3,522 matches
-
precum și menționarea :„A fost executat cu concursul Orchestrei Radio dirijată de autor, în 1935 și în 1939” <footnote Vasile Tomescu, Drumul creator al lui Dimitrie Cuclin, (București: Editura muzicală, 1956), 129, notă de subsol footnote>. Pe fila de titlu a partiturii generale, Cuclin a scris, probabil ulterior: Concerto pour Violon et Orchestre (Simfonia XV). Partitura conține, ca și multe altele, însemnări de dirijor cu creion colorat. Concertul are o unică parte, Moderato. Potrivit datării din Repertoriul general al creației muzicale românești
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
și în 1939” <footnote Vasile Tomescu, Drumul creator al lui Dimitrie Cuclin, (București: Editura muzicală, 1956), 129, notă de subsol footnote>. Pe fila de titlu a partiturii generale, Cuclin a scris, probabil ulterior: Concerto pour Violon et Orchestre (Simfonia XV). Partitura conține, ca și multe altele, însemnări de dirijor cu creion colorat. Concertul are o unică parte, Moderato. Potrivit datării din Repertoriul general al creației muzicale românești de Mihai Popescu și catalogului publicat de Viorel Cosma în lexiconul Muzicieni români, Cuclin
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
până în veacul trecut când jazz-ul a reabilitat efectiv acest concept drept primordial mijloc de travaliu variațional. Fiindcă în jazz s-a impus instrumentistul- improvizator, un liber-cugetător muzical care se deosebește fundamental de instrumentistul-interpret de tip clasic, tributar fidel al partiturii. Binevenite-s definirile, într-un capitol introductiv al lucrării, conferite unor noțiuni de bază precum tonalitatea, gama, acordul, armonia; noțiuni dezvoltate prin clasificări, explicitate în detaliate pagini dedicate funcțiilor, progresiilor, substituțiilor acordurilor, odată în plus exemplificate în anexe. Sporirea complexității
DARUL UNUI MAESTRU by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/84219_a_85544]
-
cânta concertul pentru pian de Sabin Drăgoi. Până atunci l-am lucrat mult și foarte intens. Toată lumea muzicală din București e foarte nerăbdătoare să-l cunoască. Jora vine într-o bună zi să il cânt; mă acompaniază destul de bine din partitură. Găsește frumuseți minunate în unele teme ale concertului, dar i se pare forma nu destul de în stil de concert. Drăgoi și-a creat pentru acest concert un nou stil și o nouă formă de concert, nu cea obișnuită, de care
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
de-a lungul puținelor reprezentații, care s-au dat pe scenă la realizarea unui act de cultură muzicală, demn de relevat. Protagonistul serii a fost tenorul clujean Marius Vlad Budoiu, un artist cultivat și muzical care a înțeles să aducă partitura la glasul lui, nuanțând-o cu rafinament. Stăpânește bine limba germană, ceea ce îi oferă știința de a pune accentele din fraza muzicală într-o manieră specială, respectând cu strictețe partitura. Are datele personajului, este elegant și degajă prin apariție și
?Lohengrin? la Opera Na?ional? Bucure?ti by Mihai-Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/84222_a_85547]
-
un artist cultivat și muzical care a înțeles să aducă partitura la glasul lui, nuanțând-o cu rafinament. Stăpânește bine limba germană, ceea ce îi oferă știința de a pune accentele din fraza muzicală într-o manieră specială, respectând cu strictețe partitura. Are datele personajului, este elegant și degajă prin apariție și prezență o atmosferă mistică. I-a fost parteneră în Elsa, Iulia Isaev, care și-a demonstrat și aici inteligența cu care-și conduce glasul într-o partitură wagneriană dificilă. A
?Lohengrin? la Opera Na?ional? Bucure?ti by Mihai-Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/84222_a_85547]
-
respectând cu strictețe partitura. Are datele personajului, este elegant și degajă prin apariție și prezență o atmosferă mistică. I-a fost parteneră în Elsa, Iulia Isaev, care și-a demonstrat și aici inteligența cu care-și conduce glasul într-o partitură wagneriană dificilă. A cântat rafinat și sensibil în visul Elsei și în duetul cu Ortrud din actul al II-lea, dar a reușit să redea câteva accente dramatice importante și în duetul cu Lohengrin din actul al II-lea. Are
