habere, a cărui semnificație "a poseda" s-a atenuat treptat în construcțiile respective, pînă la dispariția ei totală. Printr-o astfel de folosire s-a creat în timp perfectul compus cu verbul la participiu trecut, dar, în combinație cu infinitivul, habeo a redat o serie de valori modale și apoi ideea de viitor sau cea de condițional. În zona occidentală, procesul de gramaticalizare a lui habere a continuat pînă la transformarea lui într-o
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
-s). Ca atare, o formulare precum "eu sînt chemat" se poate reda prin jag kallas sau prin jag blir kallad, în primul caz verbul kalla [΄kal:a] "a chema", fiind la prezent cu desinența -s, iar, în al doilea, la participiu trecut și precedat de auxiliar. Persoana verbală este marcată prin pronu-mele personal, forma verbului rămînînd neschimbată. Timpurile verbale sînt marcate, uneori, ca în toate limbile germanice, de schimbarea morfemelor interioare, vocalice sau consonantice (ablaut). Cele mai vechi texte în suedeză
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
se realizează în funcție de desinențele de la genitiv singular și de la nominativ plural, unele dintre substantivele de declinare tare cunoscînd la plural și fenomenul umlaut. La verb, repartizarea la conjugarea tare sau slabă are drept criteriu modul în care realizează imperfectul și participiul trecut, verbele tari caracte-rizîndu-se prin ablaut. Pe lîngă aceasta, verbele tari cu vocala radicală a, o sau au cunosc la persoanele a II-a și a III-a indicativ singular prezent și umlautul: ich fahre "eu merg", du fährst, er
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
adună în același grup verbe cu un comportament flexionar și funcțional foarte diferit, precum conjugarea a treia din limba franceză. Verbele din limbile germanice sînt clasificate în două grupe principale, una a verbelor slabe, care au la preterit și la participiu trecut terminații (sufixale) determinate, și una a verbelor tari, care nu au asemenea terminații și prezintă alternanțe fonetice (ablaut). La acestea se adaugă o grupă a verbelor neregulate, întîlnite și în limbile romanice, care au radicali diferiți la cele trei
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
verbelor tari, care nu au asemenea terminații și prezintă alternanțe fonetice (ablaut). La acestea se adaugă o grupă a verbelor neregulate, întîlnite și în limbile romanice, care au radicali diferiți la cele trei forme de bază (infiniv prezent, preterit și participiu trecut). Situația nu este însă unitară, unele limbi manifestă acest supletivism (germ. sein [sain], war, gewesen; neer. zijn [zein],was (waren 58), geweest; engl. to be, was, been [bi:n]), în vreme ce altele, precum cele nordice, au renunțat la el, instituind
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
este lern-, iar conjugarea ich lerne, du lernst, er, sie er lernt, wir lernen, ihr lernt, sie lernen. Perfectul compus se formează în limbile germanice, la fel ca în cele romanice, cu ajutorul unor auxiliare cu formele de prezent și cu participiul trecut al verbului conjugat. Cu auxiliarul la preterit și cu participiul se formează, în mod simetric, mai mult ca perfectul indicativ. Unele dintre idiomurile germanice, engleza, norvegiana și suedeza, uzează de auxiliarul "a avea": engl. I have called. "Am chemat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
lernt, wir lernen, ihr lernt, sie lernen. Perfectul compus se formează în limbile germanice, la fel ca în cele romanice, cu ajutorul unor auxiliare cu formele de prezent și cu participiul trecut al verbului conjugat. Cu auxiliarul la preterit și cu participiul se formează, în mod simetric, mai mult ca perfectul indicativ. Unele dintre idiomurile germanice, engleza, norvegiana și suedeza, uzează de auxiliarul "a avea": engl. I have called. "Am chemat"; I had called. "Chemasem"; norv. Jeg har kommet. "am venit"; sued
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
