1,787 matches
-
caracteristici crescendo - mai severă, prelungită și mai frecventă decât crizele curente de angină pectorală. Angina pectorală instabilă prezintă, de asemenea și modificări electrocardiografice și biologice care obiectivizează ischemia miocardică, fără însă a se pune în evidență necroza miocardică. Clasificarea anginei pectorale instabile/IMA fără supradenivelare de segment ST a fost făcută și prezentată pentru prima dată de Braunwald în 1989, fiind expusă în tabelul următor. SIMPTOMATOLOGIE Simptomatologia anginei instabile este bine individualizată și cuprinde câteva tipuri clinice (clasificarea canadiană) [20]: 1
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
debut recent; 2. angina agravată sau crescendo; 3. angina de repaus sau angina spontană; 4. angina precoce postinfarct. Simptomatologia este dominată de angină împreună cu durerea toracică cu caracter anginos, și fenomenele asociate. EXAMEN OBIECTIV Examenul obiectiv la pacienții cu angină pectorală instabilă este frecvent normal dacă el se efectuează în afara crizelor dureroase. Sunt prezenți unul sau mai mulți factori de risc coronarian. Examenul obiectiv este dominat de durerea anginoasă, semne de afectare ventriculară stângă care includ și diaforeza, paliditate, tegumente reci
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
colesterolului, LDL colesterol, HDL colesterol, leucocitoză, ligandul CD40 (component al familiei de protenie TNF alfa) hormonul natriuretic tip B (BMP), mieloperoxidaza, creatinina, glicemia. ANGINA VARIANTĂ SAU ANGINA PRINZMETAL Angina variantă sau angina Prinzmetal (1959) reprezintă o formă specială de angină pectorală produsă de un spasm coronarian localizat, care determină scăderea tranzitorie marcată și abruptă a diametrului unei artere coronare epicardice (sau o arteră septală mare) și care este însoțită de modificări electrocardiografice secundare ischemiei severe. Ea se poate asocia cu IMA
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
IM acut. Contraindicațiile testului cu ergonovină cuprind: IM recent, boală cerebrovasculară HTA severă, disfuncție ventriculară stângă importantă, aritmie ventriculară necontrolată, suspiciunea de boală tricoronariană sau „left main”; b. hiperventilația; c. test de efort; d. testul presor la rece. SINDROMUL ANGINEI PECTORALE Angina pectorală stabilă de efort este forma cea mai frecventă de cardiopatie ischemică și este expresia unei ischemii miocardice. Este definită ca o durere, disconfort retrosternal sau în regiunile toracice adiacente și care are caractere specifice: apariția în accese de
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
Contraindicațiile testului cu ergonovină cuprind: IM recent, boală cerebrovasculară HTA severă, disfuncție ventriculară stângă importantă, aritmie ventriculară necontrolată, suspiciunea de boală tricoronariană sau „left main”; b. hiperventilația; c. test de efort; d. testul presor la rece. SINDROMUL ANGINEI PECTORALE Angina pectorală stabilă de efort este forma cea mai frecventă de cardiopatie ischemică și este expresia unei ischemii miocardice. Este definită ca o durere, disconfort retrosternal sau în regiunile toracice adiacente și care are caractere specifice: apariția în accese de scurtă durată
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
adiacente și care are caractere specifice: apariția în accese de scurtă durată (3-15 minute), declanșare cel mai ades de efort sau emoție, cedare promptă la repaus sau la administrarea de nitroglicerină. Heberden a descris în 1768 pentru prima dată angina pectorală din punct de vedere clinic, ulterior informațiile despre angina pectorală s-au extins, odată cu introducerea metodelor paraclinice de diagnostic. SIMPTOMATOLOGIE Simptomatologia anginei pectorale este dominată în principal de durerea anginoasă care este tipică, atât din punct de vedere al caracterelor
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
scurtă durată (3-15 minute), declanșare cel mai ades de efort sau emoție, cedare promptă la repaus sau la administrarea de nitroglicerină. Heberden a descris în 1768 pentru prima dată angina pectorală din punct de vedere clinic, ulterior informațiile despre angina pectorală s-au extins, odată cu introducerea metodelor paraclinice de diagnostic. SIMPTOMATOLOGIE Simptomatologia anginei pectorale este dominată în principal de durerea anginoasă care este tipică, atât din punct de vedere al caracterelor cât și a anamnezei. Survine la intervale variabile de timp
