813 matches
-
a adus la planurile a cel puțin două companii de medicamente de a testa siguranța unor astfel de terapii „anti-adeziune“ ca un preludiu la posibilele experimente clinice viitoare. Cu cîțiva ani în urmă, studiile promițătoare de laborator asupra terapiei cu „peptide“ în tratarea EAE au sugerat că fragmentele proteinice specifice, sau peptidele, ar putea bloca răspunsurile imune anormale și ar putea preveni EAE și indirect SM. Această interpretare depinde de ideea că există doar câteva celule imune specifice (din grupa celulelor
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
de a testa siguranța unor astfel de terapii „anti-adeziune“ ca un preludiu la posibilele experimente clinice viitoare. Cu cîțiva ani în urmă, studiile promițătoare de laborator asupra terapiei cu „peptide“ în tratarea EAE au sugerat că fragmentele proteinice specifice, sau peptidele, ar putea bloca răspunsurile imune anormale și ar putea preveni EAE și indirect SM. Această interpretare depinde de ideea că există doar câteva celule imune specifice (din grupa celulelor T) implicate în boală și că, prin urmare, ar fi necasare
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
bloca răspunsurile imune anormale și ar putea preveni EAE și indirect SM. Această interpretare depinde de ideea că există doar câteva celule imune specifice (din grupa celulelor T) implicate în boală și că, prin urmare, ar fi necasare doar câteva peptide specifice care să blocheze atacul acestor celule împotriva mielinei. Se continuă eforturile de identificare a celulelor T specifice, implicate în SM și a felului cum ele devin active. Cercetările de la mai multe institute americane planifică testarea mai multor peptide diferite
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
câteva peptide specifice care să blocheze atacul acestor celule împotriva mielinei. Se continuă eforturile de identificare a celulelor T specifice, implicate în SM și a felului cum ele devin active. Cercetările de la mai multe institute americane planifică testarea mai multor peptide diferite, în grupe mici de persoane cu diferite forme de SM. Utilizând o abordare complet nouă STEVEN L. E. VINE folosește pentru testare un nou tratament cu 21-aminosteroizi, care ar putea întrerupe reacția în lanț a fenomenelor biochimice care pot
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
subgrupul cu pacienți cu SM RR. Studiul nu a arătat o schimbare la nivelul leziunilor vizualizate cu ajutorul RMN gadolinium sau o schimbare în progresie, măsurată cu ajutorul scalei EDSS. Într-un alt studiu pentru reinducerea toleranței s-a făcut vaccinare cu peptide derivate din receptorii celulari T (TCR) ai celulelor T autoreactive. Peptidele au fost concepute pe baza secvențelor TCR în regiunile determinante complementar (CDR) 2 și 3. Acestea sunt regiuni ale TCR care contractează complexul de molecule antigen, leucocite umane (HLA
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
schimbare la nivelul leziunilor vizualizate cu ajutorul RMN gadolinium sau o schimbare în progresie, măsurată cu ajutorul scalei EDSS. Într-un alt studiu pentru reinducerea toleranței s-a făcut vaccinare cu peptide derivate din receptorii celulari T (TCR) ai celulelor T autoreactive. Peptidele au fost concepute pe baza secvențelor TCR în regiunile determinante complementar (CDR) 2 și 3. Acestea sunt regiuni ale TCR care contractează complexul de molecule antigen, leucocite umane (HLA) și peptidele prezente pe suprafața celulei ce prezintă antigen. Aceste regiuni
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
din receptorii celulari T (TCR) ai celulelor T autoreactive. Peptidele au fost concepute pe baza secvențelor TCR în regiunile determinante complementar (CDR) 2 și 3. Acestea sunt regiuni ale TCR care contractează complexul de molecule antigen, leucocite umane (HLA) și peptidele prezente pe suprafața celulei ce prezintă antigen. Aceste regiuni TCR sunt reprezentate fie de grupuri de clone celulare T, care aparțin anumitor regiuni variabile TCR (CDR2), fie sunt specifice pentru o singură populație de celule T clonotipice (CDR3). Deci ne
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
pentru un grup de celule T sau unei clone specifice de celule T. Interesul pentru acest studiu provine din rapoartele cu privire la faptul că pacienții cu SM pot avea o suprareprezentare de anumite familii TCR VB. Imunizarea cu TCRVB (CDR2) și peptide CDR3-derivate în modele EAE a arătat ameliorarea bolii (HOWELL M.D. și colab., 1989; KUMAR V. și colab., 1995). Teste clinice recente la pacienții cu SM cu privire la imunizarea cu peptide VB au demonstrat epuizarea celulelor T țintă precum și inducerea de cytokină
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
suprareprezentare de anumite familii TCR VB. Imunizarea cu TCRVB (CDR2) și peptide CDR3-derivate în modele EAE a arătat ameliorarea bolii (HOWELL M.D. și colab., 1989; KUMAR V. și colab., 1995). Teste clinice recente la pacienții cu SM cu privire la imunizarea cu peptide VB au demonstrat epuizarea celulelor T țintă precum și inducerea de cytokină imunomodulară IL-10 (MORGAN E.E. și colab., 2001). Totuși, în cel mai recent studiu de fază II nu s-a evidențiat un rezultat eficace la nivelul leziunilor RMN gadolinium (KILLESTEIN
