919 matches
-
rostul însemnărilor sale privitoare la chirugie, domeniu pe care l-a ilustrat cu brianță. Însuși titlul primului capitol al cărții este grăitor în sine. "Datoria împlinită" reprezintă un elogiu adus maeștrilor chirugiei, cei care au consacrat bisturiul ca pe un penel făptuitor de minuni și frumusețe. Prin mânuirea lui cu îndemânare de virtuoz, chirurgul redă echilibrul existențial, adică reașează omul în datul frumuseții sale originare. Mihai Pricop, el însuși maestru al chirurgiei, îi compară pe chirurgi cu actorii. Totodată, intrând în
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
noi cei care am lucrat ani de zile în această profesiune, a înțeles că mulți operatori îndemânatici nu sunt chirurgi buni". Leonardo da Vinci declara: "La pittura e una cosa mentale". Un pictor nu trebuie apreciat după modul cum mânuiește penelul sau amestecă culorile, ci după rezultatul final care, în unele realizări se bazează pe un mare efort de gândire. Mâna nu face decât să se supună, creierul este cel care comandă (Jean Louis Faure). Mâna nu este decât servanta creierului
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
fi citită și ca trecere de la „tăcere” la locvacitate: artistul nu mai este „mut” și devine convingător nu doar prin imaginile pe care le produce, ci și prin cuvintele pe care le folosește, adesea cu aceeași virtuozitate cu care mânuiește penelul ori dalta. Iată de ce André Lhote afirma că „pictorii sunt foarte vorbăreți”, consacrând trecerea „de la paletă la masa de scris”. Și se justifica astfel: . Subtil, Lhote adăuga: . Așadar, cuvântul ar fi însoțitorul obligatoriu al imaginii, explicația oferită de limbajul discursiv
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., II, 118, IV, 159-160; Bădăuță, Note, 45-49; Al. Raicu, Primul roman psihologic, VAA, 1942, 339; I. Sîrbu, Cu prilejul unei reeditări: Eugen Todie, IL, 1957, 6; Horia Oprescu, [Eugen Todie], GL, 1965, 6; Gabriel Cocora, Peneluri și condeie, București, 1978, 87-89; Teodor Vârgolici, Scriitorii români și reîntregirea neamului, ALA, 1996, 347; Dicț. scriit. rom., IV, 567-568. M. M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290205_a_291534]
-
îmbrățișă. înșfăcă apoi pictura și o cercetă. împăratul intuise bine. Ce-i drept, nici acum nu știu să citească rîndurile cărții, totuși, ceva se întîmplase și ca să admită acest lucru nu era nevoie de nici o vorbă, frază sau trăsătură de penel. Cît timp, în livada de cireși a venit pe lume pruncul, cineva a răsfoit mai departe paginile cărții din tablou. împăratul fu cuprins de fericire stranie. Privi plin de recunoștință spre Liu. - îți mulțumesc, pictore, îți mulțumesc! - strigă. Și, de-
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
morale în care au trăit și cunoscuții apostoli ai realismului socialist și toți apologeții urii de clasă ca prim pas către o lume fără clase sociale. Numai că în timp ce mai marii sau mai modeștii săi colegi de generație participau cu penelul și cu șpițul la muncile cîmpului sau la treburile oțelăriilor, în timp ce ei alungau chiaburii și pictau în transă voioșiile colectivizării, artistul se interesa de lucrurile mărunte, cum ar fi, de pildă, geometria ascunsă și eternă a obiectelor perisabile, armonia formelor
Țipoia și Tzipoďa by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10813_a_12138]
-
s-a dezvoltat solitar, creând un "elefantiazis" local, ci armonios, paralel cu gustul și discernământul literar (ce poate realiza un pictor, un actor, un muzicant fără lecturi ?). Cu preocuparea circulației ideilor și-a realităților contemporane, Th. Pallady și-a muiat penelul nu numai în vopsea crudă, dar și în lumină de gând. Acest vechi moldovean a avut printre străbuni un caligraf al lui Ștefan cel Mare. În bătrâna Luteție el și-a potolit tumultosul temperament oriental, a renunțat la bogăția imaginilor
