706 matches
-
de tip personalist (14, p. 103). Filosofia lui EMMANUEL MOUNIER, care se vrea o soluție a deplinei umanizări, caută să ofere unele elemente mai adecvate realității contemporane. Aceasta, cu atît mai mult cu cît, încă din 1932, Mounier afirma că personalismul are în vedere o revoluție personalistă și comunitară, adică o transformare revoluționară atît a persoanei, cît și a societății. Într-adevăr, în concepția sa, o astfel de revoluție presupune reformarea ființei umane, pentru ca aceasta să se poată împlini pe sine
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
numai prin factori interni, fie numai prin factori externi. În concepția sa, devenirea este un proces simultan de auto și eteroformare. Omul este atît rezultatul propriei sale creații, cît și al unor intervenții exterioare. În felul acesta, aprecia filosoful francez, personalismul depășește atît soluția "biologică" (freudismul), care pune accentul pe instinct, cît și pe cea "economică" (marxismul) în care locul primordial îl ocupă condițiile vieții materiale. Soluția personalistă este explicit una spiritualistă, care aspira să se întemeieze pe dimensiunile cele mai
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Întrebările privind educația în viitor nu se opresc aici, se cer unele precizări vizînd "dezvoltarea personalității". Secolele al XVIII-lea și al XIX-lea au promovat cu prioritate ideea dezvoltării rațiunii; secolul XX a reacționat prin numeroase tendințe antiintelectualiste (psihanaliza, personalismul, existențialismul, non-directivismul ș.a.). Realizările din domeniul științei și tehnicii impun, în continuare, dezvoltarea rațiunii, fără a se neglija însă cultivarea sensibilității. Oamenii speră că în viitor vor exista condiții mai bune pentru antrenarea și dezvoltarea tuturor posibilităților și resurselor ființei
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980. 35. PETRE ANDREI, "Instrucția publică", în vol. Perspectivele țărănismului în fața noilor curente sociale, f.a. 36. Cf. C. RĂDULESCU-MOTRU: a. Românismul. Catehismul unei noi spiritualități, ed. I, 1936; ed. a II-a, București, 1939; b. Personalismul energetic, București, 1927. 37. Cf. I. C. PETRESCU, Școale de experimentare, Editura Institutului pedagogic român, București, 1935. 38. I. C. PETRESCU, Contribuții la o pedagogie românească, vol. I, Satul temelia statului, Ramuri, 1938. 39. Problema regionalismului a fost tratată de I. C. Petrescu
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Renașterea, Editura Științifică, București, 1964. 7 bis. TOMA D'AQUINO, De magistro, Editura Humanitas, București, 1994. 8. A. S. RUGIU, Storia sociale dell'educazione, Principate Editore, Milano, 1987. 9. LUDWIG GRÜNBERG, Critica filozofiei personaliste, Editura Științifică, București, 1962. 10. GH. VLĂDUȚESCU, Personalismul francez, Editura Științifică, București, 1971. 10 bis. EMMANUEL MOUNIER, Le Personnalisme, Paris, P.U.F., 1950. Apud GH. VLĂDUȚESCU, op. cit., p. 21. 11. LUCIEN LABERTHONNIÈRE, Théorie de l'éducation, 10e édition, J.Vrin, Paris, 1933. 12. LUIGI STEFANINI, Pedagogia personalistă
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
1133. Dintre lucrările lui L. Stefanini semnalăm: II rapporto educativo, proemio alla scienza dell'educazione, 1932; Metafisica della persona, 1949; Personalismo sociale, 1952; Educazione estetica e artistica, 1954. 13. ALBEKT KESSLER, La fonction éducative de l'École. 14. BERNARD GRIGORIU, Personalismul francez și pedagogia, în "Revista de pedagogie", nr. 2, 1967. 15. EM. MOUNIER, Equivoque du personnalisme, în "Esprit", 2/1947, apud GH. VLĂDUȚESCU, op. cit., p. 89. 16. EM. MOUNIER, Le Personnalisme, apud GH. VLĂDUȚESCU, op. cit., p. 96. 17. EM. MOUNIER
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
