782 matches
-
Veronese este - alături de Titian și Tintoretto - unul din cei mai remarcabili reprezentanți ai școlii venețiene de pictură a secolului al XVI-lea. Paolo Caliari (zis "Veronese") s-a născut în anul 1528 la Verona. De la tatăl său, Gabriele Caliari - un pietrar cu solide cunoștințe de sculptură și arhitectura - a învățat să modeleze argilă și a deprins extraordinarul simt al formei de care va profita în creația să. În 1541 intra că ucenic în atelierul lui Antonio Badile, un pictor renumit în
Paolo Veronese () [Corola-website/Science/306658_a_307987]
-
teme ca vor fi reținuți sau amendați. Peste tot, în arealele cele mai pitorești, în rezervațiile peisagistice au apărut o mulțime de cariere neautorizate, mai mari sau mai mici, de unde se extrage piatră, nisip si alte zăcăminte minerale. Grupuri de pietrari distrug stâncile fără să cunoască valoarea și importanța fosilelor din ele, iar penuria de specialiști, din lipsă de locuri de muncă în domeniu, duce puținele fosile extrase și cruțate de pietrari să treacă direct în comerțul ilicit, astfel că informația
Toltrele Prutului () [Corola-website/Science/306680_a_308009]
-
extrage piatră, nisip si alte zăcăminte minerale. Grupuri de pietrari distrug stâncile fără să cunoască valoarea și importanța fosilelor din ele, iar penuria de specialiști, din lipsă de locuri de muncă în domeniu, duce puținele fosile extrase și cruțate de pietrari să treacă direct în comerțul ilicit, astfel că informația științifică legată de ele se pierde definitiv. Pe lîngă această situație, alți (sau poate aceiași) cetățeni folosesc gropile ilegale ca depozite gratuite de gunoi și moloz.
Toltrele Prutului () [Corola-website/Science/306680_a_308009]
-
lui, vă veți umple de un cîntec mut, de o aripă care își caută zburătoarea, de un fulg de zăpadă care își caută iarna. Vi-l arăt astăzi mîndru de el și bogat de mine. "Nichita Stănescu" 1. Iubire de pietrar, Editura “Scrisul Românesc”, 1982 2. Antumele, Editura “Litera”, 1985 3. Antimetafizica, Nichita Stănescu însoțit de Aurelian Titu Dumitrescu, editura „Cartea Românească”, 1985 (lucrarea a apărut în întregime în suplimentul literar al Scânteii Tineretului, în 1983) 4. Antumele 4,5, Editura
Aurelian Titu Dumitrescu () [Corola-website/Science/302212_a_303541]
-
(n. 24 octombrie, 1943, Pietrari, Vâlcea) este un critic literar român contemporan. A urmat studiile liceale la Râmnicu-Vâlcea (Liceul “Nicolae Bălcescu”, azi “Alexandru Lahovary), iar studiile universitare la București: Facultatea de Limba și Literatura Română (1961 - 1966) și Facultatea de Filosofie, secția fără frecvență, (1967
Cornel Moraru () [Corola-website/Science/302296_a_303625]
-
o Școală Gregoriană destinată pregătirii viitorilor clerici. Biserica "Schimbarea la Față" este o capodoperă a arhitecturii medievale românești și se remarcă prin somptuozitate, rafinamentul artistic, măiestria și complexitatea ornamentației. Biserica "Schimbarea la Față" este construită din piatră brută cu amestec de cărămidă de către meșteri pietrari bistrițeni, care au îmbinat elemente de arhitectură medievală tradițională cu elemente moderne. După unele opinii, ea se aseamănă ca plan cu Biserica Sfântul Ioan din Piatra Neamț (ctitorită de Ștefan cel Mare) , iar după altele cu biserica Mănăstirii Probota. Ea are
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
Pietrari este o comună în județul Vâlcea, Oltenia, România, formată din satele Pietrarii de Sus și Pietrari (reședința). Străveche așezare de moșneni, comunitatea umană are origini îndepărtate pe teritoriul localității. Urme materiale ale culturilor neolitice au fost identificate întâmplător cu ocazia
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
Pietrari este o comună în județul Vâlcea, Oltenia, România, formată din satele Pietrarii de Sus și Pietrari (reședința). Străveche așezare de moșneni, comunitatea umană are origini îndepărtate pe teritoriul localității. Urme materiale ale culturilor neolitice au fost identificate întâmplător cu ocazia unor săpături în cătunul Ogrăzi. Au fost scoase la iveală fragmente ceramice
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
Pietrari este o comună în județul Vâlcea, Oltenia, România, formată din satele Pietrarii de Sus și Pietrari (reședința). Străveche așezare de moșneni, comunitatea umană are origini îndepărtate pe teritoriul localității. Urme materiale ale culturilor neolitice au fost identificate întâmplător cu ocazia unor săpături în cătunul Ogrăzi. Au fost scoase la iveală fragmente ceramice, topoare din piatră și