?Lohengrin? la Opera Na?ional? Bucure?ti by Mihai-Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/84222_a_85547]
-
pe glas care o înnobilează. Excelent a fost cuplul malefic al forțelor tenebrelor: Ortrud - Telramund care în actul al doilea a realizat un duet de un profund dramatism. Soprana Madeleine Pascu ne face aici o demonstrație de profesionalism pe o partitură extrem de dificilă care-i solicită acutul și nuanțele profund dramatice. Vocea ei a evoluat, a avut un acut susținut, fără a fi strident. Este o interpretă ideală a rolului, reușind să sugereze laturile sale definitorii: diabolism, lingușire și prefăcătorie, insinuare
?Lohengrin? la Opera Na?ional? Bucure?ti by Mihai-Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/84222_a_85547]
-
a rolului, reușind să sugereze laturile sale definitorii: diabolism, lingușire și prefăcătorie, insinuare și nesinceritate, ură și invidie. A secondat-o în mod corespunzător bas-baritonul Valentin Vasiliu, al cărui timbru cu o culoare neagră se pretează foarte bine la greaua partitură. El stăpânește rolul și se angajează într-o interpretare elocventă, străduindu-se să-l ducă la capăt cu onestitate. Este un actor excelent, ceea ce îl ajută imens să-și perfecționeze continuu compoziția. În regele Henric l-am ascultat pe basul
?Lohengrin? la Opera Na?ional? Bucure?ti by Mihai-Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/84222_a_85547]
-
fiind condus cu inteligență de regizor în spațiul scenic, integrându-se adecvat dramaturgiei spectacolului. Surpriza serii a fost dirijorul grec oaspete Myron Michailidis, directorul Operei din Atena. După opinia noastră, maestrul Michailidis este un muzician extrem de subtil care a înțeles partitura wagneriană la palierele ei de adâncime, străduindu-se să ofere o interpretare adecvată ce a urmărit nuanțat culorile timbrale hieratice, atmosfera de mister și magie a muzicii. El a dat orchestrei rotunjime, trecând cu dezinvoltură de la desfășurările ample, somptuoase, chiar
?Lohengrin? la Opera Na?ional? Bucure?ti by Mihai-Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/84222_a_85547]
-
orchestrei rotunjime, trecând cu dezinvoltură de la desfășurările ample, somptuoase, chiar grandioase, la acea atmosferă magică, misterioasă ce se degajă din fraza muzicală. Știe să urmărească soliștii și să-i conducă pe o cale bună, este atent la nuanțele stilistice ale partiturii, fiind un profesionist de mare clasă. Felicităm conducerea Operei de a-l invita pe acest important muzician la București, într-o lucrare wagneriană dificilă și-l mai așteptăm și cu alte ocazii. Considerăm benefică această reprogramare a capodoperei wagneriene, dar
?Lohengrin? la Opera Na?ional? Bucure?ti by Mihai-Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/84222_a_85547]
-
mai mult, că e singurul depozitar al adevărului estetic. În orice caz, formația restitutorului de muzică nu mai are, la ora actuală, traiectoria obișnuită. Adică, nu mai e doar un simplu executant, un raportor cât mai fidel al realității unei partituri oarecare, ci un personaj complex, mozaicat, cu multiple înfățișări, dominat de curiozități și interogații, dependent de lecturi pluri și trans-disciplinare. De altfel, a fi realist în relație cu partitura e nu numai riscant ci, într-un anume fel, chiar desuet
Cetatea ?i agora by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84235_a_85560]
-
un simplu executant, un raportor cât mai fidel al realității unei partituri oarecare, ci un personaj complex, mozaicat, cu multiple înfățișări, dominat de curiozități și interogații, dependent de lecturi pluri și trans-disciplinare. De altfel, a fi realist în relație cu partitura e nu numai riscant ci, într-un anume fel, chiar desuet. Căci se pune iminent întrebarea: realistul cărei realități ești? Al celei structurale, al celei lingvistice ori, poate, al celei narative? „Realul, afirma Andrei Pleșu în Ochiul și lucrurile (Editura
Cetatea ?i agora by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84235_a_85560]
-
