708 matches
-
de numărul de Ńigări: numărul mare de pachete-an se asociază cu efecte mai severe la nivelul arterelor membrelor inferioare, decât la nivelul coronarelor. La momentul actual nu există suficiente dovezi epidemiologice privind implicarea directă a fumatului ca factor determinant în patogenia hipertensiunii arteriale. De fapt, la fumători unele studii au determinat valori medii ale tensiunii arteriale mai mici decât la nefumători, iar foștii fumători au valori comparabile cu nefumătorii. S-au constatat diferenŃe în defavoarea fumătorilor, din punct de vedere a presiunii
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
Ńigară sunt mai pronunŃate la nefumători și mai puŃin semnificative la foștii sau actualii fumători. Există dovezi certe că fumatul cronic produce o scădere a fluxului sangvin cerebral la fumători în raport cu nefumătorii și potenŃează modificările aterosclerotice cu rol decisiv în patogenia accidentului vascular cerebral. Studiile au arătat că fumatul reprezintă un factor de risc independent pentru accidentul vascular cerebral, asociindu-se cu o mortalitate crescută prin boală cerebrovasculară, relaŃia fiind direct proporŃională cu numărul de pachete-an. Un studiu pe un număr
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
reducere semnificativă a densităŃii osoase și grosimii corticalei osoase asociate fumatului. Numărul de Ńigări fumate zilnic se corelează cu reducerea densităŃii osoase. S-a demonstrat că fumatul determină creșterea nivelurilor serice ale interleukinei 6, aceasta fiind cunoscută pentru rolul în patogenia osteoporozei, în relaŃie cu vârsta (200Ă. În plus, s-a constat că indicele de masă corporală este un factor de risc pentru reducerea densităŃii osoase la femeile postmenopauză, care potenŃează influenŃa fumatului și este la rândul său potenŃat de acesta
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
prin care acesta determină diverse boli, a oferit baza știinŃifică necesară sănătăŃii publice pentru acŃiuni vizând prevenŃia iniŃierii fumatului, renunŃarea la fumat, precum și protecŃia expunerii la fumatul pasiv. În ciuda evoluŃiei dovezilor știinŃifice privind implicaŃiile complexe și variate ale fumatului în patogenie, rămân multe necunoscute privind mecanismele moleculare și celulare prin care tutunul cauzează diverse boli. Sunt necesare studii viitoare care să clarifice mecanismele biologice prin care fumatul este implicat în patogenie, ca de exemplu (38): identificarea de noi biomarkeri specifici diverselor
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
dovezilor știinŃifice privind implicaŃiile complexe și variate ale fumatului în patogenie, rămân multe necunoscute privind mecanismele moleculare și celulare prin care tutunul cauzează diverse boli. Sunt necesare studii viitoare care să clarifice mecanismele biologice prin care fumatul este implicat în patogenie, ca de exemplu (38): identificarea de noi biomarkeri specifici diverselor afecŃiuni induse de fumat, pentru a putea diagnostica aceste boli în stadii incipiente; oferirea unei baze de prevenŃie care să blocheze sau chiar să regreseze efectele induse de fumat; identificarea
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
diverselor afecŃiuni induse de fumat, pentru a putea diagnostica aceste boli în stadii incipiente; oferirea unei baze de prevenŃie care să blocheze sau chiar să regreseze efectele induse de fumat; identificarea contribuŃiei diverșilor compuși chimici din fumul de Ńigară în patogenia bolilor multifactoriale, plurietiologice; evaluarea diverselor produse pe bază de tutun privind mecanismele particulare, individuale de injurie. Raportul Institute of Medicine din Statele Unite ale Americii, intitulat strategic: “Finalizând problema fumatului: o schiŃă pentru naŃiune”, a concluzionat că scopul final este “de
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
