809 matches
-
însuși va deveni un sistem de schimbări inconsistente, ireale. g) Indra - zeul cel mai popular, are 250 de imnuri în Rig Veda. „El este eroul prin excelență, modelul exemplar al luptătorilor, adversarul redutabil al populațiilor Dasyu ori Dasa.” Este demiurg, personificare a exuberanței vieții, a energiei cosmice și biologice. Băutor de soma, indra este arhetipul forțelor genezice: declanșează uraganele, stârnește ploaia, comandă apele. Mitul central din Rig Veda este cel în care Indra îl învinge pe Vṛtra, balaurul uriaș care închide
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Pe mine m-or plânge/ Cu lacrimi de sânge". Prin cântecul fluierelor, autorul anonim reliefează o gradare ascendentă a, zbuciumului sufletesc al eroului, sensibilitatea și dragostea sa față de frumos, dorința de înveșnicire prin artă. prin cântec. Se observă că prin personificarea fluierelor și prin epitetele "cu drag", "duios", "cu foc" se realizează o creștere a dramatismului pe fondul unei seninătăți a confruntării omului cu moartea, a cărei culme se găsește în metafora "lacrimi de sânge". In a doua parte a sa
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
prin semnificație, cât și prin realizarea artistică, conține sensul profund al baladei și tema ei fundamentală. Prin alegorizare, moartea este văzută ca o nuntă de proporții cosmice, impresionante, cu participarea masivă a tuturor elementelor naturii. Alegoria conține o suită de personificări, comparații și metafore care pun în lumină concepția despre viață și moarte a ciobanului moldovean, atitudinea lui în fața morții și îi evidențiază unele însușiri, sporind totodată elementul fabulos și lirismul textului. Prin intermediul acestei alegorii, poetul transpune, în primul rând în
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
pe care vrea să le cruțe de o mare durere sufletească. In al patrulea rând, această alegorie strălucește prin fabulosul ei pentru că elementele fantastice, de basm, prezente în întreaga baladă, culminează în acest fragment deoarece natura întreagă este însuflețită prin personificări și metafore. Astfel, acțiunea este scoasă din real și plasată în plin fantastic, autorul anonim atenuând în acest mod gravitatea și durerea morții, dându-i una din formele cele mai puțin tragice, căci, așa oum remarca tot Lucian Blaga, revelându
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
-i-se misterul morții, omenirea, cutremurată, și-a găsit salvarea în mit, în ireal, în fantastic, iar "Miorița" ilustrează în mod strălucit această idee. Sub aspect stilistic, alegoria surprinde prin îmbinarea firească și originală a epitetelor, a metaforelor și a personificărilor prin care se realizează imagini grandioase într-o amplă pendulare între cosmic și teluric. Alternarea acestor imagini sugerează, pe lângă amplificarea alegoriei, și potențarea nestăvilită a zbuciumului sufletesc, a sentimentelor baciului moldovean. Astfel, peisajul realizat printr-o enumerare de elemente naturale
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
o amplă pendulare între cosmic și teluric. Alternarea acestor imagini sugerează, pe lângă amplificarea alegoriei, și potențarea nestăvilită a zbuciumului sufletesc, a sentimentelor baciului moldovean. Astfel, peisajul realizat printr-o enumerare de elemente naturale aflate la diferite grade ale metaforizării și personificării devine un cadru natural propice exteriorizării trăirilor interioare, în deplină concordanță cu acesta. 3. Frumusețea baladei "Miorița" constă și în atitudinea, unică în felul ei, a ciobanului moldovean în fața morții, atitudine ce impresionează și dă farmec și valoare întregii creații
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Portretul baciului și cel al mamei sale sunt adevărate apariții de basm, fiind întruparea unui Făt-Frumos și a bătrânei grijulii, îndurerată după cei plecați de acasă. Astfel, atmosfera de basm, sugerată prin peisajul mirific realizat în primele două versuri, de personificarea mioarei năzdrăvane care vorbește și se înțelege cu oamenii, comunicând print-un limbaj comun, este completată de aceste două portrete. Tot elemente de basm constituie și fluierele care cântă singure, la adierea vântului, sau oile care, auzindu-le, se vor
