1,237 matches
-
europenizare: dezvoltarea partidelor europene 45 2.1. Introducere 45 2.2. Conceptul de europartid: contestarea naturii unui actor partinic european 45 2.3. Variabilele dependente: domeniile și măsura schimbării 57 2.4. Variabilele europene ale schimbării 75 2.5. Cadrul partinic național 77 3. Atitudinea instituțiilor europene față de europartide 81 3.1. Introducere 81 3.2. Scurtă istorie a recunoașterii formale a europartidelor 83 3.3. Propunerea de reglementare din 2001 87 4. Europartidul social-democrat și actorii săi partinici 102 4
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
5. Cadrul partinic național 77 3. Atitudinea instituțiilor europene față de europartide 81 3.1. Introducere 81 3.2. Scurtă istorie a recunoașterii formale a europartidelor 83 3.3. Propunerea de reglementare din 2001 87 4. Europartidul social-democrat și actorii săi partinici 102 4.1. Introducere 102 4.2. De la IS la PSCE 103 4.3. UPSCE și tripla extindere a CE 106 4.4. Căderea Zidului, PSE și dubla extindere a UE 108 4.5. Concluzii 119 5. De la contact la
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
7.5. Către o explicație? Celelalte variabile explicative 192 7.6. Concluzii 204 8. Actul I al căutării unei politici a locurilor de muncă de către PSE 207 8.1. Introducere 207 8.2. Contextul european 208 8.3. Analiza mecanismului partinic centralizat 218 8.4. Analiza mecanismului partinic descentralizat 241 8.5. Concluzii 245 9. Actul al II-lea al căutării unei politici a locurilor de muncă de către PSE 248 9.1. Introducere 248 9.2. Analiza mecanismului partinic centralizat 250
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
explicative 192 7.6. Concluzii 204 8. Actul I al căutării unei politici a locurilor de muncă de către PSE 207 8.1. Introducere 207 8.2. Contextul european 208 8.3. Analiza mecanismului partinic centralizat 218 8.4. Analiza mecanismului partinic descentralizat 241 8.5. Concluzii 245 9. Actul al II-lea al căutării unei politici a locurilor de muncă de către PSE 248 9.1. Introducere 248 9.2. Analiza mecanismului partinic centralizat 250 9.3. Analiza mecanismului partinic descentralizat 276
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
Analiza mecanismului partinic centralizat 218 8.4. Analiza mecanismului partinic descentralizat 241 8.5. Concluzii 245 9. Actul al II-lea al căutării unei politici a locurilor de muncă de către PSE 248 9.1. Introducere 248 9.2. Analiza mecanismului partinic centralizat 250 9.3. Analiza mecanismului partinic descentralizat 276 9.4. Concluzii 288 10. Concluzii generale 293 10.1. PSE stricto sensu 293 10.2. Partidele europene 305 10.3. Dimensiunea normativă 322 10.4. De la Europa patriilor la Europa
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
Analiza mecanismului partinic descentralizat 241 8.5. Concluzii 245 9. Actul al II-lea al căutării unei politici a locurilor de muncă de către PSE 248 9.1. Introducere 248 9.2. Analiza mecanismului partinic centralizat 250 9.3. Analiza mecanismului partinic descentralizat 276 9.4. Concluzii 288 10. Concluzii generale 293 10.1. PSE stricto sensu 293 10.2. Partidele europene 305 10.3. Dimensiunea normativă 322 10.4. De la Europa patriilor la Europa partidelor? 329 10.5. Scenarii: Uniunea Europeană, statele
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
relative de exprimare și al evenimentelor politice capitale), va duce la o explozie fără precedent a diversității publicistice. Iată, așadar, numai două din premisele conjuncturale care au făcut posibilă turnura dată de Arghezi presei românești. Ca scriitor intrat în gazetăria partinică, Eminescu ar putea fi privit, dintr-un unghi eticist și evident restrictiv, ca reprezentând figura intelectualului de secol XIX, în sensul atribuit de Julien Benda termenului, implicat în dezbaterile socio-polictice ale momentului și preocupat, în plan concret, de soarta națiunii
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
sus etc.: "Influența austriacă asupra românilor din Principate"220, text care, publicat ulterior, la 1 august 1876, în Convorbiri literare, va fi considerat articolul-cadru definitoriu pentru etapa a doua a publicisticii eminesciene. Scena politică bipolară cu corespondentul său scriptic presa partinică ne dezvăluie principalele direcții dihotomice (conservatorism-liberalism, autohtonism-europenizare, ruralism-urbanizare, tradiționalism-modernizare etc.), precum și intensitatea dezbaterilor ideologice și culturale în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În acest context socio-politic practică scriitorul Eminescu gazetăria, ca pe o meserie de vocație și
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
insecuritate în fața unor eventuale reverberații nedorite asupra colectivului nostru. Revine, după părerea mea, o răspundere conducerii redacției, membrilor biroului, comitetului de partid că nu au acționat prompt pentru risipirea unor asemenea zvonuri și temeri, pentru clarificarea în mod organizat, deschis, partinic, așa cum e propriu comuniștilor, a acestei chestiuni. Subliniez, nu deplasarea menționată a generat lipsurile noastre - îmi este clar acest lucru -, dar, din cauza neexplicării la momentul oportun a unei misiuni în străinătate, s-au ațintit asupra noastră și acei ochi nechemați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
