1,057 matches
-
Knight). Paradigma persuasivă a învățării destinate consumului de servicii și mesaje publice: Teoria căutării informației utile (W. Hoyer; R. Layton); Teoria procesării mesajelor multimedia (J. R. Bettman); Teoria învățării decizionale în consumul informațiilor publice (J. Howard; J. Sheth); Teoria învățării persuasive (J. Kapferer; G. Guislain); Teoria învățării organizaționale (C. Argyris; D. Schon; E. Nevis; E. Schein). I.7. Condițiile învățării : taxonomie și descriptori Varietatea tipurilor și formelor de învățare școlară impun atenției un fapt logic, simplu în aparență, dar esențial: nimic
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
a individualității; reactivitate pozitivă la succes și insucces; asumare de responsabilități; permisivitate la noi experiențe, la noi constrângeri, la noi standarde de învățare și evaluare; comunicare pe orizontală și pe verticală etc. 7.6. GRUPUL, ECHIPA DE PROFESORI: coeziune, forță persuasivă, valori sinergetice în conduita față de elevi; cultura ethosului instituției școlare; pragmatism și raționalitate în deciziile privind pregătirea elevilor; spirit de echipă în respectarea regulamentului; conduită rațională, nonperversă, nonmanipulativă, nonpartizană; motivație adecvată situației și personalității elevului; echilibrul competiție-cooperare; relații interpersonale mature
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
error este culpa, nu scelus) și perseverează în tentativa obținerii grațierii și a întoarcerii sale la obârșii. Augustus e numit caesar, sinonim cu autocrator, sau, alteori, emfatic, deus sau caeleste numen. Adulația și lamentația sunt însă semne retorice, cu rol persuasiv, într-un discurs poetic de restitutio in integrum a destinului său schimbat de tiran. Prin atitudinea sa din exil, Ovidiu inaugurează un model atipic de rezistență și reabilitare în fața teroarei istoriei, bazat pe un logos al protestului camuflat. Opera de
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
poziția sprâncenelor, a buzelor, o grimasa sau un zâmbet întipărit pe fata persoanei etc.). Chipul da expresie în modul cel mai izbutit trăirilor interioare, și tot el, fiind elementul aflat cel mai "la vedere" ne poate ajuta în a fi persuasivi atunci cand susținem o problemă sau, din contră, să ne dezvăluie adevăratele trăiri. Toate componentele aflate la nivelul fetei, prin a caror punere în mișcare lăsăm să se vadă, ori încercăm să ascundem ceea ce gândim ori simțim, alcătuiesc ceea ce denumim generic
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
de asemenea, o anumita dezinvoltura specifică, atât în conținuturile exprimate verbal, cât și în cele nonverbale. Ne-a atras atenția, în mod deosebit, si registrul paralingvistic foarte nuanțat al adolescenților, care păreau dominați de dorința de a fi cât mai persuasivi în mesajele pe care le transmiteau părinților lor. Impresia produsă a fost aceea a unei dorințe de a valorifica din plin șansă oferită de participarea la acest studiu, care le-a creat oportunitatea de a prezenta părinților punctele de vedere
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
din sfera puterii, practicat până azi cu constanță și spontaneitate de locutor așa cum se vede până și din proza confesivă, uniformizată de aceleași formulări caracteristice -, face ca discursul lui Ion Iliescu să-și păstreze întru câtva și în prezent capacitatea persuasivă, spre exasperarea adversarilor și chiar a unora dintre colaboratori. De partea sa, guvernul provizoriu, cu un prim-ministru a cărui imagine pare sudată de cea a lui Ion Iliescu, gestionează cucerirea electoratului cu o avalanșă de avantaje materiale cât se
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
în care se judecă (și se explică) "faptele", întotdeauna interpretabile. Conflictul dramatic se transformă astfel într-un conflict al interpretărilor pe tema vicleniei muierii, ca în rescrierea sadoveniană a poveștii despre filozoful Sindipa, cu diferența că, deși locvace și extrem de persuasivă (cine n-ar recunoaște-o?), femeia nu izbutește acum să-și dovedească nevinovăția în fața propriului fiu, judecător intransigent, dogmatic, lipsit de simțul nuanțelor și de o autentică vocație filozofică, sau măcar de înțelepciunea care să-l fi învățat lecția toleranței
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
alături de Lulù, așa cum îl îndeamnă jovialul Ciprian, și să uite de suferință? Așa s-ar părea, dacă romanul lovinescian s-ar fi scris până la sfârșit în nota teatral-ludică207 din primele cinci capitole, și dacă etosul colectiv, impus autoritar (prin discursurile persuasive ale "Maestrului"), ar fi anihilat orice tentativă de erezie individualistă. Or, după scena de la cazino, prozatorul revine la vechile sale deprinderi și ni-l înfățișează pe Andrei în postura deja bine cunoscută a insului meditativ și solitar, hamletizând în fața oglinzii
