1,120 matches
-
Din punct de vedere al stilului perceptiv, tipul ideal pentru dezvoltarea creativității este cel mixt, sintetico-analitic. Anca Munteanu a utilizat testul Rorschach într-o adaptare proprie și a identificat o corelație semnificativă a stilului perceptiv cu potențialul creativ ceea ce demonstrează pertinența utilizării lui în psihodiagnoza creativității. (Anca Munteanu, 1994, p.80) II .2.1.2. Aptitudinile - se structurează și funcționează la nivelul permeabilității ca un tot, formând anumite seturi atitudinale, raportate la valori. Aptitudinile speciale reprezintă însușirile psihice și fizice relativ
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
ceva nu este un conținut teoretic. (Pseudo)-propozițiile metafizicii nu servesc la descrierea comportamentelor...ele servesc doar la exprimarea sentimentului vieții.” (R. Carnap, Depășirea metafizicii prin analiza logică a limbajului, în: Al. Boboc, Filosofie contemporană,1998:212). Nu discutăm aici pertinența includerii discursurilor literar, poetic și metafizic în genul de discurs funcțional. Ceea ce ne interesează este valoarea referențială a acestui tip de discurs. În opinia lui Frege, enunțurile ficționale au un sens, dar nu și semnificație sau referent, cu alte cuvinte
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
să degajăm elementele componente ale câmpului psihologic și social care îi determină pe indivizi); 4 să ne exprimăm (adică să ne spunem punctul de vedere în funcție de interlocutor sau de natura obiectului comunicării); 5 să controlăm (adică să urmărim calitatea și pertinența mesajului, precum și procesele care pot perturba transmisia). Pentru un profesor, respectarea acestui ansamblu de exigențe ale unei comunicări didactice eficiente înseamnă a dispune de competență comunicațională. În relația de comunicare, profesorul trebuie să își asume rolul de o asemenea manieră
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
Identificarea * numele site-ului să fie afișat clar * numele site-ului să evoce obiectivele, conținutul și proprietarul * URL-ul trebuie să explice natura site-ului; * pagina gazdă să conțină numele site-ului, precizarea misiunii și obiectivelor, numele instituției responsabile 2. Pertinența * nevoile utilizatorilor să fie cunoscute și înțelese * criteriile de selecție a conținuturilor să reflecte nevoile publicului țintă * resursele să fie corect identificabile * resursele să fie clar documentate * toate informațiile conținute în documentația resurselor să fie exacte * resursele și documentația lor
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
În aceste condiții, elevii care nu au resursele necesare pentru a se mobiliza în vederea depășirii dificultăților vor căuta să-și satisfacă nevoia de valorizare personală în afara școlii, eventual prin abandon. 4.Cauze de ordin pedagogic, care vizează calitatea vieții școlare, pertinența conținuturilor în raport cu trebuințele de învățare ale elevilor, relevanța metodelor și stilurilor didactice pentru stilurile cognitive ale elevilor, caracteristicile procedurilor de evaluare și ale orientării școlare și profesionale, deschiderea școlii față de problemele comunității, stilul disciplinei școlare ele. Calitatea vieții școlare și
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
opere de artă. Vouilloux propune să renunțăm la a-l folosi în favoarea unei perifraze de tipul "descrierea unei opere de artă într-un text literar". Desigur, polemicile privitoare la definirea termenului și la necesitatea utilizării lui privesc în primul rând pertinența adoptării unui termen din retorica clasică în cea modernă. Cristina Sărăcuț comentează în capitolul I al lucrării sale câteva teorii care privesc termenul ekphrasis, dar, se poate observa din analizele făcute că privilegiază definiția modernă a termenului, adică "descrierea operei
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
factorilor laolaltă, se evită una dintre criticile cele mai importante ce se aduc celorlalte metode curente, în cele ce urmează vom încerca să cântărim importanța acestor factori diferiți și "ă analizăm complexul de metode existente din punctul de vedere al pertinenței lor pentru un studiu care ar putea fi numit esențialmente literar sau "ergocentric". 116 <Titlu> 7. Literatura și biografia Cel mai evident factor determinant al unei opere literare este creatorul ei, autorul ; și de aceea explicarea operei literare prin personalitatea
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
perspective diferite, de exemplu, populația Pathâns din Pakistan: studiată de Frederik Barth, plecând de la individ și de la teoria jocurilor; de A. Assad, conform unei teorii sistemice de inspirație marxistă. Sunt două abordări diferite asupra aceluiași obiect, două modele a căror pertinență poate fi discutată. A opune demersul inductiv celui deductiv înseamnă să deschizi o ceartă urâtă, deoarece un bun antropolog le folosește în mod evident pe amândouă. El intră într-o realitate locală, observă, participă, descrie, înregistrează, filmează etc. până se
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