folosit, pe de o parte, metodele deductivă, calitativă și cantitativă. Pe de altă parte, am adunat date documentare, am purtat discuții centrate pe subiect și am făcut trimiteri la literatura academică. 1.1. Despre interesul studiului partidelor europene Abordarea fenomenului partinic european ne duce cu gîndul la două entități: grupurile politice din Parlamentul European și federațiile europene de partide. Dacă legitimitatea studiului grupurilor politice este indiscutabilă, FEP nu beneficiază de acest avantaj. Totuși apariția și consolidarea treptată a federațiilor europene de
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
țin, în esență, de un fenomen de mimetism. În statele-națiune ale Europei Occidentale, partidele politice au jucat rolul fundamental de legătură între electori și organele decizionale. Asta explică, în mare măsură, eforturile de a transpune pe plan european capacitățile fenomenului partinic național 2. Pentru moment, vom justifica studiul federațiilor europene de partide. Trebuie așadar să prezentăm o serie de argumente în favoarea lor. Dacă înclinăm spre analiza FEP, două principale piste de cercetare apar în mod clar: tradiția normativă și perspectiva conceptualo-empirică
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
În contrast cu aceste trei școli de gîndire dominante în studiul integrării europene, numeroase contribuții normative converg spre ideea că, pe termen lung, legitimitatea, democrația și reprezentativitatea UE nu pot fi obținute decît printr-un proces din ce în ce mai receptiv la considerațiile politice și partinice, care introduc elemente de legitimitate, democrație și reprezentativitate prin consolidarea partidelor europene. Există două tendințe. Primul curent consideră, în esență, că numai grupurile politice din Parlamentul European constituie baza unui sistem de partide europene care să permită democratizarea 12 și
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
sînt nuanțate. Din acest unghi, Simon Hix a subliniat că FEP pot contribui la dispariția deficitului de legitimitate a guvernării economice europene. Se ridică totuși două obstacole: evoluția raporturilor între partidele politice și legitimitate și constrîngerile ce apasă asupra fenomenului partinic european. Cu toate acestea, federațiile europene de partide pot să ajute la legitimarea guvernării UE. Condiția sine qua non ce trebuie realizată constă în structurarea majorității opiniilor prin competiție între programe de partid alternative, ceea ce ar permite crearea unei legături
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
ar permite crearea unei legături între cetățeni și deciziile europene. În acest scop, două preparative sînt necesare. Mai întîi, europartidele trebuie să ofere politici socio-economice specifice, reprezentînd alternative credibile și coerente cu tradițiile ideologice ale familiilor politice. Apoi, din competiția partinică trebuie să rezulte un program majoritar cîștigător. Din această perspectivă, legătura organizațională trebuie să conecteze partidele politice cu electoratul, ca și cu actorii guvernamentali de la nivel național și european 14. Pe scurt, Simon Hix a recomandat FEP să ofere programe
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
întîi, integrarea europeană a ridicat chestiunea pertinenței partidelor politice ca organizații ce permit realizarea obiectivelor o dată ajunse la guvernarea națională. Această problemă a fost dublată de cea a legitimității UE în ceea ce privește politicile publice. În cadrul acestei problematici, prima motivație a elitelor partinice constă în găsirea unei soluții împreună cu UE și într-un rol de legitimare a politicilor europene în rîndul cetățenilor 15. Din această perspectivă, partidele politice au decis să se folosească de europartide. Cu privire la PPE și PSE, Robert Ladrech concluzionează că
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
jucat și un rol în soluționarea deficitului democratic al UE. Discursurile se nuanțează în ceea ce privește modul în care cercetătorii pun problema raportului dintre federațiile europene de partide și deficitul democratic al UE. În 1945, John Fitzmaurice sugerase dezvoltarea unor noi structuri partinice extraparlamentare pe lîngă Parlamentul European 19, astfel încît acestea să fie adaptate la luptele politice europene și să permită restructurarea sistemului de partide la nivel european. Pentru o mai puternică democratizare a Comunității Europene, sînt necesare partide comunitare cu programe
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
Europene, sînt necesare partide comunitare cu programe comunitare adecvate problemelor comunitare. În aceste cadru, a fost pusă o chestiune mai precisă: raportul FEP cu problema responsabilității democratice. Pentru John Fitzmaurice și Robert Jackson, problema principală ține de constituirea unei identități partinice transnaționale. Această ipoteză decurge dintr-o constatare națională 20. Responsabilitatea reprezentanților față de alegători constituie baza sistemelor democratice naționale. Bineînțeles, instanțele naționale se confruntă cu anumite probleme. Reiese totuși că partidele naționale își asumă, de bine, de rău, această funcție, pe