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
-l recitești (lucid și precaut) pe Cioran pentru a te îndepărta de spectrele textelor sale. Este nevoie, cum preciza Fernando Savater, de „exerciții de defascinație”, de o lectură dehagiografică pentru o astfel de întreprindere. Ego-scrierea cioraniană este seducătoare, contaminant de persuasivă, o disanghelie inclasabilă, un labirint de oglinzi lustruite. Sunt binecunoscute etichetele atașate găndirii și textului cioranian, atitudinile pro sau contra, trecutul politic deocheat sau circul mediatic legat de moștenirea culturală etc... cu toate acestea amplitudinea evenimentului - Cioran este dificil de
De-sine-scrierea cioraniană ca pharmakon. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Cosmin Oproiu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2287]
-
o strictă observare a caracteristicilor publicului-țintă, ne arată că reorientarea către alte "arhetipuri și simboluri", către alte "interese publice" aparține societății, reorientare care pune accentul teoretic și moral pe noile teme (materii prime, daca ne este permisă expresia) pentru strategiile persuasive, nu pe strategiile discursive (produsul finit) al diverselor "manipulări" prin intermediul comunicării. Pe de altă parte, o țintă intermediară pentru orice fel de publicitate, inclusiv pentru RP o constituie mass-media, atentă, într-adevăr, la aspectele care constituie "interesul uman", fără a
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
pe care o realizează interpretarea în sens mai larg decât până acum a comunicării. Într-o densă lucrare dedicată fenomenului comunicării 40, Alex Mucchielli și colaboratorii propun abandonarea ideii că influența prin intermediul comunicării ține mai mult de puterea sau capacitatea persuasiva a emițătorului, pe de o parte, si, pe de altă parte, de slăbiciunea receptorului. Influență, spun autorii lucrării, poate fi studiată doar în cadrul unei teorii care are la bază ideea unei comunicări generalizate. Pentru fundamentarea teoriei respective, autorii propun trei
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
sau "forțarea timpului de antenă", pentru a introduce informații referitoare la organizație, utilizând nelegitim "relațiile personale" pe care specialistul le are cu reprezentanții mass-media; de fapt, operația se referă la redactarea de către specialiștii în RP a unor materiale cu scop persuasiv, având în vedere criteriile jurnalistice de publicare, astfel încât aceste materiale să nu poată fi refuzate, tocmai pentru că ele interesează într-adevăr redacția și, implicit, publicul; ▪ cercetarea, care presupune identificarea publicurilor organizației și studierea opiniei acestora față de organizație, atitudinea grupurilor de
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
Or, este evident că numai simplificând nepermis de mult am putea reduce RP la o activitate dedicată exclusiv stimulării vânzărilor. Acest gen de reducționism poate fi evitat dacă ne reamintim că prin RP nu se promovează produse sau servicii, mesajele persuasive cu acest scop fiind în sarcina publicității comerciale, ci o imagine favorabilă a organizației în conștiința publicului relevant. Având în vedere precizările anterioare, se poate afirma că, în mare, obiectivele pe care le vizează o campanie de RP sunt de
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
personalitate și sine, prin stabilitatea sa și prin legăturile sale cu diferitele valori și credințe, se diferențiază totuși de ele prin posibilele sale evoluții și prin influențele pe care le suferă (de la context, actori, factori legați de sursa unei activități persuasive, pînă la condițiile de elaborare și de transmitere a mesajelor și la diverse interacțiuni). Trei componente, legate între ele, o caracterizează în mod clasic: afectivitatea, cogniția și acțiunea (conduită potențială sau intenție). Atitudinea corespunde mai întîi unei apetențe individuale (afecte
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
transformării unei reprezentări i-au împins să studieze rolul schemelor SP în astfel de procese (Flament in Abric, 1994; Guimelli, 1994, 1998). Se va insista asupra utilității esențiale a cunoașterii structurii unei reprezentări sociale atunci cînd se vor elabora mesaje persuasive și se vor organiza planuri de comunicare internă sau externă ale organizațiilor publice, private sau politice. Cercetările legate de SIDA oferă exemple grăitoare de erori și de restructurări mai bine delimitate, în urma unor mai bune cunoașteri a organizării reprezentaționale (M.