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
colab., 2001). Totuși, în cel mai recent studiu de fază II nu s-a evidențiat un rezultat eficace la nivelul leziunilor RMN gadolinium (KILLESTEIN J. și colab., 2002). În ciuda rezultatelor promițătoare în modelul EAE, cu celule T sau vaccinarea cu peptide TCR, folosirea acestei modalități in SM rămâne neclară. Spre deosebire de modelul EAE, care este indus cu un antigen cunoscut și mediat de o populație de celule T cu un grad limitat de diversitate față de specificitatea antigenă și expresia TCR, natura autoantigenilor
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
umană, unde se poate observa o gamă mai diversă TCR, chiar și dacă ne focalizăm pe celulele T mielin-specifice la pacienții cu SM (AFSMAR G și colab., 1998; BEN-NUN A. și colab., 1991; GIEGERINCH G. și colab., 1992). Liganzii de peptide alterate (APL) au fost concepuți să semene cu auto-peptidele specifice, dar cu substituție de aminoacizi în punctele de contact TCR definite. În experimentele în vitro și în studiile EAE s-a demonstrat că APL au potențial să modifice răspunsul celulelor
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
au fost concepuți să semene cu auto-peptidele specifice, dar cu substituție de aminoacizi în punctele de contact TCR definite. În experimentele în vitro și în studiile EAE s-a demonstrat că APL au potențial să modifice răspunsul celulelor T la peptidele native, fie prin antagonism TCR (blocând răspunsul celulelor T la peptidele native, prin agonism parțial (unde doar câteva funcții ale celulelor T sunt activate), fie prin supresia „bystander“ (NICHOLSON L. B. și colab., 1995; 1997, YOUNG D. A. și colab., 2000
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
de aminoacizi în punctele de contact TCR definite. În experimentele în vitro și în studiile EAE s-a demonstrat că APL au potențial să modifice răspunsul celulelor T la peptidele native, fie prin antagonism TCR (blocând răspunsul celulelor T la peptidele native, prin agonism parțial (unde doar câteva funcții ale celulelor T sunt activate), fie prin supresia „bystander“ (NICHOLSON L. B. și colab., 1995; 1997, YOUNG D. A. și colab., 2000). Ultimul mecanism este cel mai atractiv, deoarece implică faptul că imunizarea
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
R. și colab., 1999). Glatiramer acetatul este un copolimer de acid glutamic, alanină, lizină, și tirozină într-o proporție predefinită și într-o ordine aleatorie, conceput în urmă cu 30 ani. Există interes în generarea de noi copolimeri aminoacid, sau peptide cu eficiență crescută. Un raport recent a arătat că patru copolomeri aminoacizi bazați pe MBP (85-99), dar diferiți de glatiramer acetat, aveau afinități mai mari pentru HLA-DR2. Copolimerii au fost mai eficienți în ameliorarea bolii EAE (FRIDKIS-HARELI M. și colab
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
că patru copolomeri aminoacizi bazați pe MBP (85-99), dar diferiți de glatiramer acetat, aveau afinități mai mari pentru HLA-DR2. Copolimerii au fost mai eficienți în ameliorarea bolii EAE (FRIDKIS-HARELI M. și colab., 2002). În prezent se investighează noi copolimeri sau peptide. O altă terapie specific antigenă, în dezvoltare, este covaccinarea cu DNA incodat cu unul sau mai mulți auto-antigeni; singură sau în combinație cu DNA incodat pentru o citochină imunoreglatoare cu interleuchina 1L-4 (GAREN H și colab., 2001). Într-un raport
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
când animalele au fost covaccinate cu IL-4 DNA și cu DNA incodat (139-151) singur. Celulele T izolate care erau reactive la PLP (139-151) au demonstrat o trecere spre fenotip Th2. Efectele benefice cereau covaccinarea cu IL-4 DNA incodat și cu peptidă mielinică, care necesită nivel înalt de IL-4 în micromediul APL cu autoantigeni prezenți la celulele T. Daclizumab este un anticorp specific monoclonal murinic umanizat pentru subunitatea á (alfa) a receptorului IL-2. Receptorul IL-2 este factorul major de creștere exprimat de
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
mediatorii chimici ai influxului nervos (acetilcolina) sau pentru molecule de tip citokine. Unii dintre hormoni inhibă secreția de insulină (somatostatinul sau leptina, de exemplu). Alții stimulează secreția de insulină sau secreția de amilină. O serie dintre hormonii intestinali (GLP1 - „Glucagon-Like Peptide”; GIP - „Glucose-dependent Insulinotropic Polypeptide”), la care trebuie adăugat și glucagonul, secretat de celulele A pancreatice (91), poartă numele de hormoni incretinici. Termenul desemnează capacitatea acestor peptide hormonale de a crește secreția de insulină mediată de glucoză. Ei au ca obiectiv
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