cea inferioară nu e vorba de simetria unei perfecte oglindiri. Doar energiile rădăcinilor pulsează plenar în fiecare ramură, iar codul genetic al întregii plante stă în sămânță”. La fel, dirijatul, cu siguranță că ascunde un imens travaliu de cercetare a partiturii supuse restituirii, dar este forjat, furnizat și prețuit, în ultimă instanță, de forța talentului. Restul ține de ipostaza dirijorului-cercetător identificată cu aceea de dispecer al întrebărilor fundamentale legate de ceea ce reprezintă arta dirijorală în lumea noastră brăzdată de o copioasă
Cetatea ?i agora by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84235_a_85560]
-
acompaniamentului muzical, absolut remarcabil. Din orchestra condusă de violonistul Ovidiu Barteș au făcut parte Kalman Urszui (acordeon), Marius Sabo (vioară), Zenu Zanc (contrabas) și Victor Geogian (pian). Formația a asigurat atât acompaniamentul concurenților, dintre care foarte puțini au venit cu partituri, cât și al vedetelor de renume din recital, Traian Jurchela și Ionuț Fulea, ambii adevărați maeștri ai romanței, lângă care a stat cu fruntea sus câștigătorul ediției precedente, Cristian Fodor din Orăștie. Celelalte recitaluri înafară de concurs au fost susținute
Refrenele toamnei by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84224_a_85549]
-
texturilor orchestrale, prin abstractizarea imaginii muzicale vs concretețea referinței folclorice. Sabin Păutza, cel din Jocuri I nu poate fi asociat în peisajul componistic de la Iași, dar cum precizam mai sus, oferă imagini sonore cu soluțiile lor tehnice, valorificate ulterior în partituri de altă factură estetică. Gândindu-ne la devenirea Școlii de compoziție ieșeană, constatăm la Cristian Misievici (cel mai tânăr exponent al grupării din concertul comentat) o sinteză personală exemplară. Dacă prin tehnica plurivocală a sonorității globale continuă linia deschisă de
Crea?ia simfonic? a compozitorilor ie?eni la Filarmonica de Stat ?Moldova? by Laura VASILIU () [Corola-journal/Journalistic/84237_a_85562]
-
cucerind o complexitate și o forță dramatică sporită, prin ordonarea intonației, în baza modalismului geometrizat, Misievici este un demn urmaș al profesorului său de compoziție, Vasile Spătărelu, asociindu-se astfel și cu Viorel Munteanu. Remarcăm în final acuratețea execuției tuturor partiturilor prin efortul de prețuit al orchestrei și al corului Filarmonicii de Stat „Moldova” (dirijorul formației corale, Doru Morariu), interpretare ce au suplinit, în măsura posibilului, avatarurile acustice ale spațiului de concert de la Teatrul „Luceafărul”.
Crea?ia simfonic? a compozitorilor ie?eni la Filarmonica de Stat ?Moldova? by Laura VASILIU () [Corola-journal/Journalistic/84237_a_85562]
-
nici într-un „profesionist” al înnoirilor radicale. A avea simțul moralei ori a investi opera cu o încărcătură duhovnicească înseamnă a poseda în iureșul istoriei un inflexibil instinct al permanenței. Nu ne putem imagina absența moralei, precum și a duhului unei partituri redutabile decât în două ipostaze: 1) când ceea ce simțim ca fiind absent nu e, de fapt, adevărata moralitate și spiritualitate; 2) când morala ori duhul însuși intră în regimul dispariției, cu alte cuvinte când nimic nu mai poate salva opusul
Virtuozitate ?i specula?ie by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84257_a_85582]
-
în trăiri umane, cu o vibrație continuă și cu timbralități superbe, în spațiile unor noi și-atât de vii splendori. A fost un fapt de artă, care descinde din însăși gloria muzicii, anume ce poate face arta unui interpret cu partiturile componistice magnifice.. Trebuie să mulțumim Fundației Spandugino pentru inteligență și eleganță, ca beneficiind de importantele relații artistice, sapiențiale și spirituale naționale și internaționale de care dispune, să ne fi oferit această ofrandă, prezentarea în recital a pianistei Elisabeth Sombard. În
Recitalul pianistei Elisabeth Sombart by Mircea ?TEF?NESCU () [Corola-journal/Journalistic/84259_a_85584]
-
vină adierea unei vacanțe prelungite la început de mai?... Mi-au plăcut foarte mult interpreții lucrărilor noastre reuniți în „Compon- ensemble”, formație cu o componență modulară, condusă cu distincție de compozitorul și dirijorul Zsolt Serei. Serioși, atenți la detaliile fiecărei partituri, deschiși spre dialog și familiarizați cu tehnicile interpretative contemporane, instrumentiștii maghiari m-au convins că în muzica de azi contează la fel de mult valoarea unei partituri, dar, în egală măsură, și cea a interpreților săi.
