895 matches
-
detașa de subiectivitate și pășind in obiectivitate. Lumea va deveni spațiul real de manifestare, acesta parcurgand o serie de călătorii în tărâmuri noi, redate de Goethe în diferite figuri de stil. Aici avem de a face cu o serie de peregrinări mai mult sau mai puțin fictive, o adevărată călătorie existențială, dincolo de care întâmplările coerente, cu toate evadările peste timp și loc, peste vis și realitate, numai cu scopul cultivării eroului pe toate tărâmurile, depășesc realul prin diferite manevrări ale magicului
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
asupririi și a înjosirii umane. Operele sale constituie deopotrivă canonada dinamitardă a orînduirii feudale, cît și mărturia persecutării sălbatice a unei conștiințe neîngenunchiate ce își purtase de-a lungul lucrărilor arse în piețe publice la Paris și Geneva și în peregrinările dureroase sub amenințarea pedepsei cu moartea calvarul unei vieți închinate ideilor și convingerilor ce înroșeau zorile unei lumi noi"1. El a abordat, în operele sale, toate temele majore care preocupă lumea noastră: ideea de libertate, conceptul de egalitate, întoarcerea
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
ei. Această relație era una neobișnuită. Cu 12 ani mai mare decît el, ea reprezenta, în același timp, o figură maternă, o prietenă și o iubită. Aici descoperă gustul pentru muzică, luînd lecții cu profesorul copiilor din corul catedralei. În peregrinările lui, ajunge la Lyon, trece prin Geneva, Nyon (unde se întîlnește cu tatăl său), Fribourg, Laussane (unde, sub alt nume, dă un concert), Vevey, Neuchâtel (aici continuă să dea lecții de muzică, pe care, tot predînd-o, a sfîrșit prin a
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
urma să vină la fața locului și să amelioreze condițiile de muncă și de trai. Este impresionantă memoria părintelui prin menționarea numeroaselor nume de români cu care a viețuit În lagăre sau pe care i-a Întâlnit În multele sale peregrinări prin lagărele din Siberia, În gări, În trenuri, În colonii și Închisori. Redă discuțiile, impresiile, Întâmplări, amintiri, cu nume și pronume, cu localitatea din țară a românilor Întâlniți În imensitatea drumurilor. La zecile și sutele de conaționali români Întâlniți În
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
care oamenii se află tot timpul în contact, direct sau indirect, rolul dialogului intercultural crescând. 1.6. Concluziile capitolului Studiul problemelor interculturale nu este un domeniu nou. Oamenii au interacționat cu diferite culturi de-a lungul istoriei pline de războaie, peregrinări și schimburi de bunuri. Contactul intercultural a devenit o realitate a vieții de zi cu zi. Dezvoltarea interdependenței oamenilor și culturilor în societatea globală a secolului XXI ne obligă să acordăm mai multă atenție problemelor interculturale. Pentru a putea trăi
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
fie unit de predecesorul său prin legături de sânge. Această regulă a fost violată în mai multe rânduri, la fel și faptul că demnitatea imperială a fost atribuită uneori la doi titulari simultan. Imperiul neavând o capitală, suveranul guverna în timpul peregrinărilor sale, cu o curte itinerantă, obicei existent din perioada carolingienilor. Nu era ridicat nici un impozit imperial, întrucât împăratul avea propriile venituri din fiefurile imperiale pe care le administra ca fidecomis. Autoritatea sa nu era însă recunoscută automat. Principii germani puternici
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
nevoie de voi, nu voi de mine"12. Pentru fostul discipol al lui Blaga scrisul devine treptat o pregătire lucidă pentru moarte, o "artă de a muri frumos". Așa, epistolierul își imaginează trecerea sa în tărâmul umbrelor ca pe o peregrinare de pe o scenă pe alta, ca pe o reintegrare triumfală într-o "familie mistică", structurată ierarhic, după o ordine tradițională, începând cu Mama, Părinții, dascălii, apoi cu colegii "de ideal cerchist" și, în fine cu cei care au trecut prin
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
aceleași cu ale generației sale, dar în loc să facă o radiografie, un reportaj al lumii exterioare, Constant Tonegaru optează pentru o stranie incursiune într-o lume interioară. Și erosul e aici prilej de călătorie, femeia cafenie, o mulatră îi șoptește istoria peregrinărilor ei care se confundă cu cea a amorurilor, un amant în Peru, unul la Santa Clava, altul în SUA. E o călătorie ciudată care deschide porțile unui univers anatomic ce amintește de incursiunile în fiziologic ale avangardei: "Apele Mării de
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
