1,077 matches
-
francez autentic. (...) Două-trei conferințe, o înscenare teatrală cu o piesă de tine (sic!), aduci și ceva tablouri moderne pentru o expoziție - se poate combina ceva. În treacăt fie spus, Marinetti și nevastă-sa, o femee delicioasă și o artistă interesantă (pictoriță, scriitoare), sînt printre autorii responsabili ai demersului de față. Ei pretind că trebue să apar numai pe o piață apuseană și vor să mă editeze în Italia. Eu m-am gîndit însă la Franța. Et pour cause”. Deși Tzara se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
om al cărții. Privea dus pe gânduri în depărtare, apoi nota ceva. Unele fraze erau mai scurte, altele mai lungi, după cum ceea ce vedea chema amintirile tinereții sale. Uneori, închidea ochii și fredona un cântec. Cine știe ce-și amintea? O pictoriță schița un desen, acesteia nu-i mai trebuia aparatul foto. Chiar m-a impresionat sârguința ei, deși nu am văzut lucrarea. Oameni diferiți, feluri diverse de a se bucura de libertate și de mare... Din vreme în vreme, se auzea
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
erau vreo cincizeci de ani de plimbări pe trotuarele acelea bătute de soare, pe lângă casele ocupate cândva de prieteni. Aici, de pildă, unde locuia acum un teolog japonez, locuise În urmă cu patruzeci de ani o domnișoară Abercrombie. Era o pictoriță care se măritase cu un simpatic hoț hippy, a cărui specialitate era să‑și distreze anturajul reînscenând jafuri comise prin efracție. În fiecare dintre străzile laterale se găseau camere În care locuiseră prieteni de‑ai mei - și, În spate, ferestrele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
lui Wintris ăl bătrân nu mai aveau ce să-i facă, damblagise, când a fost chestia din șaișopt nevastă-sa l-a lăsat, a plecat în Israel și el ajunsese de se ținea cu o fată tânără cu care trăia, pictoriță, și i-a luat aia tot ce agonisise și dusă a fost, nimeni nu i-a mai dat de urmă și nici el nu putea să spună ce și cum, că-l băga la ilicit, a făcut congestie la creier
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
pentru un singur ceas, Într-un loc socotit al pierzaniei; și așa era destulă stricăciune În jur; Ingrid era credincioasă, Dumnezeu avea grijă ca nici unul din avioanele cu care călătorea să nu se prăbușească, avea grijă și de fata ei, pictoriță naivă, să fie sănătoasă, să Învețe bine, avea o bursă În Italia, doi ani; era Încă minoră, Dumnezeu nu trebuia să fie mîniat În vreun fel, Ingrid știa. Vizita ei În Christiania nu i ar fi fost acestuia pe plac
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
mult, nici mai puțin. I se pare că o găsește în doctrina comunistă, dar și din PCR e dat afară și făcut grădinar. Tot mai bine din activist grădinar decât din profet activist. Niculae are o relație amoroasă cu o pictoriță, Simina, care începe să creeze tablouri remarcabile, dar se epuizează lucrând și moare ca Manole al lui Lovinescu. Mitul operei realizate prin sacrificiu, din celebra baladă, cunoaște prelucrări teatrale la Blaga și Horia Lovinescu, dar și într-o piesă de
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
anunța "versiunea originară a cvartetului "La Baaad" (2500 de pagini) și o "antologie a celor 100 de capodopere poetice pe care consideră că le-a scris acum: cartea va fi editată într-o ediție de lux, ilustrată de poet și pictorița Daciela Rotaru și de sculptorul Marian Gheorghe". S-au formulat despre operele lui Cezar Ivănescu termeni ca "labirintic", "paradoxal", "manierist"; nu de puține ori poetul fusese negat radical, în totul. S-au invocat afinități ori coincidențe cu François Villon, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
italian (un negustor de artă cunoscut, cu galerii importante la Florența și Roma), mamă spaniolă. De familie bună din ambele părți, legată de lumea picturii de trei generații, inclusiv o bunică maternă octogenară, pe care Faulques avea s-o cunoască: pictorița Lola Zegrí, studentă la Bauhaus În ultima epocă a acesteia, prietenă cu Duchamp, Jean Renoir (jucase un rol mic În Regula jocului, costumată În seminaristă, alături de Cartier-Bresson), a lui Bonnard și Picasso. Olvido o iubea tare mult pe bătrâna doamnă
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Acest caiet și cu primul meu tablou în ulei sunt de fapt singurele amintiri, legate de hobby-ul meu, care mi-au rămas din copilărie. De fapt atunci nu era doar un hobby ci aș fi vrut chiar să devin pictoriță. Când eu abia intrasem cu greu la liceu, n-aș fi îndrăznit însă să sper acest lucru la vremea aceea. Mai ales că atunci exista doar Institutul de Arte plastice „N.Grigorescu” din București, cu 20 de locuri, unde intrau
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