Acestea și multe alte semne și situații de dereglare a funcționalității geosistemice impun omului ca pe lângă apartenența organică la propriul sistem să-și asume responsabil condiția de participant interactiv la viața Planetei. Eficiența soluțiilor pe care trebuie să le conceapă, pertinența opțiunilor pe care trebuie să le formuleze, uneori în timp foarte scurt, nu-i asigură însă o poziție confortabilă în sistem și nu-l feresc de riscul erorilor. Toate acestea constituie baza obiectivă a conturării unei problematici fundamentale a întregii
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
lua în considerare atât siguranța alimentară, cât și securitatea alimentară din perspectiva provocărilor nutriționale și dreptul omului la hrană. De asemenea, ultimele accidente sanitare și epidemiile de origine alimentară au ridicat problema fezabilității sistemelor de control alimentar în vigoare și pertinența reglementărilor în acest sens. Prin urmare, creșterea populației, urbanizarea și noile tehnologii exercită o influență inedită asupra producției alimentare ceea ce implică o atenție crescută asupra actorilor din lanțul alimentar: producătorii și consumatorii. Toate aceste dezvoltări au contribuit la apariția unor
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
proiectului său de protocol. Parcurgerea literaturii necesită, deci, o selecție și o evaluare. Pentru aceasta s-a dezvoltat conceptul de literatura critică. Principiul constă în a judeca valoarea publicațiilor, indiferent dacă este vorba de calitatea cercetării între prinse sau de pertinența rezultatelor publicate. În aceasta etapă, cercetătorul, pe lângă consultarea literaturii cu referire directă la tema elaborată, va pune în balanța și criteriile etice de bază în materie de cercetare, care se supun următoarelor principii: - principiul interesului și beneficiului cercetării; - principiul inocuității
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
etice În stadiul de realizare a protocolului, considerațiile etice pun accentul pe respectul față de persoana, prin probleme de confidențialitate și principiul minimalizării riscului. 10- Bugetul Acest paragraf realizează sinteza tuturor etapelor din punct de vedere al costului. Calitatea prezentării sale, pertinența sa și justificarea sunt esențiale pentru acceptarea proiectului de către un organism finanțator. 11- Calendarul Trebuie să precizăm durata și momentul fiecărei etape. 12- Referințe În aceasta secțiune sunt reproduse referințele diverselor documente citate în diferitele părți ale protocolului. DEMARAREA STUDIILOR
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
Din punct de vedere al stilului perceptiv, tipul ideal pentru dezvoltarea creativității este cel mixt, sintetico-analitic. Anca Munteanu a utilizat testul Rorschach într-o adaptare proprie și a identificat o corelație semnificativă a stilului perceptiv cu potențialul creativ ceea ce demonstrează pertinența utilizării lui în psihodiagnoza creativității. (Anca Munteanu, 1994, p.80) II .2.1.2. Aptitudinile - se structurează și funcționează la nivelul permeabilității ca un tot, formând anumite seturi atitudinale, raportate la valori. Aptitudinile speciale reprezintă însușirile psihice și fizice relativ
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
tabuului constând în aruncarea unui văl pudic peste dimensiunea criminală a comunismului marxist-leninist. în felul acesta, abordarea critică a comunismului este tot mai puțin subiectivă și se bazează pe o istoriografie documentată care nu face decât să confirme necesitatea și pertinența interogațiilor filosofice asupra comunismului secolului XX. MARȘUL CEL LUNG La originea Marșului celui Lung se află conflictul politic și apoi militar care, începând din 1926-1927, opune guvernul naționalist condus de Cian Kai-șî comuniștilor: aceștia căutau să pună mâna pe putere
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
același moment, curentul „freudo-marxist”, înființat de comunistul german Wilhelm Reich - Matîrialisme dialectique et psychanalyse, 1929 -, recuză subordonarea individului în raport cu economicul. Este aspru criticat de ortodoxia* comunistă, ca și psihanaliza, percepută ca o filosofie energetistă și o sociologie ce transpune fără pertinență fenomenele individuale pe plan colectiv. O asemenea abordare este considerată reacționară, deoarece reduce aspirațiile proletariatului la o problematică de energie a libidoului, la fel ca pe cele ale burgheziei. Psihiatria sovietică denunță psihanaliza ca fiind „idealistă”, deoarece nu raportează psihismul
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Nu puțini sunt autorii care consideră că a conduce înseamnă a lua decizii. Fără a subscrie întru totul la o asemenea concepție, conducerea implicând nu numai decizii, ci și alte funcții importante, trebuie să menționăm că dependent de corectitudinea și pertinența deciziilor se apreciază însăși eficiența conducerii. Nu rareori se constată că succesul conducerii este dependent de capacitatea conducătorului de a lua decizii corecte. Așa stând lucrurile, este de înțeles de ce uneori distincția dintre conducere și decizie este greu de operat
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
vor efectua tocmai în funcție de particularitățile relațiilor formale și informale dintre oameni. Pentru a nu se încărca prea mult procesul informațional, se propune operarea pe baza principiului excepției, potrivit căruia trebuie transmise doar acele informații care se abat de la rezultatele obișnuite. Pertinența informațiilor se exprimă în gradul de adecvanță la subiect, fapt care poate fi asigurat prin formulări de întrebări clare, precise, riguroase, chiar prin utilizarea unor formulare tip. Exactitatea informației transmise depinde de corectitudinea și competența celor ce o furnizează, de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