și ele imaginile acvaticului ca spațiu al nediferențierii, al ștergerii limitelor dintre adânc și înalt, apa somnolentă e una a retragerii din conștient în inconștientul caracterizat prin aceeași nediferențiere. Iubita cu surâs neutral se încadrează tot în seria poemelor de peregrinare imaginară, cu implicațiile erotismului exotizat care li se asociază. E aceeași mitologizare a elementului cotidian, banal: Uneori se trezește în mine Genovezul dar numai dimineața/ vrea să vadă urmărind șinele înzăpezite de tramvai/ flota peste care a fost amiralul echipajelor
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
fapt, actant, își decide calea. Ambiguitățile, aparentele contracții trebuie să materializeze acest tărâm imaginar, "Cetățile albe sunt peste munții albi,/ Peste nourii albi, unde sunt?", interogațiile care cristalizează neputința de a oferi o imagine concretă unui spațiu abstract redau veșnica peregrinare a eului creator în căutarea unui ideal pe care intuiește că l-a cunoscut deja, dar nu are puterea de a-l conștientiza. Poemul reflectă o viziune tragică asupra creatorului, acesta are deja în inima sa imaginea absolutului, e conștient
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
îngerul vagabond", ceata de "vagabonzi, hoți, nebuni", moartea prin spânzurare. Acel "noi", subliniat prin anaforă, îl face exponentul unei întregi comunități, unei generații nefericite, dar e, totodată, un plural al autorității, indicând detașarea de condiția mizeră și contemplarea spectacolului unei peregrinări prin lume din ipostaza oraculară a celui care a înțeles cursul existenței și poate să-i prevadă evoluția. Insistența cu care se pune semnul egal între eul liric și autorul declarat al poemului constituie o prelungire a tehnicilor avangardei care
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
și toți măsluitorii/ și odată cu ei o bucată -/ o bucată din chipul satelitului palid". Sugestia afundării, a coborârii și a prizonieratului în adâncuri este prezentă și aici. Adâncul cuprinde totul, atrage atât umanul, cât și divinul, idealul. Cârciuma, motiv al peregrinărilor boeme, devine aici un receptacol al lumii, un loc de întâlnire al tuturor, o matrice fundamentală. Imaginile sunt cu atât mai tragice, cu cât nu se observă aici nicio posibilitate de evadare, nicio încercare măcar. Repetițiile sunt esențiale la Tonegaru
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
pronunțat ("-Vai, paloarea Lunii pătrunse-n odaie toată aproape"), ironia e dată însă de modalizarea exprimării, de insistența pe indicii care ar trebui să ofere precizie în conturarea tabloului. Textul se constituie din note disparate, din impresii. În afară de finalul concludent, peregrinarea plopului pare a fi singura care iese din tiparele normalității. "Un plop pe aleie purtând rădăcina ca o trenă/ traversă noaptea", "iar plopul traversă invers noaptea sumbră de toamnă/ și iar mă gândeam: Probabil caută liniște și el"". E o
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
și aici un simbol al apropierii de moarte. La Tonegaru, încercările de îndepărtare de lumea reală îmbracă forma călătoriei pe mare către ținuturi exotice, dar nu destinația este cea avută în vedere (pentru că aceasta pare a echivala cu moartea), ci peregrinarea la infinit în căutarea sinelui. Se produce o adevărată lichefiere a universului, o pierdere a contururilor acestuia astfel încât lumea reală se confundă cu cea a visului, viața devine o anticameră a morții, fapt ilustrat de motivul somnului, al oboselii care
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
țăran, speră să ajungă „un domn bogat”, iar fiica zîmbește „la gîndul unui trai boieresc”. Drumul lor se transformă însă într-un „drum de jale și mizerii”. Nimic nu corespunde visului cu care plecaseră de acasă. Desfășurate în trei etape, „peregrinările pentru căutarea pîinii” sfîrșesc dramatic. La puțin timp după ce a ajuns colon, tatăl moare; mor și cei care ar fi putut s-o ajute pe fiică, iar pînă la urmă moare și ea, nebună, la marginea unui debarcader, după mai
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
chiar și la cei ce nu sînt poeți. Astfel, într-o seară, vorbindu mi la telefon, d-l Silviu Horea Ceuță din Deva, un pasionat de Bacovia (a adunat cam tot ce se referă la el), după ce mi a relatat peregrinările făcute peste zi, a adăugat, în chip de justificare: „Merg și tot merg, căci nu-mi vine să mai intru în casă, unde mă mănîncă urîtul”. Ceva asemănător mi-a spus nu de mult și vînzătoarea de ziare, o femeie
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
bă tăliei de la Salamina, când a sacrificat trei prizonieri tineri” . Inspirat de Herodot, Strabon reia informații despre „un oarecare get, numit Zamolxis”, fost sclav al lui Pythagoras, de la care a învățat despre fenomenele cerești, iar altele de la egipteni, deoarece în peregrinările sale ajunsese chiar și în Egipt. Ca tălmăciuitor al fenomenelor cerești a dobândit respectul poporului și al cărturarilor, reușind „să-l convingă pe rege să și-l facă asociat la cârmuire, ca pe un om având însușirea de a dezvălui
