1,560 matches
-
Frigurescu. Fără a fi un erudit, e în orice caz un om citit, cu o informație cuprinzătoare. Publicistica lui impresionează plăcut prin tact și printr-un anume spirit de curtenie față de cititor. Câteva încercări de teorie, despre arta dramatică, despre patos, nu au însemnătate, dar opiniile despre teatrul vremii sau cele referitoare la limbă conțin idei bine gândite. Sceneta satirică O comedie tragică (1859) pune, de asemenea, în discuție probleme ale scenei românești. W. îndeamnă la consolidarea unui teatru național susținut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290678_a_292007]
-
1401‑1428) ...... 108 1.3. Sandro Botticelli (1446‑1510) .................................................. 109 1.4. Matthias Grünewald (1475‑1528) ............................................ 110 1.5. Tiziano Vecellio (1485‑1576) ................................................... 110 2. Capela Sixtină - interpretări, viziuni ............................................... 112 3. Judecata de Apoi - o escatologie în culori ....................................... 115 4. Patos și grandoare ................................................................. ........... 117 4.1. Influența biblică în opera pictorului renascentist - crearea lui Adam .. 117 4.2. Michelangelo Buonarroti - un artist desăvârșit ........................... 119 4.2.1. David ................................................................. ................ 120 4.2.2. Pietà ................................................................. ................. 120 4.2.3. Moise ................................................................. ............... 121 4.2
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
nudurilor, lucrare care i‑a fost încre‑ dințată lui Daniele da Volterra 14. Deoarece acesta nu a reușit să finalizeze, papa Clement al XIII‑lea l‑a desemnat pe Stefano Pozzi 15 să continue îmbră‑ carea începută de Volterra. 4. Patos și grandoare 4.1. Influența biblică în opera pictorului renascentist - crearea lui Adam Biblia a fost întotdeauna o sursă de inspirație pentru pictorul renascentist căruia i‑a schimbat modul de viață pentru că era conștient că reprezentând imagini biblice se face
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
este un artist pe care îl putem considera, întruchiparea idealului umanist al omului universal. Deși a finisat doar vreo zece picturi, a găsit so‑ luții pentru toate categoriile de probleme artistice și tocmai de aceea obser‑ văm în lucrările sale patosul și grandoarea. Generații întregi de artiști au be‑ neficiat de pe urma inovațiilor sale: compozițiile sale sunt armonioase creând o extraordinară impresie de real. Leonardo a creat modulații foarte fine ale umbrei și ale luminii, în special contururi, și în peisajele de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
artă. CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 135 ția artistică de la Nord de Alpi cu grandioasa tradiție clasică a antichității și a Renașterii italiene. Artiștii pe care i‑am amintit în această lu‑ crare se caracterizează prin patos și grandoare. După ei, va urma o perioadă de tranziție numi‑ tă baroc ceea ce exprimă forma neregulată. Folosit inițial într‑o manieră depreciativă ter‑ menul și‑a păstrat multă vreme conotația ne‑ gativă. Din punct de vedere stilistic, secolul al
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
al II‑lea, interpretare și viziune modernă Comentarii Și a privit Dumnezeu toate câte le făcuse și iată erau foarte bune41. Sfântul Părinte, de fericită amintire, precizează în această scrisoare că nimeni nu poate intui mai bine decât voi artiștii patosul cu care Dumnezeu în zorii creației, a privit la lucrarea mâinilor sale. O reflexie a acelui sentiment s‑a reflectat de multe ori în privirile cu care voi ca toți artiștii din orice timp cuprinși de uimirea față de puternica taină
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Pornim spre zările miraculoase./ Dar nici un vers pentru contemporani/ Și poate-așa din nou ne vom deprinde/ Să socotim cu veacuri, nu cu ani.” Cultura clasică a poetului dublează vizibil temperamentul său romantic, îl atrage spre esențe și modele, diminuând patosul în favoarea unei contemplativități raționaliste. Miturile Antichității sunt privite ca tipare de moralitate, comportament, trăire și creație, Orfeu, Euridice, Caron, Acteon, Ulise, Proteu, Cerberul, Parcele fiind pretexte pentru decupaje de atemporalitate. Visul romantic, ca și călătoria metempsihotică se arată mai degrabă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