Trei prieteni Victor Eftimiu, Al. O. Teodoreanu și Theodor Pallady by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/7316_a_8641]
-
creatoare, printre care mulți insurgenți din cel de-al doilea val avangardist, fie au tăcut și au căzut, într-un fel sau altul, în dizgrație - iar această ,,dizgrație" mergea, de multe ori, pînă la a li se controla șevaletul și penelurile spre a se constata dacă ele prezintă urmele vreunei folosiri recente -, fie și-au schimbat sever expresia și stilistica, asumîndu-și declarat doctrina și tipologia formală a realismului socialist. Dacă, dimpotrivă, avem în vedere întervalul 1965 - 1995, atunci sensul schimbării este
Memorie, artă, restaurație by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8824_a_10149]
-
propriul eu, artiștii atașați mișcării Neue Sachlich-keit au produs lucrări care sunt la fel de subiective ca și cele expresioniste. Diferența este doar una de manieră. Tablourile incluse în Strălucire și ruină nu sunt pictate în culori țipătoare, cu lovituri largi de penel. Grotescul cotidian este redat cu meticulozitate clinică, cu o delicatețe și transparență a straturilor de culoare ce amintește de arta maeștrilor de odinioară, de la începuturile picturii în ulei. Nicăieri nu este această tendință mai clară decât în opera lui Christian
Portrete germane din anii 1920 by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/9552_a_10877]
-
cele pe care le admirăm în portretele lui Dix - textura jachetei negustorului de artă Alfred Flechtheim sau strălucirea instrumentelor medicale din cabinetul doctorului Hans Koch - să poată fi obținute acum de un artist de talent indiferent dacă sunt pictate cu penelul sau sunt construite prin manipularea unor imagini fotografice. Există o foarte in-te-resantă relație între pictura hiper-realistă a lui Otto Dix și fotografia vremii, în special cea a lui August Sander (1876-1964). Acesta a încercat, în uriașul său ciclu intitulat Oameni
Portrete germane din anii 1920 by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/9552_a_10877]
-
imagine într-o formă avansată. Dar cred că este doar o modă și fotografia își va găsi locul pe hârtie, pe simeze, pe perete”, spune prof. O. Danciu. File de istorie Primii practicieni ai fotografiei au fost pictorii, cei din penelul cărora au fost realizate portretele strămoșilor, expuse în saloanele famiililor înstărite. Fotografia s-a născut în urmă cu 167 de ani. Adjudecată de Franța, invenția lui Louis Daugere (bazată pe descoperirile lui Niepce) avea să genereze o nouă apariție pe
Agenda2006-21-06-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284990_a_286319]
-
sursa geometrică, fie ea și a proporției de aur, este mereu în proximitaea vizibilă a textului. Ergo, Șerban Foarță era deja un pictor încă dinainte de a picta, era un vizual și un geniu al manualității încă dinainte de a ține un penel în mînă. La prima vedere chiar așa pare să fie. Numai că dincolo de această observație cuminte și previzibilă, faptele sînt puțin mai altfel. Șerban Foarță nu s-a lăsat sedus de pictură, de materia cromatică și de visul demiurgic al
Eu, despre pictorul Șerban Foarță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13460_a_14785]
-
și mai mult impune distanță gura lui. Este însăși gura disprețului total, cu buza superioară aplatizată, lipsită de relief, în antiteză cu cărnoasa buză inferioară și cu bărbia semeață. Sub această față gălbuie de bilios, bilios care nu a surâs penelului lui Velázquez - expresia este apatică, aproape acră, aproape melancolică. În craniul acesta mic a încăput o extraordinară forță spirituală”. Iar Dámaso Alonso, comentând și el portretul, ajungea la concluzia că „Totul în el indică inteligență, ascuțime de spirit, forță, precizie