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
și Garnier, 1999, pp. 14-41; M. Morin, in Abric, 1996, pp. 81-94). Detectarea elementelor sistemului central este, dintr-o anumită perspectivă, o etapă crucială în construirea formei și conținutului unei strategii comunicaționale. Marcel Bromberg, într-o sinteză despre procedurile acțiunii persuasive (Bromberg, in Ghiglione et al., 1990, pp. 227-274), subliniază că anumite modele care se ocupă cu tratamentul informației (Petty și Cacioppo, 1983, 1984; Chaiken și Eagly, 1983) fac distincția între procesul central sau sistematic, de pe o parte, și cel periferic
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
de economie, conform căruia am putea fi influențați nu numai în urma unui tratament exhaustiv al informației, dar și pe o bază relativ superificială de informații, independente de conținut însuși." Bromberg, op. cit., p. 261 Această abordare a tratamentului cognitiv al mesajelor persuasive nu este aceeași cu cea care se dezvoltă în Franța pe marginea structurii reprezentărilor sociale. Ne-am putea totuși gîndi la unele interferențe teoretice. Activarea modului de asimilare sistematică a informației (centrată pe conținut) ar fi mai des prezentă la
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
milenii de artă creștină, suntem practic puși în fața unei situații încă insuficient clarificate cu privire la evoluția viitoare a acesteia. Sintetizând parcursul istoric al artei creștine, devine clar faptul că aceasta se caracterizează printr-o oarecare stare de îndoială față de capacitățile sale persuasive 460 tendință accentuată în mod deosebit odată cu sfârșitul secolului al XVIII-lea. Drept urmare, căutând formulele specifice de a se adapta nevoilor spirituale ale societății, arta de inspirație religioasă a secolului XX s-a conformat încercării de a crea opere care
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
le denumește în mod specific elemente pentru a le distinge de componentele celorlalte niveluri. Aceste elemente organizate într-o anumită manieră alcătuiesc o povestire. Maniera în care sînt organizate este aleasă pentru a produce un anumit efect: emoționant sau dezgustător, persuasiv sau estetic. Componentele specifice povestirii sînt denumite aspecte de către autoare, cu scopul analitic și didactic de a le distinge de componentele celorlalte niveluri. Relațiile dintre aspectele povestirii și elementele fabulei sînt următoarele: ordinea secvențială a evenimentelor, care poate diferi de
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
face loc și celor care reacționează la artă dintr-o poziție socială mai puțin dominatoare. O astfel de deschidere este un indispensabil pas către o înțelegere mai bună, mai diversificată și mai complexă a culturii. În ciuda logicii sale provocatoare și persuasive, ideea de autoritate a auctorialității trebuie plasată în această dinamică. Pentru a simplifica: imediat ce femeile încep să vorbească, subiectul conversației nu mai este relevant; îndată ce femeile încep să interpreteze, nu mai este nevoie de interpretare. Cu alte cuvinte, apare aceeași
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
vor ca negrii să știe carte". Tema educației este reprezentată în Coliba Unchiului Tom precum în povestirile sclavilor; ea este de fapt discutată de către Frederick Douglas în autobiografia sa, și tocmai existența acestor povestiri ca gen de referință pentru textul persuasiv indică rolul științei de carte în procesul emancipării. Cu toate acestea, The Color Purple face referire directă la Coliba Unchiului Tom și în mod indirect la povestirile sclavilor, fără însă a fi o simplă "repetare" a acestora; ea plasează religiozitatea
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
lui. Le cunoștea ca interogatoare foarte competente. Le întrebă: \ AM STAT CU EA DE CÂND NE-A FOST ÎNCREDINȚATĂ, LA NOUĂ FĂRĂ UN SFERT, RĂSPUNSE CEA MAI ÎN VÂRSTĂ DINTRE ELE. AM ÎNCERCAT TOATE METODELE DE CONVINGERE; CHIAR ȘI CELE MAI PERSUASIVE MIJLOACE PE CARE LE-AM FOLOSIT AU FĂCUT-O DOAR SĂ RÂDĂ. MARIN DĂDU DIN CAP CALM, DAR NU SE ÎNDOI DE EȘEC. BĂNUIALA LUI DE CU O SEARĂ ÎN URMĂ SE ADEVERISE: DROGURI. CEL MAI PROBABIL INTRODUSESE SUBSTANȚA ÎNTR-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
moare presa de foame dacă nu vine un sidi sau o carte sau un rahan, cum face adevărul. Asta nu mai e presă, bă... Și atentează la siguranța națională, că ele, cuvintele, e date date dracului, ca să zic așa, e persuasive, e nesimțite, dexul mamii lor! Io zic că Băsescu face bine că dă În presă, prea și-a luat-o-n cap și nu-i scrie ode ca lu` Ceaușescu... Vine Tămâioasa lui Șpriț. Este rece, o fiolă aburită care
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
oare, o cedare în fața ispitei șarpelui: «Veți fi ca Dumnezeu, cunoscând binele și răul» (Gen 3,5). Ne aflăm, așadar, în fața unor probleme ce nu pot fi evitate, într-o situație de întunecare a temeiurilor gândirii puternice și, totodată, de persuasivă putere logică a argumentărilor voluntarismului. Ei bine, nu tocmai într-o situație de acest gen ar trebui regândit Duns Scotus - voluntarismul său - o teorie care unește atotputernicia divină cu libertatea și responsabilitatea fiecărui om? 5. Doar ființa individuală este singura
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
existente. Și includerea în rețele și în comunitatea internațională a fost relativ tardivă în comparație cu alte țări din zonă și în consecință nu este posibil să percepem încă efectele din punctul de vedere al răspândirii normelor și valorilor europene. Utilizarea formelor persuasive și ale dialogului politic din partea UE s-a limitat la unele chestiuni referitoare în special la Uniunea celor două state. Cele două exemple mai evidente ale acestor forme de socializare au fost activitatea exercitată de Solana pentru crearea Uniunii celor
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]