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
promptă la repaus sau la administrarea de nitroglicerină. Heberden a descris în 1768 pentru prima dată angina pectorală din punct de vedere clinic, ulterior informațiile despre angina pectorală s-au extins, odată cu introducerea metodelor paraclinice de diagnostic. SIMPTOMATOLOGIE Simptomatologia anginei pectorale este dominată în principal de durerea anginoasă care este tipică, atât din punct de vedere al caracterelor cât și a anamnezei. Survine la intervale variabile de timp. Caracteristicile durerii anginoase sunt [10]: 1. sediul, 2. iradierea, 3. caracterele senzației dureroase
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
durerii sunt reprezentate de: dispnee, transpirații, sincopă, oboseală fizică, grețuri. Încetarea crizei anginoase survine spontan la încetarea efortului fizic sau după administrarea sublinguală de nitroglicerină. Diagnosticul diferențial al durerii anginoase se face cu alte sindroame algice toracice. Pacienții cu angină pectorală stabilă pot prezenta episoade de ischemie silențioasă (obiectivizate Holter) sau de insuficiență ventriculară stângă (dispnee de efort, fatigabilitate în efort sau după încetarea acestuia) [10, 20]. EXAMEN OBIECTIV Examinarea fizică a pacientului cu angină pectorală poate fi normală sau poate
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
algice toracice. Pacienții cu angină pectorală stabilă pot prezenta episoade de ischemie silențioasă (obiectivizate Holter) sau de insuficiență ventriculară stângă (dispnee de efort, fatigabilitate în efort sau după încetarea acestuia) [10, 20]. EXAMEN OBIECTIV Examinarea fizică a pacientului cu angină pectorală poate fi normală sau poate furniza informații despre prezența unor semne obiective pentru ateroscleroză: xantelasme, inel cornean Keyser, claudicație intermitentă, sufluri arteriale, sechele AVC, absența pulsațiilor arteriale în diferite regiuni. Alte semne întâlnite: paliditate, transpirații, anxietate. Examenul aparatului cardiovascular poate
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
hipertensiuni cronice. În perioada accesului anginos pot fi puse în evidență: tahicardie, ESV, TV nesusținute, zgomot I diminuat, zgomot II dedublat, tranzitor, galop protodiastolic, suflu holosistolic apical (mezo sau telesistolic) datorat unei disfuncții de mușchi papilar. Formele clinice ale anginei pectorale sunt [20]: 1. angina pectorală cronică stabilă caracterizată prin episoade tranzitorii dureroase, cu anamneză veche, relativ stereotipe; 2. angina de novo este angină de efort sau de repaus cu debut sub o lună; 3. angina agravată: angina pectorală care și-
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
anginos pot fi puse în evidență: tahicardie, ESV, TV nesusținute, zgomot I diminuat, zgomot II dedublat, tranzitor, galop protodiastolic, suflu holosistolic apical (mezo sau telesistolic) datorat unei disfuncții de mușchi papilar. Formele clinice ale anginei pectorale sunt [20]: 1. angina pectorală cronică stabilă caracterizată prin episoade tranzitorii dureroase, cu anamneză veche, relativ stereotipe; 2. angina de novo este angină de efort sau de repaus cu debut sub o lună; 3. angina agravată: angina pectorală care și-a modificat caracterele în ultimele
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
ale anginei pectorale sunt [20]: 1. angina pectorală cronică stabilă caracterizată prin episoade tranzitorii dureroase, cu anamneză veche, relativ stereotipe; 2. angina de novo este angină de efort sau de repaus cu debut sub o lună; 3. angina agravată: angina pectorală care și-a modificat caracterele în ultimele zile sau săptămâni; 4. angina nocturnă: apare predominant sau exclusiv noaptea; 5. angina de repaus: apare în repaus, cu accese dureroase mai prelungite, mai intense și răspuns la nitroglicerină mai diminuat; 6. angina
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
