18,023 matches
-
aceste probe arată un progres considerabil al grupei de experiment, față de grupa martor, ceea ce demonstrează eficiența aplicării modelului experimental de pregătire artistică (Tabelele 8 și 9). III.3. Dinamica indicatorilor aptitudinilor creativ - artistice a gimnastelor din cadrul experimentului pedagogic În cadrul experimentului pedagogic au fost aplicate gimnastelor teste care să arate nivelul creativității, expresivității, ritmicității motrice și muzicalității motrice. Nota finală a fost obținută prin calcularea mediei 89 dintre cele două probe: expresivitate - originalitate și concordanța mișcărilor cu muzica. Tabelul 10. Analiza comparativă
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
variabila t pentru grupa martor a fost de 3,26 (P<0,05), iar pentru grupa de experiment de 7,16 (P<0,001): Tabelul 11. III.4. Analiza indicatorilor pregătirii artistice a gimnastelor de 9 - 10 ani din cadrul experimentului pedagogic Pregătirea artistică în gimnastica artistică feminină urmărește atât însușirea unor elemente, mișcări și combinații artistice care să corespundă cerințelor cerute de Codul de punctaj FRG, cât și formarea unei ținute corecte și a unei execuții artistice, aspecte vizibile la toate
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
dovedesc eficiența modelului experimental propus. 102 III.5 Concluziile experimentului propriu-zis Rezultatele obținute de gimnastele grupei experimentale, cu progrese remarcabile la toate probele, confirmă eficiența utilizării modelului experimental de pregătire artistică în antrenamentul sportiv al gimnastelor. 1. Aplicarea în cadrul experimentului pedagogic a modelului de pregătire artistică a condus la îmbunătățirea nivelului de pregătire motrică și artistică a gimnastelor. Ca urmare, rezultatele înregistrate la testarea pregătirii motrice au valori superioare la toate probele pentru grupa experimentală, comparativ cu grupa martor: de exemplu
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
103 progrese mai mici (de la 6,37 la 6,68), diferența dintre mediile obținute la testările finale de gimnastele grupei experimentale și gimnastele grupei martor dovedind că valorile acestora diferă semnificativ (t = 3,08; P<0,01). 3. Rezultatele experimentului pedagogic realizat pe baza aplicării structurii și conținutului modelului de pregătire artistică demonstrează că nivelul creativității, expresivității și ritmicității motrice a gimnastelor grupei experimentale s-a îmbunătățit semnificativ, media notelor finale ale acestei grupe fiind de 9,28 față de grupa martor
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
27. Dobrescu T. Creativitatea - dimensiune în procesul de formare. Iași: Pim, 2008, p. 125-152. 28. Dragnea A. Antrenamentul sportiv - Teoria și metodică - vol. 1. București: Școala Națională de Antrenori, 1990, p. 49-165. 29. Dragnea A. Antrenamentul sportiv. București: Didactică și Pedagogică, 1994, p. 31-120. 30. Dragnea A. Antrenamentul sportiv. București: Didactică și Pedagogică, 1996, p. 20-81. 31. Dragnea A. Teoria educației fizice și sportului. București: Cartea Școlii, 2000. 241 pag. 32. Dragnea A., Teodorescu S. Teoria sportului. București: FEST, 2002, p.
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
p. 125-152. 28. Dragnea A. Antrenamentul sportiv - Teoria și metodică - vol. 1. București: Școala Națională de Antrenori, 1990, p. 49-165. 29. Dragnea A. Antrenamentul sportiv. București: Didactică și Pedagogică, 1994, p. 31-120. 30. Dragnea A. Antrenamentul sportiv. București: Didactică și Pedagogică, 1996, p. 20-81. 31. Dragnea A. Teoria educației fizice și sportului. București: Cartea Școlii, 2000. 241 pag. 32. Dragnea A., Teodorescu S. Teoria sportului. București: FEST, 2002, p. 104-310. 33. Drăgan I. Locul anchetelor de opinie în investigația sociologică și
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
32 - 47; 81-104. 123. Niculescu Șt. Reflecții despre muzică. București: Muzicală, 1980, p. 31-52. 124. Novicov A. D. Teoria educației fizice. București: Uniunii de cultură fizică, 1961, p. 21- 53. 125. Nicola I, Farcaș D. Teoria educației și noțiuni de cercetare pedagogică. București: Didactică și Pedagogică R.A., 1998. 136 p. 126. Ozolin N. G. Metodica antrenamentului sportiv. București: Stadion, 1972, p. 15-91. 127. Păcuraru Al. Teoria antrenamentului sportiv. Vol. II. Galați: Fundația universitară „Dunărea de Jos”, 2001, p. 85-115. 128. Petroman L.