skulle jeg mene. "Ai dreptate, aș zice". Modul de redare a diatezei pasive produce alte clasificări ale limbilor germanice, atît prin mijloacele antrenate, cît și prin tipul acestor mijloace. Engleza realizează pasivul cu auxiliarul "a fi" (to be) urmat de participiul verbului conjugat (adică la fel ca limbile romanice): I am called. "Sînt chemat", dar germana și neerlandeza, care recurg de asemenea la mijloace analitice, uzează de auxiliarul "a deveni" (germ. werden, neer. worden): germ. Ich werde gefragt. "Sînt întrebat"; neer
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
werden, neer. worden): germ. Ich werde gefragt. "Sînt întrebat"; neer. Ik word geholfen. "Sînt ajutat". În limba germană, pentru formarea diatezei pasive a stării, se folosește însă verbul auxiliar sein [zain] "a fi", la prezent sau la preterit, urmat de participiul trecut: Er ist geboren. /Er war geboren. "El s-a născut" (literal: El a fost născut). Limbile germanice nordice au particularitatea de a realiza diateza pasivă cu ajutorul desinenței -s, adăugate la infinitivul verbului conjugat, mai ales atunci cînd se exprimă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
închid"; dan. Han glemmes. "El este uitat". Dacă însă este importantă menționarea autorului acțiunii, atunci diateza pasi-vă se realizează cu ajutorul auxiliarului "a rămîne; a fi" (dan. blive [΄bli:və / bli:ə], norv. å bli, sued. att bliva), urmat de participiul verbului conjugat (sued. Han blev mottagen av en snäll expeditris. "A fost întîmpinat de o vînzătoare drăguță".). Există și o altă posibilitate de redare a valorii pasive, cînd se pune accentul pe rezultatul acțiunii, uzînd tot de participiul trecut, dar
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
urmat de participiul verbului conjugat (sued. Han blev mottagen av en snäll expeditris. "A fost întîmpinat de o vînzătoare drăguță".). Există și o altă posibilitate de redare a valorii pasive, cînd se pune accentul pe rezultatul acțiunii, uzînd tot de participiul trecut, dar cu auxiliarul "a fi" (dan. at v(re, sued. att vara, norv. å v(re): dan. Huset är sålt. "Casa este vîndută". În gramatica limbilor germanice nu este specificată întotdeauna existența unei diateze reflexive (sau pronominale), distincte de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
germana uzează deseori de sufixoidul -weise69 pentru a forma adverbe de mod, pornind de la substantive (das Stück + -weise > stückweise "bucată cu bucată", uneori cu intercalarea consoanei -s-: das Beispiel + -s+ -weise > beispielsweise "ca, de exemplu") sau de la adjective (ori de la participii), de această dată numai cu elementul de legătură -er(glücklich + -er+ -weise > glücklicherweise "din fericire"). Există deseori în limba germană posibilitatea ca, alături de adverbul construit cu -weise să circule, eventual cu o semnificație parțial deosebită, și o formă adverbială fără
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
limbii neerlandeze, printr-o reducere considerabilă a flexiunii, care a însemnat și reducerea la o singură formă a articolului hotărît și a articolului nehotărît (ca în engleză), precum și regularizarea verbelor tari (care astfel nu mai marchează prin ablaut preteritul și participiul perfect, ci prin afixe). Sub aspect lexical, limba afrikaans este un amestec de elemente din neerlandeză, engleză, portugheză și din hotentotă, bantu și malaeziană, încît s-a îndepărtat mult de baza originară. O nouă limbă este și idiș, care a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
înv. = învechit lat. = latină, latin log. = (dialectul) logudorez long. = (dialectul) longobard m. = (substantiv) masculin magh. = maghiară, maghiar med. = medieval mod. = modern n. = (substantiv) neutru neer. = neerlandeză (olandeză + flamandă), neerlandez nom. = nominativ norm. = (dialectul) normand norv. = nornegiană, norvegian num. = numeral part. = participiu pers. = persoană pg. = portugheză, portughez pl. = plural pol. = poloneză, polonez pop. = popular prep. = prepoziție prez. = prezent pron. = pronume pron. dem. = pronume demonstrativ prov. = provensală; provensal refl. = reflexiv rom. = română, român rus. = rusă, rus s. = substantiv sec. = secol sg. = singular sl.