energii poetice (sarcasmul cu palori angelice și revolta metaforică), Moartea citește ziarul (1990, după ce apăruse în Olanda, în vara lui 1989) promovează decisiv ceea ce s-a numit „poezia refuzului”. Tristețile din cărțile anterioare se dezbracă de melancolie, reverie funebră și patos justițiar și cultivă parabola străvezie, cu un Ceaușescu pe post de hulpav demolator: „Vine Haplea dă cu lingura-n sate / soarbe clopote pe nerăsuflate / ară biserici, seamănă panică / și-apoi o seceră cu limba mecanică.” De aici înainte s-ar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286786_a_288115]
-
de cântec, mi-am adus aminte că i se tot cântă mereu, în toate emisiunile, fiind mai ceva decât toți voievozii noștri în frunte cu Mihai Viteazul, Ștefan cel Mare și alții, dar mă gândeam la cântecul zis cu așa patos de răposata Maria Tănase, care se termina așa: Că întruna i-am cântat/ De cu zori până-nserat/ Până când s-o spânzurat și mă întreb, ăsta nu se mai spânzură odată, el și tot neamul lui, în frunte cu dna inginer
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Jebeleanu îl aseamănă cu Heine, sonetul Dimineața fiind într-adevăr una din cele mai reușite poezii. În antologiile publicate după 1944 - Flori și ghimpi (1956), Soare cu dinți (1972) -, obiectul „cântecelor” se schimbă, realitățile lumii noi sunt acum slăvite cu patos conjuctural, impus. Totuși poetul nu abandonează lirica de atmosferă simbolistă a târgului provincial, nici vocația ironist-anecdotică. Va scrie din abundență epigrame, fabule, „cronici rimate” (mai ales ale vieții literare) etc. Titlul Flori și ghimpi îi sintetizează coordonatele poeziei: versul erotic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287960_a_289289]
-
doar literare. La rândul său, Arnold Lustin afirmă că o parte din ficțiunea produsă pe această temă "poate suporta comparația cu părțile cel mai bine scrise ale Bibliei"27. Iar Élisabeth de Fontenay adăuga: "Evreilor li se pare că, fără patos și lacrimi, morții mor a doua oară. [...] A face istoria catastrofei ar însemna să împărtășești, ulterior, răceala celor care au permis-o". Un mod de a anihila orice posibilitate de istoricizare a evenimentului și de a-i plasa pe cei
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
crematoriile, intrările lagărelor. Iar mesajele pe care le trimit unele dintre aceste muzee, locuri de cult al memoriei exterminării, sunt mediatizate prin emoție și produc la rândul lor emoție. Vizitatorului i se cere să simtă evenimentul, nu să-l înțeleagă. Patosul domină cunoașterea. Și totuși, pentru a nu uita, avem nevoie să situăm evenimentul în contextul care l-a făcut posibil. În fapt, pentru a nu uita, de istorie am avea nevoie, nu de emoții, mereu fugitive, cerând neîncetat să fie
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
evrei, alimentată în paralel de liderii comunitari și presa evreiască, de intervenționismul Israelului în favoarea emigrației și alarmismul unor intelectuali. În sfârșit, lipsa de prudență a oamenilor politici și a presei în reacțiile la incidente antisemite sau presupuse ca atare și patosul în care alunecă de teamă să nu fie ei înșiși taxați drept antisemiți amplifică teama evreilor, care la rândul ei îi împinge în agitație pe toți partenerii, puși sub presiune și obligați să reacționeze cât mai repede. Un cerc vicios
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
să existe o asemenea tehnică 406. (trad. a.) În ce privește relația dintre locutor și interlocutor, este interesant de urmărit și strategia adoptată în sensul orientării spre celălalt, care se poate realiza în trei moduri: argumentare logică (logos), tehnici care vizează emoționarea (patos) și ansamblul de semne care îi creează locutorului o imagine favorabilă (etos). Unele personaje soljenițiene manifestă predilecția de a face apel la rațiunea destinatarului, cum este Gleb Nerjin în grupul său de prieteni, alături de Dimitri Sologdin și Lev Rubin, discuțiile
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
somnambul care face și nu știe ce face. Adică... iartă-l Doamne că nu știe ce face... Lasă-l în pace, ironiile tale nu-și au locul, se zborșește un confrate. Ponor se face că nu observă și continuă cu patos. Cum spuneam, cum am ajuns pe la ora 10, m-am și apucat de scris. De fapt, ideile au început să curgă, să se ordoneze încă din mașină, încă de cînd eram pe drum. Așa este, el cînd scrie nu se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și mai cum? -Bardot, așa mă cheamă. Ghidul ne vorbește despre istoria insulei. Are o parodontoză în ultimul grad, limba îi iese lejer printre dinți. N-are decît 32 de ani. Nu pare preocupat de sănătatea lui și vorbește cu patos. Casa sclavilor. Aici, dedesubt erau sclavii, separați pe sexe și, de asemenea, copiii erau despărțiți de părinți. Stăteau aici... Hrube fără lumină, înfricoșătoare. Lanțuri, cătușe. Pereți scrijeliți în deznădejde. Aici e camera de îngrășare... Ce? Dacă n-aveau 60 de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