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
Niculescu Șt. Reflecții despre muzică. București: Muzicală, 1980, p. 31-52. 124. Novicov A. D. Teoria educației fizice. București: Uniunii de cultură fizică, 1961, p. 21- 53. 125. Nicola I, Farcaș D. Teoria educației și noțiuni de cercetare pedagogică. București: Didactică și Pedagogică R.A., 1998. 136 p. 126. Ozolin N. G. Metodica antrenamentului sportiv. București: Stadion, 1972, p. 15-91. 127. Păcuraru Al. Teoria antrenamentului sportiv. Vol. II. Galați: Fundația universitară „Dunărea de Jos”, 2001, p. 85-115. 128. Petroman L. Locul și rolul muzicii
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
internațională de comunicări și referate în domeniul educației fizice și sportului. Galați: Fundația universitară „Dunărea de Jos”, 2000, p. 357-358. 129. Platonov V. N. Teoria sportului. Kiev: Zdorovia, 1987, p. 16-73. 130. Popescu-Neveanu P. Tehnica programării didactice. București: Didactică și Pedagogică, 1974, p. 5-32. 131. Popa G. Metodologia cercetării științifice în domeniul educației fizice și sportului. Timișoara: Orizonturi universitare, 1999, p. 70-186. 132. Popescu G. Gimnastica - prezentare generală. București: Perpessicius, 2003, p. 10 - 28. 122 133. Popescu G. Popescu A. Strategie
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
12-103. 123 145. Stoenescu G. Gimnastică ritmică modernă. București: Sport - Turism, 1978, p. 5- 115. 146. Stoenescu G. Tinerețe, sănătate, frumusețe. București: Sport - Turism, 1990, p. 63-65. 147. Stroescu A. Tehnica și metodica mișcărilor în gimnastica sportivă. București: Didactică și Pedagogică, 1962, p. 110-170. 148. Stroescu A., Podlaha R. Terminologia gimnasticii. București: Stadion, 1974, p. 9-15; 53- 136; 190-197. 149. Șerban M. Umbra campionului. București: Sport - Turism, 1982, p. 51-117. 150. Șiclovan I. Conținutul și metodica antrenamentului sportiv. București: Stadion, 1971
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
În al doilea rând, putem face campanii de informare, pentru a oferi informație în timp ce anunțăm. Este total diferită de o simplă campanie de conștientizare. În al treilea rând, putem face o campanie de educare publică, folosind cuvântul "educare" în sens pedagogic și înțelegând prin aceasta că o persoană a asimilat materialul într-un grad suficient de mare încât să se simtă destul de confortabil emoțional și atitudinal pentru a-l aplica în comportamentul zilnic. În al patrulea rând, câteodată trebuie să reîntărim
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
foarte, foarte puțini", veni răspunsul amicului. "Sunteți doi. Unu", am arătat spre Dorinel, "Doi", am împuns aerul în direcția lui Țonți. "Ați înțeles", fac eu ridicând prima labă din dreapta și accentuând: "Unu!", iar apoi pe cea din stânga cu același elan pedagogic: "Doi!". După câteva clipe de analiză profundă, gândacul spuse vesel și încrezător în judecata lui: Noi îi spunem lu' asta dreapta, iar lu' astalantă stânga!" "Și eu tot așa. Numai că încercam acum să vă învăț să numărați." Și am
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
M-a emoționat această afirmație de o mare profunzime ontologică. Sigur, nu chiar până la lacrimi. După acest moment de vie adeziune, am început să-i instruiesc, cu tact și răbdare, prin pilde cât mai simple și o grămadă de mijloace pedagogice. Am rămas mai mult decât uimit când am văzut că mare parte din ceea ce le-am explicat chiar se prinsese de ei. Aș spune că într-o proporție mult mai mare decât cea a materiei pe care mă străduiesc, uneori
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Săvulescu. "Măi, fată, da' știu că sunteți tari", adăugă ea când se mai potoli din criza de ilaritate. Milena nu comentă nimic, dar se înroșise binișor în obraji. Profesoara continuă pe același ton insinuant, însă completându-l cu un aer pedagogic: "Adică despre d-astea vă conversați voi?". "Printre altele", zise sec asistenta. "Măi, Milenuțo, parcă am mai vorbit noi niște treburi..." " Da, e adevărat. Am mai vorbit și știu la ce anume vă referiți. V-am ascultat punctul de vedere
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
După cum știm cu toții, în perioada anilor 1952 - 1960, se căutau cadre pentru armată din rândul absolvenților de liceu sau altor școli medii de alte specialități. În anul 1954 am terminat și eu Școala Pedagogică de învățători Bîrlad și în același timp am fost acceptat și în armată având vârsta de 20 de ani am fost chemat cu ordin la C.M. Regional Bîrlad. După o verificare de date personale în care mă încadram să merg
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) Ioan GEMAN () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93211]
-
convocată, firește, și autoritatea lui Paul Valéry: "Această corupție constă în a substitui preciziuni zadarnice și exterioare sau opinii convenite preciziei absolute a plăcerii sau interesului direct ațîțat de operă, în a face din această operă un reactiv servind controlului pedagogic, o materie cu dezvoltări parazitare, un pretext pentru probleme absurde...". Chiar și filosofia, ostenită de efortul penetrării concretului fenomenal, a fost obligată nu o dată a adopta un comportament literar. Exemplu: bergsonismul s-a văzut acuzat de-a fi introdus ilicit
