1,178 matches
-
1. Aniței, Mihai, Psihologie experimentală, Ed. Polirom, Iași, 2007. 2. Roșca, Alexandru, Metodologie și tehnici experimentale, Ed. Științifică, București, 1971. Capitolul IV Invățarea Obiectiv: Însușirea aspectelor ce privesc abordarea experimentală a învățării. 1. Condiționarea clasică 2. Condiționarea instrumentală 3. Învățarea perceptivă 4. Învățarea senzorio-motorie 5. Învățarea verbală În accepțiunea cea mai largă prin învățare înțelegem situația în care un organism, pus de mai multe ori în aceeași situație își modifică conduita în mod sistematic și relativ durabil. Din perspectivă psihologică învățarea
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
ca urmare a acestei întăriri fără ca ei să își dea seama. Stabilirea unei condiționări instrumentale depinde de motivație și de starea trebuințelor în care se găsește subiectul (animalele sunt subalimentate într-un experiment la care întărirea constituie hrana). 3. Învățarea perceptivă Sub numele de învățare perceptivă cuprindem modificările discriminative cu un caracter sistematic, în condițiile repetării identice a stimulilor. Se are în vedere aici îndeosebi reducerea pragului senzorial ca efect al exercițiului ameliorarea perceperii stimulilor complecși (detectarea unor noi detalii diferențierea
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
fără ca ei să își dea seama. Stabilirea unei condiționări instrumentale depinde de motivație și de starea trebuințelor în care se găsește subiectul (animalele sunt subalimentate într-un experiment la care întărirea constituie hrana). 3. Învățarea perceptivă Sub numele de învățare perceptivă cuprindem modificările discriminative cu un caracter sistematic, în condițiile repetării identice a stimulilor. Se are în vedere aici îndeosebi reducerea pragului senzorial ca efect al exercițiului ameliorarea perceperii stimulilor complecși (detectarea unor noi detalii diferențierea unor stimuli foarte asemănători, recunoașterea
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
o sensibilitate mai ridicată pentru acele sunete și zgomote care sunt indiciul stării de funcționare a acestor mașini. 4. Învățarea senzorio-motorie Fenomenele de învățare în care modificarea reacției constă în adaptarea unei forme de reacții la cele preexistente la condiții perceptive noi, implicând fie stabilirea de noi coordonări senzorio-motorii, fie o creștere a preciziei sau fineței, coordonărilor sau a schemelor preexistente. Una din metodele mai frecvent utilizate în studierea și demonstrarea formării noii coordonări senzorio-motorii este învățarea desenului în oglindă în
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
omului limbajul este implicat. Chiar în învățarea unui labirint subiecții adeseori raționează în termenii limbii, de exemplu: întâi la dreapta, apoi, înainte, la stânga, înainte și din nou la stânga etc. Din acest motiv este greu să separăm învățarea verbală de învățarea perceptivă sau senzorioori perceptiv-motorie. Numai când avem în vedere învățarea la animale putem spune că este o învățare complet non-verbală. Pe de altă parte și activitatea limbajului implică componente motorii, contracțiile mușchilor aparatului fonator în vorbire sau activitatea mâinii și a
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
atitudini, adică a unei pregătiri pentru perceperea unui anumit tip de stimuli, a anumitor particularități ale organizării lor, sau a unei pregătiri pentru anumite categorii de răspunsuri. Teme de verificare: 1. Condiționarea clasică și condiționarea instrumentală aspecte experimentale. 2. Învățarea perceptivă, senzori-motorie, verbală aspect exeperimentale. Bibliografie recomandată: 1. Aniței, Mihai, Psihologie experimentală, Ed. Polirom, Iași, 2007. 2. Roșca, Alexandru, Metodologie și tehnici experimentale, Ed. Științifică, București, 1971. Capitolul V Motivația Obiectiv: Însușirea aspectelor ce privesc abordarea experimentală a motivației. 1. Motivație
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
posibilitatea de a desfășura concomitent mai multe activități, cu condiția ca măcar unele dintre ele să fie relativ automatizate (dirijate de regiuni parțial înhibate ale scoarței cerebrale și care nu cer controlul atenției). Simultaneitatea se realizează și în cadrul unui câmp perceptiv mai larg, prin alternanța rapidă a atenției de la o activitate la alta, pe seama extinderii focarului de excitație optimă. 5) Mobilitatea constă în deplasarea și orientarea atenției de la un obiect la altul în intervalele cerute de desfășurarea activității. Mobilitatea este rezultatul
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
precum și posibilitatea de personalizare a serviciilor fac din internet mediul propice pentru extinderea afacerilor media. Fiecare dintre suporturile discursului jurnalistic presupune anumite cerințe de ordin comunicațional, care influențează specificitatea discursului jurnalistic. Aceste cerințe sunt legate în primul rând de posibilitățile perceptive ale publicului și implică respectarea unor reguli care să ofere o bună recepție a discursului. Spre exemplu, în cazul radioului, este necesară reglarea vitezei emiterii de cuvinte, care trebuie să evite o frecvență foarte ridicată. În al doilea rând, cerințele
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