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
o rară frumusețe("spicul grâului","pana corbului", "spuma laptelui","mura câmpului"). Metaforele au o forță puternică de sugestie și fac din baladă ocreație de excepție: "picior de plai", "gură de rai","lacrimi de sânge", "mândră crăiasă, a lumii mireasă", iar personificarea este prezentă în umanizarea mioarei, a oilor,în cântecul fluierelor sau în inegalabila alegorie a morții. Folosirea din abundență a diminutivelor, multe dintre ele la cazul vocativ. "oiță bârsană", "mioriță", "bolnăvioară", "drăguță". "drăguțule bace", "ciobănel", "măicuță", "fețișoara", "mustăcioră" subliniază încărcătura
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Sergiu, șeful de coloare liberal de pe Calea Moșilor și Popa Tache din Cărămidari, în coloarea de Albastru, omul d-lui Jean Florescu. Ei bine, Popa Tache din Verde era considerat acum nu numai ca șeful bandelor de bătăuși, dar ca personificarea regimului conservator. În ziarele liberale regimul era numit întotdeauna regimul lui Popa Tache. Prin anul 1884 l-am cunoscut și eu. Era un om de o statură herculeană. Rar am văzut un român cu o asemenea construcție atletică. 'Nalt, spătos
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de improvizație generatoare de procedee noi: forma liberă a prozodiei, monologul și dialogul, alternarea fanteziei cu elemente de grotesc, coexistența caracterului arhaic (cifre fatidice, formule magice, conjurații demonice etc.) cu cel nou (scene, limbaj din viața obișnuită). Alături de tropi, de personificare, iterație, invocație, blestem („Aibă mersul racului / Și casa gândacului / Și odihna vântului”), se întâlnesc gradații ascendente și descendente, enumerații ș.a. Predominante sunt exprimarea metaforică și abundența structurilor comparative. Bolii i se poruncește să iasă și să piară „Ca roua de
DESCANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286736_a_288065]
-
deopotrivă la inerția formelor poetice, care plasează simbolismul românesc în trena unui epigonism postromantic, dar și la elementele care anunță poezia modernistă din primele decenii ale secolului al XX-lea. Cercetând ansamblul formelor analogice definitorii pentru poetica simbolistă (comparația, metafora, personificarea, alegoria, simbolul, sinestezia), autoarea demonstrează că simbolismul a reprezentat în evoluția poeziei românești un moment de tranziție, în care coexistă tipul de scriitură romantică și elementele de destructurare a acestei scriituri, perceptibile în construcția imaginii, în tratarea sensurilor figurate, în
DUDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286890_a_288219]
-
În Le Feu d’artifice - “c’est la réalité qui vieillit mal”) nu se prezintă Într-un asemenea hal de precaritate Încît să fie nevoie de acțiune - acest sartrian substantiv - pentru redresarea ei. Obiectele sînt atît de vii, la Deville (personificarea lor este poate un pod Între scriitura flegmatică franceză și cea optzecistă românească, congenere), Încît ele, printr-un procedeu invers celui romantic, Însuflețesc ființele: palmierul din Havana, În Femeia perfectă, un hamburger, În Le Feu d’artifice. Apoi, protagonistul - un
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
pe uliță un fundal sonor și plin de verva mișcării, pentru a contura tabloul unei vitalități senine, în care se concentrează specificul anotimpului. Amplificate de versificația evocatoare, notațiile senzoriale configurează climatul unui anotimp (În miezul verii). Deseori pastelul trece, prin personificare și alegorie, în fantezie (Ștrengarul văilor, Seara). Dar cu toată concretețea ei vie, lumea lui C. nu e numai cea din afară. Pentru că, în priveliștea naturii și în riturile ei, poetul ajunge să priceapă, „liber și de-uimire plin”, misterul
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