pentru a nu lăsa loc decât sentimentelor egoiste în legătură cu necesitățile imediate (alimentație, tutun). Se observă foarte adesea un sentiment de nemulțumire pentru tot ce este nou, stări de anxietate și avariție"141. Chiar în sumarul concluziv al lucrării autorul insistă: "Patogenia demenței senile este aceeași cu a bătrâneții". Ca substrat biologic și anatomopatologic autorul menționează ipoteza unei intoxicații cu produse de dezasimilare. Tiroidele au un aspect hiperfuncțional (atrofia veziculelor, scleroza). Suprarenalele au un aspect hiperfuncțional. Testiculii au un aspect atrofic. Ficatul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
destinele societății"144. În ultimii ani ai activității sale de la Iași, C. I. Parhon a elaborat studii de sinteză privind câteva din marile sindroame psihice. Cea mai importantă lucrare din această categorie ni se pare a fi "Câteva cuvinte asupra patogeniei și tratamentului psihozelor endogene". Abordând problema unor psihoze endogene, el reia vechea sa teorie referitoare la determinismul endocrin al melancoliei, maniei, demenței precoce și al câtorva deliruri. A subliniat, în paginile anterioare, elementele mai semnificative ale acestei concepții. Trebuie însă
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
sau de irascibilitate sau de indeferentism, sunt în legătură cu o anumită cenestezie. În sfârșit, dezagregarea psihică însăși pare a corespunde unui fel de degradare trofică a centrilor nervoși superiori. Un deficit în metabolismul nucleinelor mi se pare a face parte din patogenia demenței precoce". În completarea acestor opinii, C. I. Parhon a introdus, în tratamentul schizofreniei, insulina în doze mici, în opoziție cu cunoscuta metodă de șoc hipoglicemic insulinic preconizată de von Sackel. În terapia maniei și melancoliei, C. I. Parhon, în
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
hipertiroidizări terapeutice relativ însemnată."148) Și aceste ipoteze au constituit obiectul unor repetate studii. Ele apar, de asemenea, formulate în mai multe prezentări de cazuri, uneori schițate ca simple probabilități. C. I. Parhon atribuia tiroidei un oarecare rol și în patogenia crizelor de epilepsie. Primele lucrări, în această direcție, efectuate împreună cu Ureche, i-au întărit convingerea unor probabile determinisme tiro-epileptice. Încă din 1913, el afirma: "În epilepsie, cazurile clinice, anatomopatologice și terapeutice, pe care le-am citat, arată, de asemenea, rolul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
corticosuprarenale în situații de hiperși hipofuncție sau în relațiile lor cu alte glande endocrine. A mai publicat cazuri de patologie corticosuprarenală, patologie care, în epoca respectivă, abia se delimita. Împreună cu Nițulescu, Mârza, Cahane și Papinian, a abordat diferitele aspecte ale patogeniei pancreatice, puțin cunoscute atunci. Cu Mârza a efectuat cercetări privind corelațiile neuroendocrine în determinismul apei musculare, tot în aceeași perioadă publicând rezultatele unor cercetări privind dinamica constantelor de bază și modificările sero-imunologice în cele mai multe suferințe endocrinologice diferențiate la acea epocă
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
mélancolie (în colaborare cu C. I. Urechia), Bulletin de la Société des sciences médicales de Bucarest, iunie 1910. 127. C. I. Parhon, Cauzele neurasteniei, Higiena, București, 1912, nr. 5. 128. C. I. Parhon, Contribuții la studiul paraliziei generale familiale. Considerațiuni asupra patogeniei și tratamentului paraliziei generale (în colaborare cu C. A. Urechia și A. Tupa), Spitalul, București, 1912, nr. 20. 129. C. I. Parhon, Isteria la femei și bărbați, Higiena, București, 1912, nr. 10. 130. C. I. Parhon, Natura isteriei și cauzele
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
rôle des altérations endocrines dans la pathogénie de la dégénérescence, Comptes rendus au XVIIII-e Congrès des aliénistes et neurologisters de France et des pays de langue française, Dijon, aug. 1908. 147. C. I. Parhon, Privire generală asupra tulburărilor secrețiilor interne în patogenia nervoasă și mintală, Revista științelor medicale, 1908. 148. C. I. Parhon, Note sur les rapports de la catatonie avec les altérations de l'appareil thyroparathyroïdien (în colaborare cu C. Urechia), C. R. du XVIII-e Congrès des aliénistes et neurologisters de France et