un război împotriva anumitor idei curente, răspândite după cel de-al doilea război 75 77 mondial. Cartea sa “Propagandes” (1962) poate fi interpretată ca o critică a orientării empirice a lucrărilor americane consacrate mijloacelor de comunicare. El pune la îndoială pertinența modelului injecției hipodermice ca reprezentare a acțiunii mijloacelor de comunicare. După el, această reprezentare este imaginea inversată a realității. Desigur, el subliniază că societatea tehnică a pus la dispoziția celui ce face propagandă instrumente deosebit de eficiente. Dar acțiunea acestuia îi
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
dintre cele mai simple și mai vechi: cea a lui Emory Bogardus, creată În 1925. Menită să evalueze „distanța socială” dintre straturi sau comunități, aceasta ierarhizează problemele ridicate și operează ținând seama de o anumită ordine. Valabilitatea procedurii depinde de pertinența formularelor, distorsiunile la nivelul statisticilor neputând fi excluse. Protocolul pus la punct trei ani mai târziu de Louis Thurstone se dorește a fi mai „obiectiv”. Se Începe prin adunarea unui număr cât mai mare de date asupra „dispoziției” pe care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
un moment privilegiat pentru aceasta? Numim bilingv precoce un copil care Învață, pe lângă prima sa limbă, o a doua Înainte de vârsta de aproximativ zece ani. După această vârstă, vorbim de bilingvism tardiv. Oamenii de știință sunt cu toții de acord asupra pertinenței distincției terminologice care decurge din afirmația următoare: cu cât Învățăm mai repede o a doua limbă, cu atât Învățarea este mai ușoară, iar „rezultatele” sunt mai bune. O primă explicație a acestui fenomen se găsește În domeniul neurolingvisticii. Diferența dintre
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cu ușurință. S-a constatat totuși și că, atunci când nu suntem obișnuiți cu un anumit tip etnic, diferențele dintre indivizi par mai puțin pertinente, astfel că sunt posibile confuzii. Această dublă experiență arată că perceperea diferențelor nu este legată de pertinența sau de importanța lor intrinsecă, ci rezultă, așa cum subliniază comparatismul, din gradul de familiaritate și de obișnuință cu un ansamblu sau altul. Segregarea rasială sau socială pretinde că se bazează pe diferențe obiective și semnificative, cum sunt culoarea pielii, formele
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
asupra problemelor cu care se confruntă statul modern În fața creșterii eterogenității culturale. Într-adevăr, dreptatea socială este acum confruntată cu cereri de tip nou care, În esență, privesc recunoașterea diferențelor identitare (etnice, religioase, sexuale etc.). ν Sub influența dezbaterilor privind pertinența răspunsului liberal la provocările pluralismului culturilor și valorilor, filosofia politică contemporană a reînnoit profund problematica legată de coeziunea socială, astfel Încât peisajul din jurul acesteia s-a transformat considerabil În ultimii treizeci de ani. Una dintre dezbaterile fundamentale se referă la primatul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pe obiectivitatea legilor naturii, nu poate accepta ca valorile să Își aibă rădăcinile În subiectivitate. Umanismul juridic, analizat În calitate de „produs al epocii moderne” (Villey, 1983, p. 8), este acuzat că ar confunda dreptul cu morala. Totuși, chiar dacă recunoaștem o anumită pertinență a naturalismului anticilor, putem să punem sub semnul Întrebării coerența unei gândiri care conține În germene istoricismul pe care tot ea Îl denunță. Într-adevăr, dacă Încredințăm naturii grija de a determina norma, nu Înseamnă oare că renunțăm la drept
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
până În 1974 ( legea Toubon). Abia mult mai târziu vom asista la instituirea mai multor certificate de aptitudine În Învățământul secundar pentru unele dintre aceste limbi, precum și la difuzarea unor circulare ministeriale către rectoratele universităților În legătură cu „studierea culturilor regionale”. Însă, În ceea ce privește pertinența acestor culturi, trebuie să spunem că ea este foarte ambiguă și pare să țină mai mult de domeniile politic și administrativ decât de cel științific. În acest sens, un număr triplu al revistei Les Temps modernes (nr. 324-325-326, august-septembrie 1972
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a acestui tip de individ, neliniștit În fața diversității lumii și a diferențierilor pe care aceasta le generează la nivelul categorisirilor și al cunoștințelor. Această abordare globală a mentalității autoritariste este fascinantă. Ea a făcut totuși obiectul anumitor critici, Însă fără ca pertinența proiectului de cercetare să poată fi pusă la Îndoială. Una dintre principalele dificultăți ține de problema clasificării indivizilor cu prejudecăți: care este nivelul de la care noi Înșine (sau unul din apropiații noștri) am putea fi clasați În grupul „fasciștilor potențiali
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]