2,267 matches
-
a în și prin care intelectul posibil va cunoaște esență obiectului hilemorfic extramental. (ÎI.5.6.) Nam primo quidem consideratur passio intellectus possibilis secundum quod informatur specie intelligibili. Qua quidem formatus, format secundo vel definitionem vel divisionem vel compositionem, quae per vocem significatur. Unde rațio quam significat nomen, est definițio. Et enuntiatio significat compositionem et divisionem intellectus. Non ergo voces significant ipsas species intelligibiles; șed ea quae intellectus sibi format ad iudicandum de rebus exterioribus (S. th., I, q. 85, a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
din Aquino afirmă în următoarele locuri din Summa theologiae și Summa contra Gentiles: (ÎI.5.6.) Nam primo quidem consideratur passio intellectus possibilis secundum quod informatur specie intelligibili. Qua quidem formatus, format secundo vel definitionem vel divisionem vel compositionem, quae per vocem significatur. Unde rațio quam significat nomen, est definițio (S. th., I, q. 85, a. 2, ad 3). Într-adevăr, în primul rând, se considera că intelectul posibil realizează [o operație] pasivă în mă sura în care capătă formă de la
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
manuscris din piele de marțian este nevoie să creez o imagine particulară a unui manuscris și a unui marțian și să pun împreună cele două imagini. Chiar dacă în lumea reală există atât manuscrise, cât și o serie de obiecte care per mit formarea imaginii unui marțian a planetă Marte, ideea de viață, ființe umanoide, culoarea verde, antene etc. a, rezultatul final, misteriosul manuscris din piele de marțian, nu își găsește un corespondent real în lumea extramentala. Neexistând ca atare, în realitate
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ne raportăm la teoria tomista a cunoașterii tomiste. Totuși, în lipsa acestei simple nuanțări, anumite detalii care întregesc și dau seama de complexitatea arhitectonica a teoriei cunoașterii pot fi umbrițe sau trecute cu vederea. <contents> Literatura primară Commentaria în Aristotelis libros Peri Hermeneias et Posteriorum Analyticorum cum synopsibus et annotationibus fr. Thomae Mariae Zigliara, Operă omnia (ed. Leonina), tomus primus, Romă, 1882 Compendium theologiae seu Brevis compilatio theologiae ad fratrem Raynaldum, Operă omnia (ed. Leonina), Romă, 1979 De ente et essentia, Operă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
contra Averroistas, Operă omnia (ed. Leonina), Romă, 1976 În duodecim libros Metaphysicorum Aristotelis expositio, ed. M. R. Cathala, R. M. Spiazzi (Marietti), TauriniaRoma, 1971 Liber de veritate catholicae Fidei contra errores infidelium seu Summa contra Gentiles, ed. P. Marc, C. Peră, P. Caramello (ed. Marietti), Taurini-Roma, 1961 Quaestio disputată de spiritualibus creaturis, Operă omnia (ed. Leonina), Commissio Leonina a J. Vrin, Roma-Paris, 2000 Quaestiones disputatae de potentia, ed. P. M. Pession (Marietti), Taurini-Roma, 1965 Quaestiones disputatae de veritate, cură et studio fratrium
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
tunuri tractate, plus alți 6.000 de militari. Armata de rezervă își sporește efectivele de la 3.545 la 35.905 (de zece ori). Din păcate, încă nu există organul unic de comandă centrală: Statul Major General. Interesant este faptul că per total cheltuielile militare sînt reduse substanțial. Stagiul militar obligatoriu este scurtat la 6 ani de serviciu activ (plus 6 ani în rezervă). 1879: Se desființează biciuirea marinarilor nesubordonați chiar și în vreme de război. 1881: Se desființează flagelarea în armata
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
pistis alethés, în„părerile muritorilor... nu-i în-credințare adevărată”; „puterea în-cre-dințării” (pystos ischys) nu va fi de partea presupunerii cum că ființa/ceea ce este eon se ivește din ceva (B 8: 12). „Dacă privitor la aces-tea încredințarea ta ar șovăi (peri tonde lipoxylos epleto pistis) și nu aiști cum din apă și din pământ, din eter și din soare / prin amestecatâtea forme și atâtea culori s-au născut (Empedocle, B 71: 1-3). Din„buna legiuire” - eunomia - se naște, mai întâi, „încrederea
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
génesin, nóesin pròs dóxan, kai hos ti noésis pròs dóxan, epistémen pròs pistin (Republica, 534 a).Prin trecere în ordinea teologiei, semnificația termenului pistisse modifică însă, fie și ușor: „ Noi știm cu siguranță decât dacă suntem conduși de credința zeilor (peri theon agnote eis pistin) de douărațiuni, și anume, de faptul că sufletul este anterior și divin față culucrurile și de existența unei inteligențe a astrelor care conduce în-treaga lume (Legi, 966 d 7).Între una și cealaltă dintre accepții, adică