eram noi doi și cu Mașenka. Sînt captivat de posibila istorie, nu respir, inima s-a oprit și doar buzele lui Sikorski erau în atenția mea. Mîna cu paharul de vin s-a oprit la jumătatea drumului. Ambasadorul povestește cu patos. Soția mea prinde o mînă a doamnei Sikorski și o mîngîie cu compasiune. Venise cu surle și trîmbițe. Urcase în văzduh tot ce nu era bine priponit în pămînt. Zgomotul era infernal, dar viteza vîrtejului nu era prea mare la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de către sciți și de indienii epocii vedice), și nu vedem de ce s-ar suspecta tradiția explicând extazul prin intermediul cânepei, al lui Vistaspa. Dar extazele și viziunile atestate în găthă și, în altă parte, în Avesta, nu prezintă o structură șamanică. Patosul vizionar al lui Zarathustra îl apropie de alte tipuri religioase, în plus, raporturile Profetului cu Domnul său și mesajul pe care el nu întârzie să-1 proclame, nu trădează un stil "șamanic". Oricare ar fi fost mediul religios în care a
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
mulțime nenumărată de încercări profetice, în care informația factuală asupra ultimei generații de microprocesoare vine să întrețină așteptarea escatologică a Salvării prin Mașină. De la Toffler la Servan-Schreiber, de la Al treilea val la Sfidarea mondială, putem califica această versiune euforizantă a patosului milenarist drept tehnocrată. În evoluția societății, ea acordă tehnicii o influență demiurgică. Religia industrială uită că istoria umană se construiește pe mai multe nivele, simultane dar discordante, zoologic, social și tehnic, și că primele două nu se pot reduce unilateral
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
iarăși îți înghiți și borâtura iarăși îți sorbi”. Ironia, satira, sarcasmul, burlescul, pamfletul, caricatura sunt toate folosite de Cantemir în grade diferite, acesta fiind singura armă de care dispune împotriva unei umanități aberante. Spirit anamorfotic fiind, Principele deformează cu un patos nemaiîntâlnit (decât, mai târziu, la Caragiale) evenimente și oameni pe care le descompune profanator pentru a le conferi apoi un sens generalizator (necesar alegoriei), prin recompunerea cu ajutorul nenumăratelor sentenții și cugetări. Cantemir se delectează deformând cu precădere în latura negativă
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
puișori, legănați cu dragoste în ritmul de "huța-huța" de balansul atent și gingaș al salcâmului ospitalier, ajuns pe post de doică. Nu vă amintiți cât de veseli, cât de drăgălași erau și bine dispuși în mica lor garsonieră, cântând cu patos, cât îi ținea gura? "M-am născut într-un salcâm Într-un cuib de cioară Și de-al dracu' ce eram Scoteam ciocu' afară. Hopai-țupa, hopai-țupa Puișorii stau deasupra Și așteaptă seara Ca să vină cioara." (Cântec de lăutari) Ei bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
șansa găsirii unor atare elemente aurifere în zestrea nativ-biologică a unei ființe umane de gen masculin. Deși nu era decât în clasa I, dispunea de imaginație și inventivitate lingvistică pe care le transpunea în nenumărate povestioare și le nara cu patos și penetrantă putere de convingere. A fost odată un Geaget Mare (deget mare), iar acesta avea patru frați. Pe primul îl chema... Și începea descrierea fiecărui deget în parte, cu notele lui caracterologice. Apoi urmau suitele de cântece sau mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
formal, cum îi mai merge cu literatura și fratele meu mai mare, care până atunci se silise fără cine știe ce succes să joace rolul celui îndurerat, să stea tăcut și mohorât, s-a însuflețit deodată. A pus în răspuns mai mult patos decât se cuvenea, exagerat de mult, suspect de mult patos pentru situația dată: le-a povestit (și vorbea precipitat, prea tare, iar ochii îi străluceau...) despre activitatea lui de la facultate, despre ce citește și ce scrie, despre concepția lui literară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
mai mare, care până atunci se silise fără cine știe ce succes să joace rolul celui îndurerat, să stea tăcut și mohorât, s-a însuflețit deodată. A pus în răspuns mai mult patos decât se cuvenea, exagerat de mult, suspect de mult patos pentru situația dată: le-a povestit (și vorbea precipitat, prea tare, iar ochii îi străluceau...) despre activitatea lui de la facultate, despre ce citește și ce scrie, despre concepția lui literară și despre vârfurile literaturii noastre de astăzi. Când unul dintre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
mințea, el descria totul așa cum considera el că se cuvine să se petreacă, la modul ideal, el merita prin talentul său să aibă succes în literatură și atunci fixa ca grilă a adevărului această premisă. Prin această mărturisire plină de patos și de convingere a ceva ce nu se întâmplase ca și când s-ar fi întâmplat, fratele meu Vlad intra într-o zonă a dublei personalități. Era autentic în ambele situații, el nu sesiza prăpastia. *** Seara s-a retras în lumea sa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]