Góngora la o dublă aniversare by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/4442_a_5767]
-
pentru copii și de spus acasă” (traducerea literală a titlului original, propusă de aceeași Viorica S. Constantinescu) la colocviul GRRIM din Nantes, în volumul de la Clermont-Ferrand, dar și cum o duc poveștile celor doi frați la noi, sub pana traducătorilor, penelul ilustratorilor și flerul editorilor. La întîlnirea cercetătorilor și grimmologilor din Nantes, Bernhard Lauer, directorul muzeului Grimm din Kassel a dat o imagine de ansamblu asupra traducerilor și rescrierilor avînd ca obiect poveștile celor doi frați, care se bucură cu adevărat
Grimm și Grrim, la bicentenar și după by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2776_a_4101]
-
am mai întălnit în sălile întunecoase ale revistei "Cronica" sau pe stradă, mișcându-se fără grabă și parcă neatent la lume, în timp ce ochiul său înregistra cu siguranță forme și culori, descifra sensuri, articula idei, în slujba cărora a pus deopotrivă penelul și pana. Era, neîndoielnic, un artist aparte, al cărui mesaj nu era lesne sesizabil și nici nu sugera prea ușor analogii cu altele. Când Virgil Mocanu i-a dedicat o monografie, la mijlocul anilor '80, după ce pictorul traversase decenii de căutări
Ușile lui Val Gheorghiu by Alexandru Zub () [Corola-journal/Journalistic/15433_a_16758]
-
apoi, făcîndu-mă copil, îngenunchi o clipă. Mă ridic în urmă și trec în altă odaie. Aci un sentiment de adîncă evlavie mă cuprinde. Parcă revăd portretele vechi pe fondul lor de umbră, e noapte după capetele lor și numai ochii penelul morții nu i-a putut întuneca. Triști și buni, privesc ochii bunicilor. Cercei de hurmuz atîrn în urechile bătrînei, ochii sunt negri și întreaga înfățișare îi e străină. Privind-o o clipa, îmi deslușesc multe lucruri ce dorm în mine
„À la recherche du temps perdu” avant la lettre by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6149_a_7474]
-
bacalaureatul. Singurul om matur între noi era epigramistul Giordano, coproprietarul vechei tipografii ŤH. Goldnerť, unde se tipărea ŤNoutateať, pe care o susținea singur, cu fondurile sale. ș...ț Nu eram mulți de altfel: Virgiliu Cișman, Ioan Adam, Botez-Gordon (fratele artistului Penel), Rodion (d-rul Steuerman), J. Geiger, V. Scînteie, Giordano și cu mine." Date prețioase, însă nu tocmai exacte. (Eugen Herovanu, de altfel, e conștient de slăbiciunile memoriei sale, adăugînd la cele spuse: "Am uitat pe cineva? Se poate... Răsfoind zilele acestea
Pseudonimele lui G. Ibrăileanu Colaborator la "Noutatea" (Iași, 1897) by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8660_a_9985]
-
și cu atrăgătoare fotografii color, Ziarul de duminică pare să se adreseze unui public larg, pînă acum lipsit de o publicație de gen. în plus, "Ziarul de duminică (...) își propune să facă din artiștii contemporani - ai scenei, ai condeiului, ai penelului etc. - VIP-uri. Politicienii de toate culorile și mafioții de toate calibrele să ia aminte: vor avea de aici înainte de suportat asaltul adevăratelor VIP-uri, acelea care contează în istorie" (Nicolae Manolescu - Ziarul de care aveți nevoie). în pagina a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17047_a_18372]
-
Banalitatea" ei a avut o strălucire, asociind suavităților florale și vibrației vegetale o certă notă de distincție a expresiei. Numai cine n-a privit cu atenție lucrările expuse, pentru a le cerceta ,seriozitatea" execuției picturale, demersul sever și prob al penelului în circumscrierea unei teme al cărei iz primăvăratic reușea să evite dulcegăria printr-un tonus de indeniabilă vitalitate - dar reținută, cu izbucniri solare iscusit temperate de intervenția surdă a griurilor - a putut rămâne cu impresia unei lipse de vlagă aliate
Paul Gherasim a împlinit 80 de ani! by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11464_a_12789]