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
înlesnește cititorului român accesul la propria-i istorie: „Iată că-ți dau mijloc ușor și foarte prea lesne, pre limba ta cea din naștere, să înțelegi și să știi din ce și de când și cu ce vină și sfaturi au perit (sau) se-au schimbat Crăia Ungurească, puternică foarte în vremile sale, lată și avută, cât de-abia de are soție atocma din toate alte crăii” (p. 277). Implicațiile etnolingvistice ale schemei descălecatului. Înlocuirea istoriei vii cu un artificiu a însemnat
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
ei, mi-am amintit că i-am promis lui Josef că o Încerc să-i ascult discursul, măcar În parte. Vă deranjează? Nu era genul de Întrebare pe care să o pui cuiva, decât dacă se Întâmpla să fii la per tu cu ministrul Propagandei, Iluminatorul Popular, și cu nevastă-sa. Am ridicat din umeri. — N-am nimic Împotrivă. — O să ascultăm doar câteva minute, mă asigură ea, dând drumul la radioul Philco așezat pe dulăpiorul din lemn de nuc În care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
eu pot să v-ajut, pot să... Insch i-o tăie. — Ascultă, agent, zise el. Ești unul dintre cei mai valoroși oameni din echipa mea. Am cel mai mare respect pentru abilitățile tale profesionale. Dar n-am timp să-ți perii afurisitul de ego. Stai aici să ai grijă de asta. Dacă se-ntoarce aici Strichen, vreau pe cineva care poate să facă ordine. Agentul Rennie păru din nou jignit, dar Își ținu Înțelept gura. Inspectorul Își Încheie la loc haina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
che sgusciavano via lievi, degli attimi di tempo che evadevano dalla sua vita e lo lasciavano per sempre; la sensazione del resto non era, prima, legata ad alcun malessere, anzi questa impercettibile perdita di vitalità era la prova, la condizione per cosí dire, della sensazione di vita; e per lui, avvezzo a scrutare spazi esteriori illimitati, a indagare vastissimi abissi interiori essa non era per nulla sgradevole... Recitesc din Giuseppe Tomasi di Lampedusa (Il Gattopardo) și mă mir de simplitatea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
viața? Când va înceta oare această contrapunere între acțiune și contemplație? Când se va înțelege în sfârșit că acțiunea e contemplativă și contemplația e activă? Există făcutul și există facerea. La invizibilitatea lui Dumnezeu se ajunge prin ceea ce e făcut - per ea quae facta sunt, potrivit versiunii latinești canonice, nu foarte strictă în raport cu originalul grecesc, a unui pasaj din Sfântul Pavel (Romani, 1, 20) -, dar aceea este calea naturii, iar natura e moartă. Există calea istoriei, și istoria e vie; și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
mari vine miros de cafea adevărată. Drumul până acolo și înapoi îmi înjumătățește timpul pentru micul meu dejun și puținele minute care mai rămân le folosesc ca să scot noroiul uscat rămas de ieri din țoalele de instrucție și să le perii, așa că, în repetate rânduri, sar în ochi la apelul de dimineață și trebuie să fac exerciții de pedeapsă: pas alergător cu echipamentul de campanie și masca de gaze pe figură pe un câmp în pantă, în sus și în jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
la zero ș-un sfert noaptea, se umflase o huidumă de pârjol În casa-quinta lu doctoru Abenhaldun, din Villa Mazzini. Cu toate că Secția dă Pompieri a făcut o treabă trăznet, conacu a fost o pradă ușoară pentru flăcări, iar În pârjol perise propitaru, destins membru dân colonia siro-libaneză, doctoru Abenhaldun, mare pioneer În Împortu dă surogat dă linoleu. Mă lua cu spaime groase. Baudizzone, care niciodată nu Îi ie grijă dă pagina lui, nici baremi nu pomenise dă vro cerimonie religioasă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
răbdarea treci marea. Limardo, care-și curăța unghiile cu dinții dă la peptănu lu Paiu Fioros, a tret să mă audă pân la urmă. Nu m-a lăsat să sfârșesc, s-a ridicat dă parcă venise ora blestemată și-a perit dân ochii mei În biro. Io mă cruceam și-l urmam ca umbra. Da s-a-ntors fără somație și-a vociferat de m-a făcut să-l ascult: „Fă-te bun la ceva și adu-i aici imediat pă toți dân
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Indianu P.S. de la unu a.m.: Am iară crampile alea. N-am putere să m-atârn dă para dă la sonerie. Ogeacu urcă și coboară la moment și mă trec sudori reci. Nușce-au pus În sosu tartar, da gustu ciudat nu pere. Mă gândesc la voi, mă gândesc la gașca dă la Molino, mă gândesc la duminicile cu fotbal și... Sărbătoarea Monstrului Aici i-a Început necazul HILARIO ASCASUBI, La Refalosa — Să nu zici, Nelly, că nu ț-am cântat c-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