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
pays de langue française, Dijon, aug. 1908. 149. C. I. Parhon, Cercetări asupra glandelor cu secreție internă în raportul lor cu patologia mintală, memoriu, București, 1910. 150. C. I. Parhon, Cercetări asupra glandelor cu secreție internă în raportul lor cu patogenia mintală, Spitalul, București, 1912, nr. 5. 151. C. I. Parhon, Recherches sur les glandes génitales (testicules set ovaires) dans la démence précoce (în colaborare cu Obregia și C. Urechia), L'encéphale, 1913, nr.2. 152. C. I. Parhon, Sur les
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
că nu a greșit. A fost autor al unui număr de cca. 400 de lucrări științifice, îmbrățișând cele mai multe aspecte ale psihiatriei, dar a stăruit, în preocupările sale, în mod deosebit, asupra neuro-sifilisului. Caracteristică pentru Școala Ballif este orientarea fiziologică în patogenia bolilor psihice, concepție care s-a reflectat în timp destul de mult, în plan național, în domeniul specialității bolilor psihice. A fost un democrat convins, militant declarat pentru socialism, suferind mult timp consecințele unei atitudini care a fost plină de demnitate
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
totalitate un lob sau un plămân. Acest teritoriu remaniat devine sediul unei pneumonii cronice supurative secundare abcesului cronicizat. În final aspectul este de densificare retractilă pluriescavată. Procesul poate cointeresa și pleura, până la apariția unor empieme pleurale [24, 35, 43, 44]. Patogenie Sursele de infecție cele mai frecvente sunt germenii anaerobi și aerobi responsabili de infecțiile cavității bucale (parodontoze, abcese, gingivite, granuloame), ale urechii (otite medii, mastoidite), ale căilor respiratorii înalte (sinuzite, faringoamigdalite, tumori laringiene infectate). Germenii anaerobi predomină numeric la nivelul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
este încrucișarea curbelor de temperatură și volumul sputei în cursul perioadelor de retenție și evacuare a abceselor [33]. În abcesele pulmonare „decapitate” prin tratamente anterioare, investigația anamnestică atentă capătă o deosebită importanță. Ea descoperă condițiile favorizante mai frecvent implicate în patogenia supurațiilor, identifică o vomică discretă sau fetiditatea pasageră a sputei și respirației, corelează tabloul actual cu tratamentul antibiotic „orb” deja aplicat [65, 106]. Examenul microscopic al sputei evidențiază o floră polimorfă, uneori cu aspecte morfologice ce sugerează germenii anaerobi: bacili
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
formă de drojdie la temperatura corpului. Zonele endemice pentru histoplasmoză sunt America de Nord, regiuni din America Latină și Asia [27]. Infectarea are loc prin inhalarea formei miceliale a Histoplasma capsulatum, iar simptomatologia depinde de cantitatea inhalată și de statusul imunologic al gazdei. Patogenie Histoplasmoza este o micoză a aparatului respirator. Sporii inhalați iau forma de drojdie și produc o pneumonită localizată. Macrofagele activate și limfocitele T capătă proprietăți fungicide [2] și boala se limitează la aparatul respirator și ganglionii limfatici corespunzători. Inflamația este
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
intestinului subțire și colonului cu etiologie cunoscută (microbiană, agenți fizici, diareea călătorului, colita pseudomembranoasă etc) sau nedeterminată (idiopatice). Bolile inflamatorii idiopatice sunt reprezentate de două entități distincte: boala Crohn (BC) și rectocolita ulcero-hemoragică (RCUH). Cele două afecțiuni au epidemiologie și patogenie comună, evoluție cronică. IMPORTANT! Principala diferențiere între cele două afecțiuni este: 1. localizarea: BC în orice segment al tubului digestiv, RCUH limitată la rect și colon 2. natura modificărilor inflamatorii: RCUH limitată la mucoasă, BC tot peretele intestinal. În 10