vasomotricități excesive în zona plăcii de aterom; ea trebuie diferențiată de angina reziduală postinfarct, angina tardivă) care apare la săptămâni sau luni de la un infarct miocardic; 7. angina Prinzmetal; 8. angina intratabilă; 9. angina atipică; 10. angina instabilă. CLASIFICAREA ANGINEI PECTORALE Se face din punct de vedere funcțional astfel (clasificarea canadiană) [10, 20, 41, 46]: Clasificarea canadiană EXAMINĂRI PARACLINICE ȘI DE LABORATOR [10,20] Obiectivele investigațiilor în angina pectorală sunt: confirmarea sau infirmarea ischemiei miocardice, stabilirea mecanismelor ischemice, aprecierea severității bolii
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
Prinzmetal; 8. angina intratabilă; 9. angina atipică; 10. angina instabilă. CLASIFICAREA ANGINEI PECTORALE Se face din punct de vedere funcțional astfel (clasificarea canadiană) [10, 20, 41, 46]: Clasificarea canadiană EXAMINĂRI PARACLINICE ȘI DE LABORATOR [10,20] Obiectivele investigațiilor în angina pectorală sunt: confirmarea sau infirmarea ischemiei miocardice, stabilirea mecanismelor ischemice, aprecierea severității bolii. Se folosesc metode neinvazive și metode invazive. 1. Metode neinvazive: a. examinări biologice: punerea în evidență a tulburărilor metabolismului lipidic (hipercolesterolemie și alte dislipidemii), glucidic (diabet zaharat, toleranță
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
-tomografia miocardică prin emisie de pozitroni (PET); -angiografia (ventriculografia) radioizotopică cu hematii marcate cu Tc-99m; -rezonanța magnetică nucleară; -examen radiologic standard (nespecific) oferă date despre silueta cardiacă, aorta toracică, staza venoasă pulmonară sau alte boli cardiace care pot determina angină pectorală. 2. Metodele invazive care se utilizează în diagnosticul sindromului de angină pectorală sunt: cateterismul cardiac, coronarografia și ventriculografia a. coronarografia reprezintă metoda de elecție pentru aprecierea extensiei și severității bolii coronariene. Datele coronarografice, morfologice sunt clasificate în stenoze nesemnificative, semnificative
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
marcate cu Tc-99m; -rezonanța magnetică nucleară; -examen radiologic standard (nespecific) oferă date despre silueta cardiacă, aorta toracică, staza venoasă pulmonară sau alte boli cardiace care pot determina angină pectorală. 2. Metodele invazive care se utilizează în diagnosticul sindromului de angină pectorală sunt: cateterismul cardiac, coronarografia și ventriculografia a. coronarografia reprezintă metoda de elecție pentru aprecierea extensiei și severității bolii coronariene. Datele coronarografice, morfologice sunt clasificate în stenoze nesemnificative, semnificative, critice și ocluzie totală. Coronarografia este indicată la pacienții cu angină pectorală
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
pectorală sunt: cateterismul cardiac, coronarografia și ventriculografia a. coronarografia reprezintă metoda de elecție pentru aprecierea extensiei și severității bolii coronariene. Datele coronarografice, morfologice sunt clasificate în stenoze nesemnificative, semnificative, critice și ocluzie totală. Coronarografia este indicată la pacienții cu angină pectorală în condițiile descrise la partea generală, de explorare a aparatului cardiovascular; în plus, coronarografia mai decelează aspectul coronarografic după diferitele proceduri percutane, anevrisme și ectazii ale arterelor coronare, starea circulației colaterale, precum și eventualele punți musculare miocardice; b. cateterismul cardiac și
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
poate fi congenitală sau dobândită. Stenoza aortică valvulară este cea mai frecventă formă de stenoză aortică, putând fi produsă de trei cauze: congenitală, degenerativă și reumatismală [10, 20]. TABLOU CLINIC Simptomele funcționale sunt reprezentate de: - dispnee progresivă de efort; - angină pectorală; - sincopă la efort/imediat după, prin - tulburări tranzitorii, vasodilatație periferică bruscă, insuficiență ventriculară stângă tranzitorie; - amețeli la efort/anumite mișcări; - moarte subită [10, 20]. EXAMEN OBIECTIV 1. Inspecție - șocul apexian liftant, deplasat la stânga și în jos (HVS). 2. Palpare - confirmă
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