M-am Întors să-mi strâng ceaiul mate și ibricul și m-am rezemat de ușa de intrare. Am ieșit În strada Las Heras și uite-mă aici. — Și dacă vin să te prindă În jbilț? am zis cu glas perit, fincă mă gândeam la siguranța mea. — Cine să vină? Totul e numai vorbe goale. Nimeni nu face nimic, dar trebuie să recunoaștem că se păstrează aparențele. Ai fost atent la biografi? Oamenii continuă să se Întâlnească, dar nu se mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
acela care, după ce a ucis, are puterea să arunce în gheenă, da, vă spun, de el să vă temeți. Nu se vînd oare cinci vrăbii cu doi bani? Totuși, nici una dintre ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu. Și chiar perii din cap toți vă sînt numărați. Deci să nu vă temeți: voi sînteți mai de preț decît multe vrăbii." "De aceea vă spun: Nu vă îngrijorați cu privire la viața voastră, gîndindu-vă ce veți mînca, nici cu privire la trupul vostru, gîndindu-vă cu ce
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
al IV-lea (lib. III, Hist. Remensis, c. 10): In hac vero episctola, de his quos temeritas chorespiscopalis ordinare, vel quod Spiritum Sanctum consignando tradere praesumebat, requisisvit. Et quod terrena potestas hac materia saepe offenderet, ut videlicet episcopo quolibet defuncto, per chorepiscopum solis pontificibus debitum ministerium peregeretur, et res ac facultates Ecclesiae saecularium usibus expenderentur, sicut et in nostra Ecclesia jam secundo actum est (PL. 135, 151). 200 Cei care doresc să vadă care au fost etapele prin care acei principi
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
III, C. III. 283 Fapte IV, 35. 284 Ivi, 32. 285 Cod. de sacros. Ecclesiis L. 1 (C. 1. 2. 1) 286 Gratianus, Caus. XII, q. II, C. XXIII nec cuiquam Clerico proportione sua aliquid solum Ecclesiae putetis deputandum, ne per incuriam et negligentiam minuatur: sed omnis pensionis summam ex omnibus praediis rusticis urbanisque collectam ad Antistitem deferatis. 287 L.Valentinian 20. De episcopis et Clericis Lib. XVI. Cod. Teod. Tit. 2 ad Sf. Damasum R. P. (C. th., 16. 2
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Bologna, 1971; 3. Angelescu A.C. -Organizarea micii proprietăți țărănești, București, 1939; 4. Asandului L Conducerea și organizarea întreprinderilor românești interbelice, Editura Economică, București 2001; 5. Axenciuc V. Evoluția economică a României 1859 1947, Editura Academiei,1996; 6. Bagnato A Scenari per la cooperazione agroalimentare, Suppl. al no. 1/1986 a Cooperazione in agricoltura, Roma, 1986 7. Băbătiță I. și colab. Macroeconomia, Editura "Orizonturi Universitare, Timișoara, 1999; 8. Bărbat Al. Studiul economic al satului Drăguș Făgăraș, Imprimeria Națională, București, 1941; 9. Bărbat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
L'economia dell'impresa Cooperativa, Roma, 1995 159. Zane Gh. Memorii 1939 1974. Editura Expert, București, 1996; 160. Zeletin Șt. Cooperație română?, București 1925; 161. *** La cooperazione agricola e il sistema agro-alimentare italiano, INFOCOOP, Editrice cooperativa, Roma, 1984; 162. *** Manuale per la formazione cooperativa, associativa e organizativa in agricoltura, Centro Nazionale di Assistenza dell'Associazionismo e della Cooperazione i Agricoltura, Editura Arti Grafiche, Roma, 1988; 163. *** Le altre forme di collegamento dell'impresa agricola con il mercato, Istituzioni di economia del
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
1295263 5212 68794 6382 5,3 Vii altoite și indigene 769092 5969 47591 7290 6,2 Vii hibride 526171 4396 21203 4987 4,0 Fructe total 1301040 47697 3,7 Prune 549627 11767 2,1 Mere 490260 17954 3,7 Pere 70632 4031 5,7 Piersici 18347 49 0,3 Cireșe și vișine 73739 10327 14,0 Caise și zarzăre 28391 932 3,3 Nuci 31503 1654 5,3 Prelucrare după Anuarul Statistic al României Anexa 7 Ponderea deținută de diferitele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
înainte de terminarea programului) fu informat printre primii că va face parte din delegația oficială. Declară năbădăios și în gura mare, adică nu numai, pardon de expresie cultă, în cadrul cercului de prieteni verificați: Eu nici nu o să mă obosesc să-mi perii fracul de ceremonii. Asta fiindcă n-am să am timp pentru dificila operațiune de periere! Impunătoare, delegația trimisă de greieri sosi în teritoriul furnicilor, călătorind în rădvane trase de cosași verzi ce fuseseră tocmiți cu ziua, care, prinzându-i pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]