și profundă filosofie, implicat în atitudinea în fața vieții și a morții. Pretexte istorice servesc poeziei de revoltă socială și națională, încărcată de o mânie adâncă și exprimând idealul jertfei pentru libertate, de preferat robiei (Decebal către popor, Un cântec barbar). Personificări ale revoltei, accente de poeta vates (Ex ossibus ultor!, Doina, Dunărea și Oltul) îl anunță pe O. Goga. Maxima energie a tonului de rechizitoriu vehement este atinsă în Noi vrem pământ!, In opressores și Pentru libertate, unde C. dă glas
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
în coloanele ziarului adevărul cel mai corect" (Ibidem). 946 Ibidem. 947 Ibidem. 948 Ibidem. 949 Tot pe prima pagină a numărului de debut al ziarului, a fost publicată o poezie: "Fără nume", în care s-a explicat, prin metafore și personificări, alegerea numelui Albina. Iată câteva versuri sugestive: "Albina mă cheamă, vă dau vouă mierea/ Ce-o fac eu cu truda, nădejdea, plăcerea/ Seninului zbor de pe floare pe floare/ Veniți toți cu mine veniți toți la soare!/ Acolo afla-vom lumină
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
vocabularului acestora. Textele literare sunt adevărate modele de exprimare. Limbajul artistic dă expresie unor stări de mare tensiune sufletească, face apel la sensurile figurate ale cuvintelor, la diferitele figuri de stil, la procedee artistice variate. Epitetele, comparațiile, 60 metaforele și personificările pe care le transmitem elevilor sub formă de expresii frumoase, precum și cuvintele nou învățate, contribuie la însușirea unei exprimări literare corespunză toare particularităților de vârstă. Pentru a forma la elevi deprinderea de a le folosi în vorbirea curentă, se pot
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
fi mai solidă. Statele creștine, se știe ca regulă, nu eșuează și găsesc permanent resursele solidarității umane. Mesajul moral și etic este cu atât mai puternic cu cât în centrul întregii construcții moral-religioase se află figura luminoasă a lui Isus Hristos, personificarea sacrificiului în favoarea eliberării umane 232. Înainte de Isus, lumea arăta într-un fel, după Isus233, lumea va arăta cu totul altfel. Dacă înainte de Isus, lumea era una a zeilor, după Isus, lumea va fi una a oamenilor. Ideea de iubire față de
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
ca ființă din trupul lui Dumnezeu, omul dorește mai mult și ajunge să nu respecte porunca divină de nu mușca din pomul cunoștinței binelui și răului. Starea de până atunci era de una de bine și liniște numai că șarpele, personificare a răului, ajunge s-o spulbere prin îndemnul pe care i-l adresează Evei. Dacă până atunci Adam și Eva ,,erau desăvârșiți în nevinovăție și tihnă"179, începând de acum omul intră în marea sa zbatere 180. Această renunțare la
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
și om sunt extreme: Dumnezeu este pozitivul în mod absolut, ansamblul tuturor realităților, omul este negativul în mod absolut, ansamblul tuturor nimicniciilor". Ludwig Feuerbach, Esența creștinismului, Editura Științifică, București, 1961, p. 69. 170 Paul Diel consideră că ,,Transformarea aceasta, a personificării imaginative a obiectului, în exigență a autopersonalizării active a subiectului va duce la evoluarea culturii magice spre cultura mitică". Vezi Divinitatea. Simbolul și semnificația ei, Editura Institutul European, Iași, 2002, p. 100. De asemenea, Anthony Giddens arată, în încercarea de
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
au dat naștere la spiritualitățile primare ale omenirii în care relația omnatură era simbiotică nu de dominare a omului asupra naturii. Atunci, într-un fel sau altul, femeile, ca surse ale creației umane, și-au extins ariile de manifestare devenind personificări ale unor spirite. Astfel de concepte persistă încă și astăzi în ethosul popular românesc în poveștile cu zâne, ca exponente ale binelui, luminii și armoniei. Putem oare să atragem asupra noastră astfel de spirite pe care le-ați zugrăvit în
Pe calea lui Zamolxe. In: Editura Destine Literare by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_246]
-