demonstrat că corupția a continuat să ungă roțile mașinii politice din Manila, dar și din celelalte regiuni. În al treilea rând, în Spania, un sistem politic slab caracterizat printr-o apartenență la partid slabă și niveluri ridicate de patronaj și personalism, a contribuit semnificativ la problemele implicate în înlocuirea dictaturii de 40 de ani a lui Franco, inhibând ,,asumarea responsabilității individuale, luarea inițiativelor de organizare și acțiunea colectivă" (Heywood 1994: 7). În al patrulea rând, probleme similare în Italia au rezultat
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
George Panciul, Vasile Borneanu, Teofil Steriad, Alexandru Bistrițianu, Al. Soare. Producția dramatică este ilustrată de actul V din piesa istorică în cinci acte intitulată 1330, de A. Stătescu. Eseul filosofic este bogat reprezentat prin C. Rădulescu-Motru, Cultura europeană (7-8/1926), Personalism anarhic și personalism energetic (3-4/1927), Perspectivele noii generații (5-6/1928), Cultură și vocație (7-8/1928), Creație și vocație (1-3/1931) - unele texte sunt fragmente din lucrarea Personalismul energetic) - ale lui Al. Dima (O schiță a stadiului actual al problemelor
DATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286699_a_288028]
-
Borneanu, Teofil Steriad, Alexandru Bistrițianu, Al. Soare. Producția dramatică este ilustrată de actul V din piesa istorică în cinci acte intitulată 1330, de A. Stătescu. Eseul filosofic este bogat reprezentat prin C. Rădulescu-Motru, Cultura europeană (7-8/1926), Personalism anarhic și personalism energetic (3-4/1927), Perspectivele noii generații (5-6/1928), Cultură și vocație (7-8/1928), Creație și vocație (1-3/1931) - unele texte sunt fragmente din lucrarea Personalismul energetic) - ale lui Al. Dima (O schiță a stadiului actual al problemelor filosofice, 9-10/1926
DATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286699_a_288028]
-
Eseul filosofic este bogat reprezentat prin C. Rădulescu-Motru, Cultura europeană (7-8/1926), Personalism anarhic și personalism energetic (3-4/1927), Perspectivele noii generații (5-6/1928), Cultură și vocație (7-8/1928), Creație și vocație (1-3/1931) - unele texte sunt fragmente din lucrarea Personalismul energetic) - ale lui Al. Dima (O schiță a stadiului actual al problemelor filosofice, 9-10/1926) sau ale lui D. Bodin. La fel, studiile de estetică și sociologie, prin titluri ca O știință a vremii noastre: sociologia (7-8/1926), Între artă
DATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286699_a_288028]
-
Luminilor. Apare inconștientul, rolul major al visului, forța iraționalului, a misticului, atotputernicia omului, evoluția ideii de supraom. Către sfârșitul secolului al XIX-lea apar curentele „personaliste”, de inspirație religioasă. La Școala din Boston, Bisericii Metodiste Americane, Bowne (1847-1910Ă dezvoltă un personalism protestant, în cadrul căruia s-au mai remarcat Brighton și Knudsen. Ulterior, prin Renouvier se afirmă personalismul catolic francez. Varianta franceză va avea cea mai lungă existență, atât în perspectivă creștină (prin Maritain, Marcelă, cât și în varianta necreștină (prin Mounnier
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
supraom. Către sfârșitul secolului al XIX-lea apar curentele „personaliste”, de inspirație religioasă. La Școala din Boston, Bisericii Metodiste Americane, Bowne (1847-1910Ă dezvoltă un personalism protestant, în cadrul căruia s-au mai remarcat Brighton și Knudsen. Ulterior, prin Renouvier se afirmă personalismul catolic francez. Varianta franceză va avea cea mai lungă existență, atât în perspectivă creștină (prin Maritain, Marcelă, cât și în varianta necreștină (prin Mounnier și grupul Esprită. S-au mai semnalat școli personaliste la Cracovia (prin Ingarden, profesor al lui