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
va duce o existență diferită de cea anterioară, că nu va mai depinde de șefi cu minte obtuză, de ipocrizia societății și nici măcar de crizele de furie ale soției sale"821. Rodica Grigore trasează șirul aventurilor lui Vatanen, incredibila lui peregrinare inclusiv prin Laponia și, accidental, prin Rusia. Este, până la urmă, un roman al descoperirilor, de sine și a lumii înconjurătoare, dar și al întrebărilor. "Desigur, Anul iepurelui nu e genul de lectură care să se potrivească tuturor grilelor cu care
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
în mănăstiri, la muntele Athos, am stat aproape un an la schitul Almas din județul Arad. În viață îți spui că faci un lucru bun și, dacă teoretic pare așa, poate nu-i chiar ce-ar trebui. După mai multe peregrinări, eram într-un moment de cumpănă în 2002, și atunci Înalt Preasfințitul Iosif al Mitropoliei Orientale și Occidentale căuta un preot pentru parohie, pentru biserica de aici. Parohia e foarte mare și părintele superior Constantin Târziu nu făcea față. Înalt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
uite îndărăt. Câteva zile mai târziu, un prieten mi-a spus că Vlahuță este într-adevăr oaspetele Bârladului, unde îl azvârlise vălul pribegiei ( Lamura, 4 ianuarie 1921). Absolvent al Facultății de medicină din București în 1910, V. Voiculescu avea experiența peregrinărilor profesionale, dar și cunoașterea „realităților zguduitoare ale satului românesc, bântuit de foamete, mizerie și lipsuri”, cum scrie Marius Pop într-un documentar publicat în „Bârladul odinioară și astăzi”, p. 556. În scurt timp, Voiculescu fusese numit, detașat ori transferat în
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
pare să-i fie acesteia esențială: este imposibil pentru oricine să sesizeze, fără a percepe, faptul că într-adevăr percepe"45. El întemeiază în modalitatea noetică a percepției întreaga metodologie a conștiinței de sine pentru a țese firul roșu al peregrinărilor personalității multiforme, subliniind că ultima fundamentare a drumului individual risipit în acte este de natură gânditoare. O asemenea concepție trimite înapoi, în trecut, la viziunea intelectualistă inaugurată de Thoma de Aquino, care înțelegea conștiința morală ca "aplicare a cunoașterii la
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
fost inițiat în religiile de mistere.9 După o călătorie în Caucaz, urmată de o stranie ședere în India, Dionisos a introdus în toate țările scăldate de apele Mediteranei cultura viței de vie, precum și cultul și civilizația sa. După multe peregrinări, zeul vinului a ajuns pe pământul grecesc. Dionisos a fost înțeles acolo ca personificare a vegetației de-a lungul anotimpurilor, simbolizată mai ales de tirs, un fel de toiag împodobit cu conuri de brad și cu frunze de viță de
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
etichetă atîrnată de cilindrul care înfășura sulul. Cea mai mare parte a cărților din papirus care ne-au rămas din vechiul Egipt au fost găsite în morminte; se depuneau lîngă corpuri texte sacre, rugăciuni, pentru a proteja sufletele defuncților în peregrinările lor: aceasta este originea Cărții morților, cunoscută chiar de la începutul celui de-al II-lea mileniu. Acest text, devenit tradițional, era fabricat în serie de către preoți; exemplarele erau mai mult sau mai puțin ilustrate, după calitatea defuncților cărora le erau
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
de Gellone). O artă originală trebuie căutată în Irlanda: caracterizată prin obișnuința de a lucra metalul, ea se manifestă în manuscrise printr-o decorație în principal geometrică, al cărei element esențial este împletirea (Evangéliaire de Durow, Livre de Kells). În peregrinările lor, călugării irlandezi au adus arta lor la anglo-saxoni (Evangéliaire de Lindisfarne), apoi pe continent (Evangéliaire de Saint-Gall, Lectionnaire de Luxeuil). Renașterea carolingiană se manifestă strălucit în decorația manuscriselor. Carol cel Mare, Ludovic cel Pios, Carol cel Pleșuv sînt amatori
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
bune de chirurgie, nu aveau însă linii permanente de gardă, nu aveau un serviciu de urgență și un program adecvat, nu puteau primi la orice oră din zi sau noapte bolnavii traumatizați la care se impunea o intervenție imediată. Datorită peregrinărilor de la un spital la altul, bolnavul murea uneori în ambulanță [2]. Un spital care să rezolve urgențele chirurgicale devenise o problemă de mare actualitate și interes social. La această concluzie ajunsese nu numai prof. dr. Nicolae Minovici, confruntat cu neputința
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]