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
iar clinic prin evoluție rapidă spre IRC terminală. Etiologie GN rapid progresive pot fi primitive (idiopatice) și secundare. Etiologia este diversă: infecțioasă, autoimună (vasculite și colagenoze), neoplazii viscerale (plămân, vezică urinară, prostată) și limfoame, medicamentoasă (ex. Alopurinol, Rifampicină, Penicilină, Hidralazină). Patogenie Mecanismele patogenice implicate sunt complexe și determină 3 tipuri principale: cu Ac anti MBG, cu complexe imune circulante și forma pauciimună (în anumite vasculite). Anatomie patologică Leziunea elementară caracteristică este semiluna (crescent). Semilunele sunt formate prin proliferarea celulelor epiteliale ale
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
corticosteroizi, ciclofosfamidă, ciclosporină după caz. Alți agenți propuși sunt: tacrolimus (agent imunosupresor asemănător Ciclosporinei), micofenolat de mofetil (suprimă proliferarea limfocitelor B și generarea limfocitelor T), rituximab și eculizumab (Ac monoclonali creați prin inginerie genetică împotriva unor componente specifice implicate în patogenia bolii). 4. NEFROPATIA GLOMERULARĂ MEMBRANO-PROLIFERATIVĂ Este o formă de NG severă care reprezintă o cauză importantă de IRC terminală. Incidența este scăzută, fără relație cu sexul, mai frecventă la vârste foarte tinere. Afecțiunea este frecvent idiopatică, mai rar secundară (apare
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
care reprezintă o cauză importantă de IRC terminală. Incidența este scăzută, fără relație cu sexul, mai frecventă la vârste foarte tinere. Afecțiunea este frecvent idiopatică, mai rar secundară (apare frecvent în hepatita cu virus C forma crioglobulinemică, afecțiuni autoimune etc). Patogenia este în mod particular caracterizată prin scăderea complementului seric (hipocomplementemie). Anatomopatologic există 3 tipuri (Fig. 47, Planșa II). Clinic are prezentare variabilă, de la hematurie asimptomatică la SN sau GN acută severă. HTA este frecventă și poate fi severă. În formele
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
coli, Klebsiella sp., Proteus sp., Pseudomonas aeruginosa, etc.; bacili gram pozitivi (Clostridium perfringes), cu o tristă celebritate pentru stările septice grave apărute după manevre abortive și traumatisme; fungii (mai ales Candida albicans) sunt implicați în SIRS la imunodeprimați ; 8.3. PATOGENIA Elementele fundamentale ale patogeniei în sepsis sunt: poarta de intrare; focarul septicemic; prezența constantă a germenilor patogeni în sânge; metastazele septice; raportul virulența microorganismului/sistemele de apărare. Poarta de intrare reprezintă locul de pătrundere a microorganismelor în corpul uman; poate
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
sp., Pseudomonas aeruginosa, etc.; bacili gram pozitivi (Clostridium perfringes), cu o tristă celebritate pentru stările septice grave apărute după manevre abortive și traumatisme; fungii (mai ales Candida albicans) sunt implicați în SIRS la imunodeprimați ; 8.3. PATOGENIA Elementele fundamentale ale patogeniei în sepsis sunt: poarta de intrare; focarul septicemic; prezența constantă a germenilor patogeni în sânge; metastazele septice; raportul virulența microorganismului/sistemele de apărare. Poarta de intrare reprezintă locul de pătrundere a microorganismelor în corpul uman; poate fi clasificată din punct
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
2. CONSECINTE PULMONARE Leziunile la acest nivel constau în alterări ale pneumocitelor, edem interstițial cu apariția de fibre de colagen, distrucția surfactantului, supradistensia sau colapsul alveolar; vasele sunt sediul unor emboli leucoplachetari și de fibrină. 8.4.3. CONSECINTE RENALE Patogenia leziunilor renale este puțin cunoscută. Se produce o pierdere a puterii de concentrare a urinii printr-o redistribuire a fluxului sanguin spre corticală și o dispariție a gradientului de concentrație medulară; în plus, se pot produce leziuni de necroză tubulară
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]