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
precedat de articol, forma sufixului de superlativ relativ este -aste: det billigaste kybskåpet "cel mai ieftin frigider ". 58 Aceasta este forma pentru plural preterit. 59 Har este forma de prezent a verbului att har "a avea ", la care se adaugă participiul trecut al verbului conjugat. 60 Acest aspect al limbilor nordice se corelează cu păstrarea realizării sintetice a diatezei pasive, cu ajutorul desinenței -s, la toate persoanele. Latina realiza, de asemenea pasivul, în mod sintetic, dar cu desinențe diferențiate în funcție de persoană și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
amintește de trompetă și de tobă (Go East înlocuind aici celebrul Go West, Young Man!). Drumul cristalizează un fel de elan vital în același timp militar și profetic. Trimiterea directă înapoi la izvoarele antice: rută (drum) vine de la latinescul rupta, participiul trecut de la rumpere, "a sparge", "a deschide". În Iudeea- Samaria, drumuri pavate înseamnă clar ținut subjugat, pacificat, supus unei voințe; este o cale de acces pentru tancuri, pentru convoaiele de trupe și de mărfuri. Sună marțial, roman, legionar. Nu uit
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
predicate din fragmentul citat, însă tipul lor devine fundamental pentru înțelegerea semnificației. Primul este un predicat verbal și instaurează un timp sacru, fără durată, a cărui importanță este augmentată de inversiunea „frumos soare”. Următoarele predicate au numele predicativ exprimat prin participii, ceea ce sugerează o anterioritate temporală față de curgerea istoriei. Numele predicativ dezvoltat, „soare răsărit”, conține echivalența dintre cele două figuri mitice și revelează încărcătura sacră a feciorului. Nu ni se spune nimic despre momentul pregătirii eroului, dar simpla lui apariție înlocuiește
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
poate înghiți pe voinicul însemnat de soare decât până la arme: „Îl îmbucă jumătate,/ Jumătate nu mai poate,/ De curele-ncrucișate,/ De pistoale ferecate,/ De săbioare-atârnate,/ De cuțite ascuțite,/ Șearpele nu poate să-l înghită” (Celei - Gorj). Cumularea substantivelor cu determinanți la participiu are un efect hiperbolic asupra ascultătorului - cititor, în fața căruia Mistricean se conturează ca războinic mitic. Armele, ca exteriorizare a puterii interioare, au fost îndelung pregătite și perfecționate - ne-o arată adjectivele provenite din verbe la participiu - iar poziționarea atentă a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
substantivelor cu determinanți la participiu are un efect hiperbolic asupra ascultătorului - cititor, în fața căruia Mistricean se conturează ca războinic mitic. Armele, ca exteriorizare a puterii interioare, au fost îndelung pregătite și perfecționate - ne-o arată adjectivele provenite din verbe la participiu - iar poziționarea atentă a arsenalului urmează reguli magice. Predicatele cu verbe la timpul durativ al prezentului indicativ completează imaginea intensă a înghițirii arhetipale și o prezintă în desfășurare într-un plan sacru. Un buzdugan solar își alege în cadrul probei vitejești
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fiecare nouă menționare și are un efect asupra aspectului prozodic, odată cu marcarea ritmică a versurilor. Reluarea atributelor sugerează alteori o cerință anterioară ce a fost îndeplinită: „De frumoasă - e frumoasă,/ Dembrăcată - e-mbrăcată”. Apartenența imanentă la cosmos este revelată de reluarea participiului cu valoare de adjectiv: „Scris îmi este, scris,/ Soarele și luna”. În mentalitatea populară, a scrie, cu sensul și de a picta, are puterea unei legi nestrămutate ce afectează toate etapele vieții omenești. Reluarea verbului de percepție la perfect compus
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de pachete. Le pui jos lângă ușe, deschizi: ce-ar fi să vezi mereu pe toată lumea, încurcându-ți programul, încurcându-ți casa pe care tu încerci să o ții curată! Mouetta mică și neagră, Cara-Kâz, gospodărind! Nu știu de ce, acest participiu prezent mi-a evocat Fălticenii de altădată, cu mama traversând sufrageria, făcând pasiențe, mergând spre bucătăria cu plita mare, unde cozonacii moldovenești creșteau nebunește după hogeac. Relativ la chemările tale, le cred, deocamdată, fără ecou posibil. Sunt bucuroasă că ai găsit
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]