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în perspectivă creștină (prin Maritain, Marcelă, cât și în varianta necreștină (prin Mounnier și grupul Esprită. S-au mai semnalat școli personaliste la Cracovia (prin Ingarden, profesor al lui Karol Wotiek, viitorul papă Ioan Paul al II-leaă și la Praga. Personalismul a pătruns, explicit sau implicit, și în Germania, la filosofii de orientare fenomenologică. Fenomenologia lui Husserl pune accentul pe conștiință, subiect și subiectivitate, fără a comenta persoana, deoarece nu imaginează raportarea „față în față” a indivizilor umani. În ultima perioadă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
lui Kant, pe care încearcă să le reformuleze (Boboc, 1971Ă. Autonomia omului, libertatea și responsabilitatea, respectul pentru celălalt, sunt punctele de plecare. Scheler formulează explicit faptul că e vorba despre persoane umane, iar doctrina sa va fi cea a unui personalism etic. Orice om, în măsura în care e pură persoană, este o ființă individuală, unică și distinctă de alții. Contrar universalismului pur al eticii formaliste a lui Kant, personalismul etic concepe persoana drept existență individuală exemplară, care nu apare decât o singură dată
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
că e vorba despre persoane umane, iar doctrina sa va fi cea a unui personalism etic. Orice om, în măsura în care e pură persoană, este o ființă individuală, unică și distinctă de alții. Contrar universalismului pur al eticii formaliste a lui Kant, personalismul etic concepe persoana drept existență individuală exemplară, care nu apare decât o singură dată. E vorba de o persoană reală, afectivă, ce iubește și se implică în relații, inserându-se în destinul moral al altora, participând la meritele și culpabilitatea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
apropiată de omul real decât etica angelică a lui Kant. Ea a comentat și ipostaza eroilor, sfinților, geniilor, toți impunându-se ca tipuri exemplare. Cu excepția lui SCHELER mișcările personaliste au fost mai aproape de politică decât de elaborări etice. Este cazul personalismului francez a lui Mounier și a revistei Esprit. Într-o sinteză asupra personalismului, acesta (Mounier, 1969Ă comentează următoarele teme: - existența necorporală a omului - persoana emerge din natură, dar o transcede; - comunicarea interpersonală - personalismul combate individualismul, dar și colectivismul, pledând pentru
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și ipostaza eroilor, sfinților, geniilor, toți impunându-se ca tipuri exemplare. Cu excepția lui SCHELER mișcările personaliste au fost mai aproape de politică decât de elaborări etice. Este cazul personalismului francez a lui Mounier și a revistei Esprit. Într-o sinteză asupra personalismului, acesta (Mounier, 1969Ă comentează următoarele teme: - existența necorporală a omului - persoana emerge din natură, dar o transcede; - comunicarea interpersonală - personalismul combate individualismul, dar și colectivismul, pledând pentru unitatea persoanei; - intimitatea - e necesară, ca reculegere, univers privat, individul coborând în profunzimile
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
politică decât de elaborări etice. Este cazul personalismului francez a lui Mounier și a revistei Esprit. Într-o sinteză asupra personalismului, acesta (Mounier, 1969Ă comentează următoarele teme: - existența necorporală a omului - persoana emerge din natură, dar o transcede; - comunicarea interpersonală - personalismul combate individualismul, dar și colectivismul, pledând pentru unitatea persoanei; - intimitatea - e necesară, ca reculegere, univers privat, individul coborând în profunzimile sinelui de unde revine spre exterior; - confruntarea - din singurătate persoana pornește pe fundul afirmării făcând alegerile; - libertatea fără limită a persoanei
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