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
tentative de a lega manifestele de miza campaniilor electorale. În general, caracteristica esențială a relației dintre partidele naționale și organizațiile internaționale ține de faptul că partidele insistă să-și păstreze marja de operare în domenii-cheie pentru interesele naționale și/sau partinice. Prin urmare, transferul de suveranitate dinspre partidele naționale nu se efectuează spre nivelul transnațional 22. La rîndul său, Christopher Lord susține că democratizarea și integrarea Uniunii Europene nu s-ar putea lipsi de rolul partidelor politice, care prezintă candidați, care
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
le vor mai avea formațiunile politice de a acționa într-o manieră conformă cu acest nivel"28. Cu alte cuvinte, partidele europene nu sînt într-o fază în care ar putea să îndeplinească direct funcțiile tradițional rezervate partidelor naționale. Sistemul partinic european este complet rupt de bază29. Deschizînd în sfîrșit perspectiva spre comparația internațională, politologul norvegian Kurt Heidar susține că ar trebui examinate principalele delimitări din spațiul politic european și modul în care partidele se bazează pe acestea. Ar putea fi
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
din spațiul politic european și modul în care partidele se bazează pe acestea. Ar putea fi utilă referirea la experiențele europene și la cele din Statele Unite și India state federale multietnice. Obiectivul constă în specularea asupra potențialului unui viitor sistem partinic al Uniunii Europene 30. Rezultă din asta că factorii instituționali, precum și progresele din societatea civilă ar constitui elemente cruciale. Pentru Heidar, mai ales lipsa unei limbi comune împiedică dezvoltarea unei arene europene de dezbatere și, prin urmare, apariția competiției între
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
de Est. Cercetătorii au evidențiat contribuția secundară a europartidelor la democratizarea țărilor din fostul bloc estic. Analizînd raportul între cooperarea paneuropeană a partidelor politice și democratizarea în Europa Centrală, Pascal Delwit și Jean-Michel De Waele au observat că "dacă organizațiile partinice transnaționale (Internaționalele, federațiile și fundațiile) joacă un rol politic tot mai mare, datorită europenizării și globalizării problemelor, nu înseamnă că ele nu rămîn actori politici de o importanță relativă"32. Pe lîngă asta, John Fitzmaurice a arătat aportul, în special
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
33. În fine, Geoffrey Pridham a evaluat impactul cooperării partizane transnaționale asupra tranziției democratice a țărilor din Europa Centrală și de Est. El s-a axat în special pe analiza integrării partidelor și a elitelor din aceste țări în cooperarea partinică transnațională. Această integrare deschide calea spre socializarea elitelor din noile partide democratice, spre influențarea construcției partidelor politice, ca și spre credibilitatea și legitimitatea anumitor forțe politice 34. Pridham ajunge la concluzia că activitățile partinice transnaționale contribuie la distingerea între partidele
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
elitelor din aceste țări în cooperarea partinică transnațională. Această integrare deschide calea spre socializarea elitelor din noile partide democratice, spre influențarea construcției partidelor politice, ca și spre credibilitatea și legitimitatea anumitor forțe politice 34. Pridham ajunge la concluzia că activitățile partinice transnaționale contribuie la distingerea între partidele ținînd de familiile politice clasice (creștin-democrate, conservatoare, liberale și socialiste cu excepția verzilor) și partidele din afara standardului (naționaliste, populiste și ostile minorităților), care sînt excluse de la cooperarea partinică transnațională 35. Aceste din urmă tipuri de
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
34. Pridham ajunge la concluzia că activitățile partinice transnaționale contribuie la distingerea între partidele ținînd de familiile politice clasice (creștin-democrate, conservatoare, liberale și socialiste cu excepția verzilor) și partidele din afara standardului (naționaliste, populiste și ostile minorităților), care sînt excluse de la cooperarea partinică transnațională 35. Aceste din urmă tipuri de partide nu sînt totuși numaidecît slăbite. 1.1.1.3. Reprezentarea Pe lîngă registrele legitimității și democrației, cercetătorii s-au aplecat și asupra raporturilor europartidelor cu problematica reprezentării în UE. Și aici trebuie
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
întrebăm și despre interesul unei analize fundamentale a partidelor europene. Vom proceda la o prezentare succintă a argumentelor noastre, pe care o vom dezvolta ulterior pornind de la literatura de specialitate (capitolele 2 și 7). În general, chestiunea europeană și răspunsul partinic constituie un domeniu important de analiză, dat fiind că studiul lor atinge în plin problematica proiectului partinic și punerea lui în practică într-un nou context. Cum a diagnosticat John Gaffney, partidele politice se confruntă cu o serie de provocări
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]