aude cu atîta sîcîitoare obstinație. Scurtă piesă intitulată chiar Chiot adună, parcă, toate păcatele unui scriitor. (...) O specialitate fastidioasa a lui Mihai Beniuc sînt moralitățile săltărețe, banale, scrise cu uluitoare neglijență. (...) Cînd e iritat, Beniuc scrie și mai rudimentar-tantos, cu personificări grăbite: ăAducere-aminte, de ce mă provoci?a, a Tu, Orfeu, ce vrei în lume?a; unor eroi li se spune: aDormiți nani-naniă, ca și codrului: ăHai, dormi, pădure, nani-naniă, iar limba poeziilor lui Beniuc este, în felul ei, unica prin lipsa
Critica lui Ilie Constantin (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17640_a_18965]
-
atîtea pacte ale singurătății" (Mai departe). Pe de alta, atitudinea ironică intra în impact cu realul ostil, cu adversitatea ontica însăși, pe care n-o mai conjura prin mijlocirea eufemismelor, acceptînd a o desemna cel mult la modul grav al personificărilor: "Și bate vîntul, bate, cu nesinceritate/ se desprind de pe mine scoicile/ algele" (ibidem). Ajunsă la suprasaturație, ironia "pleznește" precum "ceasul amiezii" mai înainte menționat. Prin urmare dezamăgirea poetului stăpînit de nostalgia posturii de "copil iubit" nu merge prea departe pe
Un basm pentru adulti by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18133_a_19458]
-
României își propune cel puțin o dublare a veniturilor din turism până în anul 2008. Principalele măsuri pe care Guvernul României le va promova pentru valorificarea potențialului turistic național privesc următoarele aspecte: - definirea și promovarea unui brand turistic național pentru individualizarea, personificarea și asigurarea unei atractivități specifice ofertei naționale, atât pentru consumatorii finali, cât și pentru investitori; - stabilirea priorităților în dezvoltarea infrastructurii de sprijin a turismului în corelație cu dezvoltarea infrastructurii generale; - cooperarea organismelor guvernamentale cu sectorul privat pentru promovarea investițiilor transfrontaliere
PROGRAM DE GUVERNARE din 28 decembrie 2004 pe perioada 2005-2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164154_a_165483]
-
Narațiunea (autorul, naratorul; narațiunea la persoana a IlI-a și la persoana I, subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul și spațiul în narațiune). Descrierea (portretul literar, tabloul). Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor). Personajul: caracterizarea - portretul fizic și portretul moral. ● Personificarea. Comparația. Enumerația. Repetiția. Epitetul (tipuri de epitete). Hiperbola. Antiteza. Metafora. Alegoria. Inversiunea. Strofa și versul. Rima (monorima, rima împerecheată, încrucișată, îmbrățișată). Măsura. Piciorul metric (bisilabic). Ritmul (troheul și iambul). ● Textele literare - populare și culte. Caracteristicile operei folclorice (orală, anonimă, colectivă
ORDIN nr. 4.787 din 1 septembrie 2003 pentru aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale organizate în vederea accesului absolvenţilor clasei a Viii-a m clasa a IX-a a anului şcolar 2004-2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156661_a_157990]
-
autorul, naratorul, personajul; narațiunea la persoana a III-a și la persoana I; subiectul operei literare; momentele subiectului; timpul și spațiul în narațiune). Descrierea (portretul literar, tabloul). Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor). Personajul: caracterizarea - portretul fizic și portretul moral. - Personificarea. Comparația. Enumerația. Repetiția. Epitetul (tipuri de epitete). Hiperbola. Antiteza. Metaforă. Alegoria. Inversiunea. - Strofa și versul. Rimă (monorima, rimă împerecheata, încrucișata, îmbrățișată). Măsură. Piciorul metric (bisilabic). Ritmul (troheul și iambul). - Textele literare - populare și culte. Caracteristicile operei folclorice (orală, anonimă, colectivă
ORDIN nr. 5.001 din 31 august 2006 privind aprobarea calendarului, a programelor şi a metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale, în vederea accesului absolvenţilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a anului şcolar 2007-2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180462_a_181791]