Muzic? contemporan? la Budapesta by Sorin LERESCU () [Corola-journal/Journalistic/84240_a_85565]
-
modulară, condusă cu distincție de compozitorul și dirijorul Zsolt Serei. Serioși, atenți la detaliile fiecărei partituri, deschiși spre dialog și familiarizați cu tehnicile interpretative contemporane, instrumentiștii maghiari m-au convins că în muzica de azi contează la fel de mult valoarea unei partituri, dar, în egală măsură, și cea a interpreților săi.
Muzic? contemporan? la Budapesta by Sorin LERESCU () [Corola-journal/Journalistic/84240_a_85565]
-
concertului din 13 decembrie, intitulat Din muzica popoarelor slave, lucrări religioase ale unor compozitori slavi precum Antonin Dvorak, Dmitri Bortnianski, Stevan Hristić, Atanas Badev, Mihael Oczko sau Serghei Rahmaninov. Însoțit și de organista Simona Popovici, Corul Academic Radio a însuflețit partituri de o deosebită frumusețe ce ilustrează din plin spiritualitatea lumii slave, majoritar ortodoxă, dominată de un profund sentiment de trăire interioară. Siguranța atacurilor dată de precizia gestului dirijoral și acuratețea intonației au fost factori ai unei execuții ce a evidențiat
Spirit slav în glasuri românești by Mădălin Alexandru STĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/84261_a_85586]
-
a transmiterii nealterate a spiritului slav de la o generație la alta. Tot în programul primei părți am putut remarca un alt aspect interesant: prezența unor lucrări precum Ave Maria de Dvorak sau Ave Verum a compozitorului polonez Mihael Oczko. Aceste partituri cu texte în limba latină, într-o interpretare remarcabilă a Corului Academic Radio, sunt dovada întrepătrunderii dintre caracteristicile cântului ortodox slav și textele specifice lumii catolice, atât de des întâlnită în muzica țărilor din zona centrală a continentului european (Cehia
Spirit slav în glasuri românești by Mădălin Alexandru STĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/84261_a_85586]
-
întrepătrunderii dintre caracteristicile cântului ortodox slav și textele specifice lumii catolice, atât de des întâlnită în muzica țărilor din zona centrală a continentului european (Cehia, Polonia, Slovacia). Spre încântarea publicului, prima parte s-a încheiat cu două fragmente din celebra partitură Vecerniile de Serghei Rahmaninov, capodoperă ce ilustrează desăvârșit spiritul ortodoxismului slav, și în special al celui rus. Cea de a doua parte a concertului a debutat cu un moment dedicat cântecelor și colindelor tradiționale slave (cehe, poloneze, slovace și ucrainene
Spirit slav în glasuri românești by Mădălin Alexandru STĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/84261_a_85586]
-
de fiecare dată părțile solistice și de ce să nu recunosc, visam ca într-o zi să cânt ca și solist. C. K.: Deci să înțeleg că părțile corului ți-au fost cunoscute atât cu dificultățile muzicale pe care o cere partitura, cât și textuale. Ce poți spune despre prima strofă, care dealfel se repetă și la sfârșitul lucrări cu o bravură impozantă? B. B.: E bine știut datorită dramatismului și a orchestrației bogate, că motivul primei strofe, care dealtfel se repetă
Interviu cu baritonul by Bogdan Baciu () [Corola-journal/Journalistic/84242_a_85567]