pictori din București iar alții erau pregătiți câte 2-3 ani la București. Așa încât această dorință a mea a rămas doar la stadiul unui vis. Mai ales că nu știu dacă aș fi avut atâta talent încât să fiu o pictoriță adevărată. De aceea m-am concentrat spre matematică și fizică, obiecte care, de asemenea îmi plăceau și care erau foarte ușoare pentru mine. Poate și de aceea noua mea prietenă, „Morărița”, cum îi spuneam toți, care nu prea agrea matematica
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
în sentimente și date senzoriale constituite în portretul iubitei. "Chiar ea, iubita mea de până ieri,/ Cu cărnuri tari și coapse chiraline,/ Se face acum femeia de mister,/ Femeia ideal, femeia în sine.". Finețea și delicatețea linilor amintesc de tablourile pictoriței Elena Popea prin echilibru și claritate, prin viziunea ușor impresionistă, prin încercarea de comunicare a trăirilor, a impresiilor, concretizată prin culoarea ușor difuză de acuarelă. Se poate vorbi despre "dimensiunea imaginii" mișcată de timp de un anumit sentiment al suspendării
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
neîmpliniți"). Autorul "se decomprimă" consemnând banalitățile vieții, dar și ecourile unor alegeri politice, mărturisindu-și opțiunea pentru "Emil". Și din nou acordă spațiu și timp nefericirii: moartea lui Marin Sorescu în 1996, a lui Tomozei, a lui Cezar Baltag, a pictoriței Geta Năpăruș în 1997, în 1998 a lui Ștefan Bănulescu la a cărui înmormântare ia parte. Cartea se termină cu moartea și participarea diaristului la înmormântarea lui Geo Dumitrescu în 2004 ("s-a petrecut într-o dezolantă discreție"). Nu lipsesc
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
îndelung corespondența pe care autorul o poartă în epocă cu Geo Bogza. Într-adevăr, aceasta este cea mai consistentă, între cei doi existând o relație strânsă de prietenie. O deosebită atenție merită, însă, scrisorile pe care Blecher i le trimite pictoriței și prozatoarei Lucia Demetriade-Bălăcescu. Blecher a fost pasionat de pictură, fapt declarat de nenumărate ori. Mai puțin cunoscut este că unele dintre picturile de succes ale Luciei Bălăcescu sunt realizate în urma indicațiilor pe care însuși scriitorul i le dădea. În
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Mai puțin cunoscut este că unele dintre picturile de succes ale Luciei Bălăcescu sunt realizate în urma indicațiilor pe care însuși scriitorul i le dădea. În volumul Max Blecher, mai puțin cunoscut 15, avem redată o scrisoare a lui Blecher către pictoriță în care autorul îi sugerează, cu detalii amănunțite, un posibil tablou: Iată nudul pe care ar trebui să-l lucrați, subiectul contează mai puțin, e o femeie adormită cu o eșarfă albastră pe șolduri, dar văd mai ales realizarea: corpul
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
așezați femeia pe un divan, să n-o lăsați să doarmă în aer, în acest caz florile divanului vor fi trase din penel ca în desenul lui Dufy, tabloul care e agățat pe perete"16. Această scrisoare trimisă de autor pictoriței în toamna anului 1933, când se afla internat, împreună cu prozatoarea, în sanatoriul de la Eforie, va inspira tabloul de mai târziu al artistei Sheherezada. Lucia Demetriade-Bălăcescu, Sheherezada 17 Exemple de acest gen pot continua, Blecher fiind cel care va scrie, la
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
expresionistă de cea suprarealistă, fără a o încadra în vreuna dintre cele două curente amintite. Ne aflăm, așadar, în fața unei opere atipice. Picturalitatea paginilor scrise de Blecher nu a trecut neobservată. De altfel, scriitorul însuși a fost atras de tablourile pictoriței Lucia Demetriade-Bălăcescu cu care a purtat în epocă o corspondență activă, participând la expozițiile acesteia. Prin suprapunerea romanelor lui Blecher, observăm intenția aproape programatică a creatorului de lume, mai ales în Întâmplări în irealitatea imediată și Vizuina luminată, de a
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
lui Tezeu meditează asupra facerii poemului: "am traversat pasarela de la combinat am mers/ prin nicolina doi până sub dealul galatei maidane/ de zăpadă traseu încâlcit/ redactat cartea lui gene ajuns la clubul/ presei luat taxiuri până la jenny discutat lung cu/ pictorița călugăriță plecat la alt capăt de târg/ treceam pasarela/ și-mi aminteam pasale narghilele/ șalvari mătăsuri la catedrala/ din beton am luat un taxi plicti/ ar spune ea cât china ar spune el cât china/ dimineața la trei stau în fundul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