-
cu zgomot în conștiința privitorului, invocând totodată un întreg registru de simbolistică pur personală (ca și cum așa ceva ar fi realmente posibil!), a veni în fața publicului îmbrăcat în uniforma renunțării de sine și cu manifestul - neredactat, dar înscris în fiecare atingere de penel - al întoarcerii la bucuriile simple, a constituit, în sensul cel mai pozitiv al cuvântului, o provocare. Există provocări a căror sfidare constă în lipsa ostentativă de ostentație. în asemenea cazuri etica lor, împrumutând o estetică pe măsură, riscă să se transforme
Paul Gherasim a împlinit 80 de ani! by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11464_a_12789]
-
și fără beretă și paltonul negru, rămâne aceeași. Doar pasul parcă e mai vioi, poate pentru că acolo, în atelier, la mansardă, mai aproape de lumină și libertate, îl așteaptă chipurile familiare ale personajelor de pe simeze, create în decursul anilor, dar și penelurile, șevaletul, culorile și acea plăcută emoție proprie doar artistului care creează valori. Sunt acolo și-i țin companie cei care-i trezesc imagini, multe de neuitat, și atunci nostalgia îi dă târcoale. Scena Operei Române i-a fost a doua
Agenda2005-31-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284024_a_285353]
-
ai lui Eugen Barbu). I-aș fi lăsat în plata Domnului, dacă acele gloabe ideologice n-ar continua să ridice și astăzi spre izvoarele secate ale finanțărilor de la Ministerul Culturii fliturile lor veșnic însetate. Scriind prea mult despre propagandiștii cu penelul, condeiul, portativul sau coardele vocale există riscul de a crea o idee falsă: și anume, că oricine îngenunchia în fața dictaturii era plătit din gros. Partea tragi-comică e că mulți o făceau pe degeaba! Amatori roși de ambiție, psihopați capabili să
Dușmanii luminii vin de la Răsărit by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14078_a_15403]
-
creatorul unui univers dominat de incertitudinea unor infinite nuanțe de gri, mânuind creionul cu o spontaneitate de care nu aveam cum să bănuim capabil autorul unor picturi în care fiecare mică pată de culoare reprezintă o altă lovitură "calculată" de penel. Tematica desenelor lui Seurat este tipică pentru generația sa: peisaje (Copac lângă drum, Marginea pădurii, Căpițe de fân); scene de stradă (Place de la Concorde, iarna, Ploaie, Birja); suburbii transformate de revoluția industrială (Calea ferată, Locomotiva, Vapor cu aburi, Courbevoie: fabrici
La Muzeul de Artă Modernă din New York Georges Seurat și Lucian Freud by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/8846_a_10171]
-
lagărului socialist nu are decît contingențe de conținut, contingențe tematice cu eticheta "realism socialist", încolo e artă. Dacă ar fi să te iei după confuziile sau prostiile unor critici puritani realist socialiști, n-ai mai pune mîna pe toc sau penel sau argilă plastică.(...) Exponenții fanatici ai realismului socialist se pricep în ale artei cam tot atîta cît se pricepe surdul din naștere la muzică. Dovadă Mihai Novicov. Noroc că arta adevărată are timp și, asemenea Pegasului, nu poate fi înjugată
Mărturii nemijlocite (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14544_a_15869]
-
forță creatoare, printre care mulți insurgenți din cel de-al doilea val avangardist, fie au tăcut și au căzut, într-un fel sau altul, în dizgrație - iar această ,,dizgrație" mergea, de multe ori, pînă la a le controla șevaletul și penelurile spre a se constata dacă ele prezintă urmele vreunei folosiri recente -, fie și-au schimbat sever expresia și stilistica, asumîndu-și declarat doctrina și tipologia formală a realismului socialist. Dacă, dimpotrivă, avem în vedere intervalul 1965 - 1995, atunci sensul schimbării este
Mișcările unei generații by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15682_a_17007]