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
fost scoase la iveală fragmente ceramice, topoare din piatră și bronz și urme de construcții în care materialul predominant era piatra. ( din “Buridava - Studii și materiale nr. 4/1982”, pag. 261) O altă descoperire întâmplătoare s-a făcut în satul Pietrari de Sus când la data de 26 aprilie 1902 mai mulți localnici au găsit în timpul lucrărilor agricole în punctul Tobulești un tezaur de monede geto-dace depozitat într-un vas de lut. S-au putut recupera numai 44 tetradrahme de tip
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
într-un vas de lut. S-au putut recupera numai 44 tetradrahme de tip Aninoasa-Dobulești care se păstrează la Institutul de Arheologie din Bucuresti. ( din “Studii vâlcene nr. V/1982”, pag. 34) Anul 1536 rămâne anul atestării documentare a satului Pietrari printr-un document dat de Radu Paisie Voievod prin care întărește “ocină” în Pietrari pentru “Negomir și fratele său Coman”: În document apare menționat numele voievodului Radu care este de fapt domnitorul Radu Paisie întâlnit la 1536 în documentele privitoare
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
Aninoasa-Dobulești care se păstrează la Institutul de Arheologie din Bucuresti. ( din “Studii vâlcene nr. V/1982”, pag. 34) Anul 1536 rămâne anul atestării documentare a satului Pietrari printr-un document dat de Radu Paisie Voievod prin care întărește “ocină” în Pietrari pentru “Negomir și fratele său Coman”: În document apare menționat numele voievodului Radu care este de fapt domnitorul Radu Paisie întâlnit la 1536 în documentele privitoare la Țara Românească. De asemenea, alte documente emise la 1542 (Radu Voievod), 1557 (Pătrașcu
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
Paisie întâlnit la 1536 în documentele privitoare la Țara Românească. De asemenea, alte documente emise la 1542 (Radu Voievod), 1557 (Pătrașcu cel Bun Voievod), 1578-1581 (Mihnea Turcitu Voievod) ne dovedesc existența în aceste locuri a unei așezări stabile. Suprafața localității Pietrari este de 1947 ha. iar numărul locuitorilor la sfârșitul anului 2004 a fost de 3302. Comuna Pietrari este așezată în partea central-nordică a județului Vâlcea, în zona treptelor înalte ale dealurilor Subcarpaților Getici, pe ambele părți ale cursului mijlociu al
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
Radu Voievod), 1557 (Pătrașcu cel Bun Voievod), 1578-1581 (Mihnea Turcitu Voievod) ne dovedesc existența în aceste locuri a unei așezări stabile. Suprafața localității Pietrari este de 1947 ha. iar numărul locuitorilor la sfârșitul anului 2004 a fost de 3302. Comuna Pietrari este așezată în partea central-nordică a județului Vâlcea, în zona treptelor înalte ale dealurilor Subcarpaților Getici, pe ambele părți ale cursului mijlociu al Otăsăului (afluent al Bistriței vâlcene, în cadrul depresiunii Otăsău, depresiune ce se încadrează în Depresiunea Subcarpatică Olteană). Centrul
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
toate apele de pe teritoriul comunei: Valea Sărată, Vâlceaua Radului, Valea Cârții și Valea Bradului care se unesc vărsându-se în Otăsău sub numele de Valea Sărată; mai la sud, între Dealul Motești și Dealul Cârlige curge Valea Manta. Dealurile comunei Pietrari sunt acoperite în parte cu păduri de foioase ( fag, stejar, paltin, frasin, mesteacăn ). Terenul arabil, de categoria a V-a, dând o cantitate neîndestulătoare de cereale, locuitorii s-au obișnuit să se aprovizioneze din regiunile de câmpie, prin schimb cu
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
aprovizioneze din regiunile de câmpie, prin schimb cu fructe sau cartofi, fapt ce a dus la dezvoltarea cărăușiei. Solul este argilos făcând parte din clasa argiluvisoluri, tipul de sol fiind brun-roșcat de pădure. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pietrari se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,88%). Pentru 2,05% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
precizează în “Cronica Episcopiei Râmnicului”, fila 16, scv. in Biserica Ortodoxă Română, III, pag.II. Al doilea monument pe care îl prezentăm este o biserică din lemn, care, datorită vechimii ei, și-a pierdut și hramul. Ea se află in Pietrari de Jos, în curtea bisericii de zid cu hramul “Cuvioasa Paraschiva”. Biserica este de tip navă, cu pridvor mic, susținut de stâlpi de lemn și are o singură cameră cu funcție de naos și pronaos. Tradiția istorică spune că monumentul a