a Uniunii Artiștilor Plastici, a Asociației "Medici-Pictori" și a Uniunii Scriitorilor din România. La fel ca și alte poete ce au debutat relativ târziu, și numai după ce și-au validat prima formă de identitate artistică (a se vedea, bunăoară, talentata pictoriță de icoane și poetă Maria Olteanu), Maria Mănucă este nevoită să suporte și acum, la ani buni de la apariția volumului După vernisaj (Universitas XXI, Iași, 2001), consecința "vinovatei" sale duble îndeletniciri: situarea fără drept de apel a operei sale pe
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
a-mi fi facilitat posibilitatea de a vedea lucrări aflate în depozitul muzeului. Mulțumesc Lilianei Vârban, custodele muzeului Storck, un avizat partener de dialog și, de asemenea, familiei Storck care mi-a dat posibilitatea de a reproduce câteva dintre lucrările pictoriței Cecilia Cuțescu-Storck. Nu în ultimul rând, mulțumesc prestigioasei edituri "Institutul European" de a fi acceptat publicarea acestei cărți și pentru răbdarea pe care au avut-o cu autorul. Argument În articolul său, "Asupra picturei moderne, mai ales în Germania și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
funcțiilor sacerdotale ale unor obiecte (dintre care cel mai important este tronul pe care se așază oaspeții care citesc) poate face trecerea spre atelierul Ceciliei Cuțescu-Storck, aflat la parterul casei din strada Vasile Alecsandri, al cărui hall-atrium este decorat de pictoriță, reproducând ambianța unei sere sau a unei păduri tropicale. Ca și în alte situații, am ales o dublă ipostaziere a fenomenului, atât din perspectiva literară, cât și din perspectivă pictural-arhitectonică, ca fațete ale aceluiași fenomen prin care locuinței estetului-artist i
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
câteva numere consecutiv, în diferite formate, ca element decorativ. Din păcate, în ceea ce o privește pe Mina Byk Wepper, nu avem la dispoziție decât aceste reproduceri, de o calitate mediocră. Marian Constantin atrage atenția asupra a trei panouri decorative ale pictoriței, dintre care unul singur este datat cu anul (1)918, panouri purtând amprenta unei sensibilități simboliste. În concepția acestor panouri este decelabilă influența Ceciliei Cuțescu-Storck, mai ales în direcția simbolismului gauguinizant pe care-l practică artista, manieră informată de o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din caracterul enigmatic care se degajă din atitudinea ambiguă a personajului, ale cărui fantezii rămân destinate intuiției"181. Așa cum variațiunile florale de spectru larg, care servesc și ornamental, sugerează horticultura rafinată a serei, infirmând insertul realist într-un cadru natural, pictorița se dispensează de reperele istoriste sau moderne și în privința veșmântului pe care-l poartă femeia. Sugestia simbolistă a unei feminități arhetipale, rezultat al unei alchimii, vine și pe această filieră a dizolvării reperelor, dar și din invitația spre visare pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Ceciliei Cuțescu-Storck, Fresca unei vieți, fac referire la posibile surse de inspirație pentru pictura sa, la o serie de teme care vor deveni recurente în opera sa plastică. Fisurile, accidentele datorate delabrării vechilor clădiri provoacă apariția unor figuri în imaginația pictoriței, figuri surprinse în diferite postúri și compoziții alegorice. Cecilia Cuțescu- Storck pictează cu privirea tablouri apocaliptice, însă atenția sa se fixează cu precădere asupra gesticulației și a unui transfer al elementelor figurative în motive sugestive, împinse către abstracție, pe care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
vedeam desenându-se figuri în gesturi de rugăciune, cavaleri medievali în zale, alergând pe cai repezi, oameni disperați ridicând mâinile spre cer; vedeam valuri, flăcări și o serie de motive curioase și fără legătură între ele, dar foarte sugestive"453. Pictorița descoperă o sală plină cu bronzuri, descoperire esențială care lasă o puternică impresie asupra ei și ne permite să vedem amprenta unei sensibilități care va ghida opțiunile artistice ulterioare. La fel, Cecilia Cuțescu-Storck remarcă la aceste statuete înfățișând figuri umane
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și la nivel tematic, argumente în acest sens fiind prezente în decorațiunile exterioare și interioare ale casei construite de arhitectul Clavel după indicațiile artiștilor Cecilia Cuțescu-Storck și Fritz Storck, casă în care soții Storck vor locui, parterul devenind chiar atelierul pictoriței. Jurnalul consemnează anii 1897-1899, petrecuți într-una din capitalele secession-ului german, München-ul, în plină efervescență secesionistă. Pictorița este o vizitatoare asiduă de muzee și expoziții și, cu siguranță, aici face cunoștință cu tendițele moderniste din arta plastică. La München
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]