secreția de insulină sau secreția de amilină. O serie dintre hormonii intestinali (GLP1 - „Glucagon-Like Peptide”; GIP - „Glucose-dependent Insulinotropic Polypeptide”), la care trebuie adăugat și glucagonul, secretat de celulele A pancreatice (91), poartă numele de hormoni incretinici. Termenul desemnează capacitatea acestor peptide hormonale de a crește secreția de insulină mediată de glucoză. Ei au ca obiectiv armonizarea nivelului secreției de insulină la modificările induse (sau anticipate) de prezența substanțelor nutritive în intestin (108). Acești hormoni intervin în ciclul insulinosecretor dincolo de primele trei
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
o moleculă mai mare, conținând 86 aminoacizi și o greutate moleculară de circa 9 000 kDa. Ea este alcătuită din cele 2 lanțuri, A și B, ale insulinei, precum și a unui peptid format din 32 aminoacizi denumit peptidul C („Connecting peptide”) sau peptidul de legătură. Proinsulina este convertită la insulină în granulele secretorii mature sau pe cale de maturare. Conversia este mediată de două endopeptidaze denumite PC2 și PC3, care acționează la cele două situsuri dibazice Arg 31 - Liz 32 (PC3) și
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
în granulele secretorii, iar transportul din reticulul endoplasmic în aparatul Golgi este îngreunat (calea secretorie precoce este afectată nespecific) (96) Insulina și peptidul C sunt eliberate în circulație în cantități echimolare. Din imunorectivitatea insulinică 10-15% este acoperită de proinsulină și peptidele înrudite, neinsulinice. În unele stări patologice (obezitate, T2DM, tumori secretante de insulină), proinsulina poate atinge 40-50% din imunoreactivitate și chiar mai mult. Se consideră că o creștere a proporției de proinsulină secretată este datorată solicitării β-celulare crescute, care neposedând suficiente
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
amplifice efectele creșterii Ca+2 asupra mașinăriei exocitotice. Această a doua fază insulinosecretorie necesită un metabolism β-celular quasi-maximal. Vilsboll și col. (205) găsește la pacienți cu T2DM obezi că amplificarea incretinică a GIP („Glucose-dependent Insulinotropic Polypeptide”) și a GLP1 („Glucagon-Like Peptide 1”) este atenuată, conducând la o alterare a fazei insulinice „tardive”. Totuși, faza precoce a insulinosecreției (influențată de factori stimulatori sau inhibitori) pare a fi prima și precoce afectată în T2DM (64). De remarcat că din punct de vedere cantitativ
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
sumarizate astfel: activarea receptorilor ?-adrenergici inhibă, iar a receptorilor β-adrenergici stimulează secreția de insulină. Stimularea colinergică parasimpatică este mediată vagal și crește secreția de insulină. Dimpotrivă, stimularea adrenergică inhibă secreția de insulină. Numeroase neuropeptide mediază o influență neuropeptidergică: VIP („Vaso-Intestinal Peptide”), peptidul legat de gena calcitoninei, neuropeptidul Y, galanina, substanța P și enkefalinele, printre altele. Există un mare interes pentru utilizarea celulei β în scop terapeutic. Posibila obținere de celule β în cantitate suficientă nevoilor practice a intensificat activitățile de „izolare
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
multe persoane nu dezvoltă amiloid în cursul vieții lor (66). Gena amilinei este situată pe brațul scurt al cromozomului 12 (Fig.16). Ea este alcătuită din trei exoni. Peptidul amiloidic este codificat în exonul trei. Același exon mai codifică două peptide mai mici, care preced amilina (peptidul N-terminal IAPP) și care urmează amilinei (peptidul C-terminal IAPP). Există un grad înalt de conservare a secvenței aminoacidice 1-37 a amilinei între diferite specii, dar se înregistrează diferențe mari în privința polipeptidelor N
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
aminoacizi. Conversia ei la IAPP are loc mai rapid decât conversia proinsulinei în insulină. Clivajul proIAPP are loc în granulele secretorii din celula β, probabil sub acțiunea aceleiași peptidaze care desface insulina din proinsulină. Desfacerea IAPP lasă în celula β peptidele de asociere C-terminal (9 aminoacizi) și N-terminal (11 aminoacizi). Cele două forme de amiloidoză localizată se înregistrează în țesutul cerebral (în boala Alzheimer) și în insulele pancreatice (în diabetul zaharat de tip 2). Ambele procese se întâlnesc la
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
exemplificate în figura 3.1. ARTERE Remodelare vasculară Creștere tonus Rigiditate -Diametru Disfuncție endotelială VENE -Tonus venos -Complianței venoase Redistribuirea volumului sangvin Rezistența totală periferică Presiunea de umplere Fracția de ejecție Tensiunii arteriale HTA Activare simpatică Specii reactive de oxigen Peptide vasoactive Factori de creștere 19 O valoare "normal înaltă" trebuie tratată ca boală HTA la un pacient cu risc înalt și trebuie considerată ca acceptabilă la un subiect cu risc scăzut. Conform ghidului actual, atunci când tensiunea sistolică și diastolică a
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]