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
moșnenii din sat; credem însă că la această dată a fost refăcut altarul din zid, iar ca tipologie, monumentul se înscrie în clasa bisericilor din lemn, de la sfârșitul veacului al XVI-lea, începutul veacului al XVII-lea. Biserica veche din Pietrari de Sus, construită la 1865 în timpul domnitorului Al.I.Cuza, cu următoarea pisanie: "“Acest sfânt și dumnezeiesc monument s-au rădicat în zilele preaînălțătorului nostru domn Alexandru Ioan Cuza, cu blagoslovenia preasfinției sale episcopul Râmnicului Vâlcii și Noului Severin, de
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
Ioan Cuza, cu blagoslovenia preasfinției sale episcopul Râmnicului Vâlcii și Noului Severin, de D.D. Calinic la anul de la Hristos 1865, cu cheltuiala R.R. lui Hristos Toma Ereu cu Marica Creița, Dumitru Ereu, Constantin Ereița si Radu Ereu...”" Biserica nouă din Pietrari de Jos, cu hramul Cuvioasa Paraschiva, construită în anul 1907. Pisania acesteia este urmatoarea: "“Această sf. Biserică parohială cu hramul “Cuvioasa Paraschiva” s-au clădit din temelie cu stăruința și cheltuială preotului paroh Ștefan Popescu ajutat fiind și de alți
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
au clădit din temelie cu stăruința și cheltuială preotului paroh Ștefan Popescu ajutat fiind și de alți binevoitori creștini în al X-lea an de pastorie al P.S. sale părintelui episcop D.D.Atanasie. În anul mântuirei 1907”." Biserica nouă din Pietrari de Sus, construită la 1922, care are urmatoarea inscripție în pisanie: “Această Sf. Biserică Parohială cu hramul Sf.Voievozi s-au clădit din temelie prin stăruința preotului paroh G.Nicolaescu și a epitropilor Toma I.Cazacu, Ioan Popescu și alți
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
fântâni publice. O troița având hramul Sf. Mihail și Gavril a fost donată în 1996 Muzeului Satului București; anual delegații din localitate participă la hramul acestei troițe ce se organizeaza la Muzeul Satului. Prima școală apare menționată la 1836 în Pietrari de Jos, fiind atestată documentar într-un document al Eforiei Școalelor care este de fapt un tabel cu școlile din județ la anul 1836, descoperit de Ion Soare, fostul director al filialei Vâlcea a Arhivelor Statului, tabel în care este
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
documentar într-un document al Eforiei Școalelor care este de fapt un tabel cu școlile din județ la anul 1836, descoperit de Ion Soare, fostul director al filialei Vâlcea a Arhivelor Statului, tabel în care este menționată și școală din Pietrari; în 1842 Dumitru Maharia, în vârstă de 19 ani, flăcău, fiu de preot apare că învățător aici. În anul 1838, Nicolae Murgescu, fiu de birnic, era învățător în Pietrari de Sus. În același an la Școală Normală din Râmnic frecventau
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
a Arhivelor Statului, tabel în care este menționată și școală din Pietrari; în 1842 Dumitru Maharia, în vârstă de 19 ani, flăcău, fiu de preot apare că învățător aici. În anul 1838, Nicolae Murgescu, fiu de birnic, era învățător în Pietrari de Sus. În același an la Școală Normală din Râmnic frecventau cursurile Ioan Moghinescu și Nicolae Murgescu, viitori dascăli din Pietrari de Sus și respectiv Pietrari. În Pietrari de Sus, din 1843 este menționat că învățător Toma Ciocescu, de 16
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
flăcău, fiu de preot apare că învățător aici. În anul 1838, Nicolae Murgescu, fiu de birnic, era învățător în Pietrari de Sus. În același an la Școală Normală din Râmnic frecventau cursurile Ioan Moghinescu și Nicolae Murgescu, viitori dascăli din Pietrari de Sus și respectiv Pietrari. În Pietrari de Sus, din 1843 este menționat că învățător Toma Ciocescu, de 16 ani, însurat, fiu de birnic. Aceste date au fost culese din volumul “Din Istoria culturii și școlii din județul Vâlcea (sec
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
că învățător aici. În anul 1838, Nicolae Murgescu, fiu de birnic, era învățător în Pietrari de Sus. În același an la Școală Normală din Râmnic frecventau cursurile Ioan Moghinescu și Nicolae Murgescu, viitori dascăli din Pietrari de Sus și respectiv Pietrari. În Pietrari de Sus, din 1843 este menționat că învățător Toma Ciocescu, de 16 ani, însurat, fiu de birnic. Aceste date au fost culese din volumul “Din Istoria culturii și școlii din județul Vâlcea (sec.XVI - XIX) - Lista cu învățătorii
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]