20]. TABLOU CLINIC.SIMPTOME FUNCȚIONALE Bolnavii cu insuficiență aortică ușoară sau moderată pot rămâne asimptomatici mulți ani și pot fi descoperiți ocazional, pentru ca apoi să se decompenseze rapid. Principalele simptome sunt: - dispnee progresivă de efort până la edem pulmonar acut; - angină pectorală prin ischemie miocardică relativă; - palpitații; - transpirații excesive; - paloare; - dureri pe traiectul vaselor gâtului/aorta abdominală; - senzația de „prea plin” în cap și în gât [10, 20]. EXAMEN OBIECTIV Diagnosticul insuficienței aortice se bazează pe semne periferice (puls arterial periferic vizibil
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
Tabloul clinic [10] Simptome funcționale: - Durerea precordială: Durerea în pericarditele acute uscate este localizată precordial sau retrosternal, este continuă, accentuată de inspir, de tuse sau de schimbarea poziției. Uneori durerea este retrosternală constrictivă punând probleme de diagnostic diferențial cu angina pectorală sau infarctul miocardic acut. Cauza durerii este iritarea pericardului care are inervația senzitivă numai în 1/3 inferioară. - Alte simptome: febră, transpirații, mialgii, sunt legate de etiologia pericarditei. Semne obiective: - Frecătura pericardică: este elementul esențial pentru diagnosticul de pericardită uscată
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
aproximativ 50% din cazuri CMH pare a fi o boală genetică cu transmitere autozomal dominantă. TABLOU CLINIC Există o corelație între gradul hipertrofiei miocardice și al obstrucției și acuzele subiective. Simptome subiective: - dispneea-mai frecventă la bolnavii cu obstrucție intraventriculară; - angina pectorală; - sincopa; - palpitații; - fatigabilitate, amețeli; - insuficiență cardiacă congestivă. Examen obiectiv: -inspecție - palpare-șoc apexian deplasat lateral, pe arie largă și deosebit de puternic; - șoc apexian dublu prin impuls apical presis-tolic (sistolă atrială puternică-undă „a” proeminentă); - impuls apical triplu - datorită obstrucției intraventriculare - al treilea
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
deliberat în pericol. Diagnosticul va fi susținut și de Scala Depresiei (GDS), valabilă însă doar la persoanele fără tulburări cognitive. Depresia influențează major evoluția bolilor cardiovasculare și reciproc. Numeroase studii (7) confirmă că apariția depresiei la pacienții vârstnici cu angină pectorală agravează evoluția, chiar dacă boala este corect tratată. Și reciproca este adevărată: diagnosticul unei boli cronice invalidante (de exemplu, IC, fibrilația atrială, angina pectorală) induce depresie prin scăderea încrederii în propriile resurse. Soluția acestui cerc vicios este identificarea și intervenția precoce
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gabriel Ioan Prada, Ioana Dana Alexa, Ramona Ștefăniu () [Corola-publishinghouse/Science/91970_a_92465]
-
evoluția bolilor cardiovasculare și reciproc. Numeroase studii (7) confirmă că apariția depresiei la pacienții vârstnici cu angină pectorală agravează evoluția, chiar dacă boala este corect tratată. Și reciproca este adevărată: diagnosticul unei boli cronice invalidante (de exemplu, IC, fibrilația atrială, angina pectorală) induce depresie prin scăderea încrederii în propriile resurse. Soluția acestui cerc vicios este identificarea și intervenția precoce în cazurile de depresie. În astfel de situații, cardiologul va face apel la ajutorul geriatrului și al psihiatrului pentru a găsi formula cea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gabriel Ioan Prada, Ioana Dana Alexa, Ramona Ștefăniu () [Corola-publishinghouse/Science/91970_a_92465]
-
în general în departamentul de gardă pentru agravarea dispneei sau cu ortopnee asociată cu instalarea edemelor membrelor inferioare. La aceste manifestări se pot adăuga semne ale bolii de bază sau ale factorilor precipitanți (de exemplu, durere toracică sugestivă pentru angină pectorală, palpitații, valori crescute ale TA sau hipotensiune arterială etc.) Dispneea este principalul și cel mai „supărător” simptom al ICA. La momentul actual nu există o metodă validată de evaluare a dispneei la pacienții cu IC (pot fi utilizate scale vizuale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Daniela Bartoș, Cristina Tîrziu () [Corola-publishinghouse/Science/91944_a_92439]