Despre "stilul critic" (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9205_a_10530]
-
în discuție în cadrul unor ore de seminar. Nu i se pot nega lui Nae anumite calități, fără de care autoritatea de care dispunea în epocă s-ar reduce la o manipulare de prost gust. Trebuie recunoscut că Nae Ionescu avea tact pedagogic. Prelegerile nu sunt complicate, sunt bine dozate, formularea este ușoară și vie, nelipsită de farmec. Nu sunt deloc îmbâcsite; nu cad nici pradă verbiajului, nici nu solicită pretenția unei vorbiri tehnice greoaie, tehnică în care se târâie de obicei sobrietatea
Portret cu ocazia unei corecturi by Marin Tarangul () [Corola-journal/Journalistic/9213_a_10538]
-
surse sigure (tatăl lui era abonat la Brockhaus), „sau, mai bine spus: un rob“. Dar asta numai până la asediul turcilor din 1683. De atunci, au dispărut de pe scena istoriei - până când Într-o zi au reapărut. Fischl adăugă pe un ton pedagogic, Înlăturând un fir invizibil de praf de pe mânecă, „așa cum reapar păduchii În șifoniere. “ Dar, bineînțeles, un knisch putea să fie și un fel de mâncare, mi-am spus, o unealtă, o marcă de biciclete. Sau poate fi un fel anume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
fusese filmat la puțin timp după sfârșitul războiului. Auzisem de filmul acesta, pentru că la vremea aceea stârnise multă vâlvă. Filmat la inițiativa unui comitet științifico-umanitar, aducea În prim-plan o așa-zisă „relație masculină“ cu corpul uman. Scopul era unul pedagogic, sau cel puțin așa afirmau, și totuși, niște limbi veninoase spuneau că, de fapt, era unul pornografic. După părerea Dorei, un ditamai animalul de doctor ghidase spectatorii prin istoria masculinității, trecând de la un tablou la altul În timp ce pe perete niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
litera B, se aplecă Înainte și scoase un material intitulat Gimnaziul plăcerii. Dar răzgândindu-se, Îl puse la loc și Își sprijini bărbia În palmă. După ce se gîndi mai bine, ne explică: nu căuta „fantezii atletice sau măsuri de disciplină pedagogice, voia o imagine mai adecvată a societății din ziua de azi caracterizată de inflație, dezarmare și un simț dezvoltat al sentimentului de iubire Între surori“. Luând o pauză, adăugă: — Chiar dacă e mai ușor de spus decât de făcut... — Ce vrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
mai degrabă derutată. — Martin susține că rolul principal al anusului În cultura germană datează din timpul practicilor medicale ale ultimilor 150 de ani, efectuate mai ales cu scopul de a combate bolile copiilor mici. Dar, desigur, limitele metodelor de pedeapsă pedagogică sunt greu de trasat. În esență, cercetările sexologice sunt implicit „interdisciplinare“. Semnul lor disctinctiv este curcubeul. E pur și simplu o chestiune de diminuare a vitezei psihologice; În curând, nuanțele individuale vor ieși la iveală. Cheia unei vieți sexuale bogate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
pe masă și În timpul cinei, tata m-a anunțat că găsise metoda cea mai eficientă pentru a mă pedepsi. Și că trebuia să Înțeleg că era spre binele meu. Se pare că domnul Wilms Își petrecuse ultimile zile studiind literatură pedagogică. Și chiar dacă nu era convins În Întregime, și-a dat seama că cea mai bună metodă pentru educarea copilului implica o doză de maltratare care Îi va provoca plăcere copilului - și care se va transforma exact În opusul său, adică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
era convins În Întregime, și-a dat seama că cea mai bună metodă pentru educarea copilului implica o doză de maltratare care Îi va provoca plăcere copilului - și care se va transforma exact În opusul său, adică Într-o „corecție pedagogică“. Trăgând ușa după nevastă-sa, o rugă pe fiică-sa să se dezbrace. Credeam că n-am auzit bine. Dar a repetat ce-a spus, adăugând că trebuia să-mi fie rușine pentru ce făcusem. În sfârșit, am rămas acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
mi-a poruncit să ies. Apoi, repetând că totul se Întâmpla pentru binele meu, a Închis cartea și a Încuiat ușa. Niciodată Dora nu se mai simțise niciodată atât de abandonată. Pedepsirea ei putea fi corectă din punct de vedere pedagogic, și bine că era vară, dar ea totuși tremura, plângea și nu avea la cine să caute alinare. Confuză, a rătăcit prin curte, În timp ce părinții ei se prefăceau că nu-i aud plânsul. Parcă ar fi trecut o eternitate până când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
cel mai experimentat coleg. Legătura dintre sexualitatea deviantă și activitățile ilegale era, desigur, binecunoscută. Cu toate acestea, ceea ce s-a Întâmplat la fundație depășea tot ce văzuse până acum Wickert, chiar dacă nu era un expert. — În ceea ce privește aceste așa-numite filme pedagogice, Karp fusese capul răutăților În toată afacerea asta dubioasă. — E timpul să oprim aceste activități care folosesc știința ca pretext pentru a deghiza un miez putred din punct de vedere moral. Domnule Knisch, pe viitor nu vom mai... Băgând de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]