nu a adus amendamente substanțiale la adresa acestora. Vom insista, în schimb, asupra unei teme care, deși existentă în tradiția istoriografică românească, se afirmă plenar abia acum. Este vorba despre ideea unității de destin istoric al neamului românesc. Aflați sub iluzia perceptivă produsă de "efectul înțelegerii ulterioare" (hindsight effect), privind în trecut de la înălțimea prezentului României Mari, pedagogii istoriei naționale detectează un "Destinul istoric al Neamului" (Constantinescu, 1928, p. 10). Calitățile native ale românilor, moștenirea lor genetică, spiritualitatea creștină asimilată precoce în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu care este utilizat în cursul sau de pedagogie, în care se referă de mai multe ori la "cultură facultăților spiritului" sau la "formarea spiritului"104. Că interpretează Kroner "Vermittlung zwischen Natur und Subjekt"105. Plusul de vigoare internă, deschiderea perceptiva specială înspre suprasensibil care ar explica bogăția și intensitatea vieții interioare a omului de geniu, acuitatea lui deosebită. Înflăcărata vitalitate" ce trebuie moderată mai mereu de pudicitatea gustului 106, și sub care mocnește acel "dor sfânt" în care Goethe vedea
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
era cooptat spre investigare. Au fost vizate șase capacități intelectuale. Dintre acestea, la maturitate, comparativ cu tinerețea, s-au conservat următoarele abilități: înțelegere verbală, memorie și fluiditate verbală, raționament și orientare spațială. Un declin evident s-a decelat în ceea ce privește viteza perceptivă șicapacitățile numerice. La rândul său, Baltes (apud Dacey și Travers, 2002) vorbește și despre existența unei inteligențe pragmatice (care se bazează pe învățarea socială) și care este în ascensiune pe toată durata maturității. Chiar dacă problema modului în care se configurează
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cu ajutorul unor teste de vocabular atestă ruta ascensională pe care se angajează capacitatea verbală pe toată durata maturității, reușind să rămână constantă chiar și la 65-70 de ani. Este poate un joc compensatoriu pentru deteriorările ce apar în sfera abilităților perceptive și a celor motrice, deteriorări ce se instalează în perioada de vârstă de 30-40 de ani. În continuare, vom degaja câteva inferențe și cu privire la configurația personalității adultului de vârstă medie. Și anume, dincolo de controversele încă active, cea mai frecventă opinie
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
era cooptat spre investigare. Au fost vizate șase capacități intelectuale. Dintre acestea, la maturitate, comparativ cu tinerețea, s-au conservat următoarele abilități: înțelegere verbală, memorie și fluiditate verbală, raționament și orientare spațială. Un declin evident s-a decelat în ceea ce privește viteza perceptivă șicapacitățile numerice. La rândul său, Baltes (apud Dacey și Travers, 2002) vorbește și despre existența unei inteligențe pragmatice (care se bazează pe învățarea socială) și care este în ascensiune pe toată durata maturității. Chiar dacă problema modului în care se configurează
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cu ajutorul unor teste de vocabular atestă ruta ascensională pe care se angajează capacitatea verbală pe toată durata maturității, reușind să rămână constantă chiar și la 65-70 de ani. Este poate un joc compensatoriu pentru deteriorările ce apar în sfera abilităților perceptive și a celor motrice, deteriorări ce se instalează în perioada de vârstă de 30-40 de ani. În continuare, vom degaja câteva inferențe și cu privire la configurația personalității adultului de vârstă medie. Și anume, dincolo de controversele încă active, cea mai frecventă opinie
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
puține prejudecăți față de copiii de altă culoare decât copiii albi din Africa de Sud), și În consecință, asemenea atitudini nu pot fi explicate prin instincte, ci prin Învățare socială; c) La capătul procesului de Învățare a deosebirilor etnice se obține o predispoziție perceptivă discriminatoare, de clasificare și caracterizare defavorabilă a celor aparținând unui alt grup etnic; se stabilizează o percepție socială deformată, subiectul ajungând la aplicarea „normei duble” În ceea ce privește aspectul de bun și corect pentru grupul său și pentru cei din alt grup
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Dacă toți prietenii ne-au spus că o anumită marcă de pantofi sunt incomozi, ne vom menține probabil aceeași atitudine chiar dacă n-am probat pantofii. În general acesta este modul de formare a atitudinilor negative. Atitudinea comportă și o componentă perceptivă. Modul În care este perceput obiectul este influențat de către caracteristicile stabile ale consumatorului (personalitate, inteligență, experiență anterioară, cultură, concepție etc.) și de caracteristicile comune (starea sufletească, starea fiziologică etc.). Atitudinile se asociază Întregului univers al vieții individului uman. Ele influențează
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
atitudinea este „o acțiune fizică”. De exemplu, H. Pieron (2001) definește atitudinea sub aspectul ei de stare de pregătire mentală (set, În engleză sau Einstellung, În germană). După acest autor, atitudinea :ste o structură pregătitoare orientată din punct de vedere perceptiv sau reacționai: de :xemplu, atitudinea de ascultare sau de pândă vizuală, de detentă motorie sau de start Într-o :ursă, de reacție verbală etc. Aceeași diversitate de păreri se contată și cu privire la natura, structura și numărul variabilor care stau la