colectivismul, pledând pentru unitatea persoanei; - intimitatea - e necesară, ca reculegere, univers privat, individul coborând în profunzimile sinelui de unde revine spre exterior; - confruntarea - din singurătate persoana pornește pe fundul afirmării făcând alegerile; - libertatea fără limită a persoanei; - eminența demnității persoanei; - angajarea. Personalismul e văzut ca o emergență a societăților democrate, ca o constantă și o măsură a acestora. Mounier a scris și un Tratat despre caracter, în care istoria caracteriologiei e doar amintită, iar specificul acesteia e tratat superficial, în pofida titlului. Personalismul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Personalismul e văzut ca o emergență a societăților democrate, ca o constantă și o măsură a acestora. Mounier a scris și un Tratat despre caracter, în care istoria caracteriologiei e doar amintită, iar specificul acesteia e tratat superficial, în pofida titlului. Personalismul și tradiția kantiană au avut o importantă contribuție la redactarea Declarației Universale a Drepturilor Omului, în care referințele la respectarea demnității persoanei revin la tot pasul. Personalismul european a pierdut în ultimele decenii din importanța pe care a avut-o
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
istoria caracteriologiei e doar amintită, iar specificul acesteia e tratat superficial, în pofida titlului. Personalismul și tradiția kantiană au avut o importantă contribuție la redactarea Declarației Universale a Drepturilor Omului, în care referințele la respectarea demnității persoanei revin la tot pasul. Personalismul european a pierdut în ultimele decenii din importanța pe care a avut-o timp de mai multe decenii (Delors, 1999Ă. El rămâne important pentru etica religioasă, dar migrează și spre mișcările unor grupuri și asociații care apără drepturile unor minorități
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și asociații care apără drepturile unor minorități, dreptul naturii de a fi protejată, dreptul la o moarte decentă a bolnavilor, o economie care manifestă grijă pentru persoană. Totuși, cei care se mai interesează de etică nu trebuie să uite lecția personalismului. Într-o sinteză recentă, Janssens (1999Ă, în numele personalismului, descrie și afirmă opt dimensiuni esențiale ale persoanei: 1. persoana umană e un subiect, și nu un obiect; 2. e un subiect „încorporat” nu abstract; 3. datorită corporalității, e o ființă ce
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
naturii de a fi protejată, dreptul la o moarte decentă a bolnavilor, o economie care manifestă grijă pentru persoană. Totuși, cei care se mai interesează de etică nu trebuie să uite lecția personalismului. Într-o sinteză recentă, Janssens (1999Ă, în numele personalismului, descrie și afirmă opt dimensiuni esențiale ale persoanei: 1. persoana umană e un subiect, și nu un obiect; 2. e un subiect „încorporat” nu abstract; 3. datorită corporalității, e o ființă ce există într-o lume; 4. persoanele umane se
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
altele; 5. suntem ființe sociale ce trăim în grupuri; 6. persoana umană e o ființă istorică; 7. persoanele umane sunt fundamental egale; 8. persoanele umane sunt în mod fundamental orientate spre Dumnezeu. Se observă că și în acest amurg al personalismului sorgintea divină a conceptului de „persoană” nu poate fi uitată. O ultimă încercare de filosofie etică care ar putea fi corelată cu tradiția personalistă, este cea a lui Levinas (1999Ă. Deși autorul are pretenții de abordare filosofică generală, chiar ontologică
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de concepția lui Freud. Ideea de personalitate pe care o vehiculează e însă abstractă, astfel încât sociologii de generație mai nouă au insistat asupra necesității de „personalizare” a sociologiei, chiar de inserție explicită a acțiunii sociale într-o persoană corporală reală. Personalismul a pătruns și în economie, în contextul dezbaterilor liberale privitoare la libera inițiativă. La acest nivel, sensurile juridice se întâlnesc cu cele etice, economice, politice, spirituale și chiar psihologice ale conceptului de „persoană”. Programele economice nu se mai sustrag pespectivei
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]