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și prin paleta de instrumente de măsură pe care medicina ni le pune la ispoziție. Răspunsul comportamental se măsoară Întrebând subiectul În legătură cu intențiile ale comportamentale, dar și prin observație directă. Răspunsurile cognitive sunt legate de redințe, de cunoștințe, de răspunsurile perceptive și de ideile suscitate de către obiectul titudinal și pot fi puse În evidență prin măsurători verbale. În structura atitudinii, găsim atât elemente cognitive cât și elemente afective și omportamentale. Dar, aceste elemente nu trebuie Înțelese ca existând unul lângă altul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
prea bagă în seamă propaganda hitleristă. Dar chiar după ce i s- a comunicat sec că e șomer, îl aude pe Adolf Hitler promițând locuri de muncă pentru toți. În stări de vibrație emoțională, pozitivă sau negativă, individul are o acuitate perceptivă crescută, se deschide, simte enorm și vede monstruos. Aidoma unui glonț care l- a prins cu capul deasupra tranșeei, mesajul propagandistic l-a nimerit. Același mecanism funcționează în cazul unui român constipat, care, ducându-se spre toaletă cu fața schimonosită
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
devine indisponibilă în diverse sarcini de muncă, cum ar fi îndeosebi cele de verificare, de supraveghere etc. De aici rezultă, în egală măsură, atât premisele naturale, obiective cât și necesitatea educației senzoriale a copilului. 1. Dezvoltarea psihică a preșcolarului. Activități perceptive și intelectuale Personalitatea preșcolarului se definește prin trei aspecte fundamentale: afirmarea de sine, organizarea unei gândiri sincretice (globale) și jocul. Ele permit realizarea unei adaptări mai bune a copilului la mediul în care trăiește. Desigur, această adaptare continuă să fie
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
de 5 ani copilul poate diferenția toate culorile. În același timp, sensibilitatea auditivă, tactilă și chinestezică devin de aproximativ două ori mai fine decât în perioada antepreșcolară. Comparativ cu efectele de câmp sau de centrare, care rămân relativ constante, activitățile perceptive care presupun explorarea configurațiilor și deplasări ale privirii și ale punctelor ei de fixare (centrare) în cazul comparării a două segmente (oblice, orizontale sau verticale) sunt mult mai puțin ajustate și se distribuie pe o arie mult mai largă decât
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
pus să facă exerciții pentru a percepe și a simți fără greș. Ca să realizeze cele două obiective esențiale, educatoarea trebuie să pornească întotdeauna de la percepții sincretice, de la obiecte concrete, pentru a ajunge treptat la analiza senzorială, fără de care educația perceptivă s-ar reduce la o suită de rețete intuitive, iar educația senzațiilor la exerciții de vocabular abstracte. Al doilea principiu de bază al educației senzoriale exprimă cerința de a fi exersate continuu și sistematic toate simțurile. Sub acest aspect este
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
forma o anumită substanță chimică cu compoziție constantă sau de a înfățișa transformările calitative ale substanțelor, pe baza schimbărilor cantitative. d) Demonstrarca cu ajutorul mijloacelor tehnice moderne Prezentarea materialului intuitiv cu ajutorul aparatelor de proiecție moderne (ex. videoproiectoare și filme) ușurează selectivitatea perceptivă. Utilizarea filmelor didactice prezintă numeroase avantaje: - permit reproducerea unor fenomene îndepărtate în timp și spațiu și redă aspectele în forma lor dinamică, în mișcare; - filmul dispune de două posibilități importante: obținerea de imagini mult mărite (filmarea la microscop) și proiectarea
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
abordări inter-, pluri și multidisciplinare: Unele metode, situații de Învățare și experimente creative au caracter constructivist, altele solicită gândirea analogică, simbolică, imaginația, inteligența emoțională, sinele, conștientul, subconștientul, altele au caracter ludic accentual, altele sunt colective, altele individuale, unele valorifcă experiențe perceptive concrete, Însă toate incită structurile și procesele psihice ale subiectului implicat. Iată În continuare câteva metode pe care auxiliarul didactic le propune educatorilor de artă pentru a fi aplicate În cadrul activităților didactice: EXPERIMENTUL CREATIV - experiment euristic, având la bază conceptul
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
al unității noastre este judicios elaborat, astfel că grupul managerial al instituției n-a omis nimic din ce Înseamnă: EDUCAREA COMUNICĂRII DEFICIENTULUI DE AUZ Începînd cu diagnosticarea timpurie, continuând cu protezarea și cu achizițioanarea tehnicilor și tehnologiilor În domeniul educației perceptiv auditive, tehnologia vorbirii, audiologia educațională, utilarea și utilizarea corespunzătoare a cabinetelor de informatică, a cabinetelor de educație perceptiv-auditivă, asigurarea unui climat educativ adecvat, Înregistrarea și evaluarea periodică a progresului școlar. Toate asigură o dezvoltare armonioasă psiho fizică a elevilor acestui
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]