1,558 matches
-
magazine. Această plajă a crescut în popularitate în ultimul timp. - Salobreña - Sân Cristóbal - este o plajă fină aflată la vest de Almuñécar. Promenada prezintă pe lungimea să magazine, baruri, restaurante și hoteluri. - Playa El Tesorillo - prezintă nisip fin și promontorii pietroase. Numele ei vine de la faptul că în trecut se găseau aici monezi de aur la marginea apei. Aici se gaseste un turn de post antic de origine morisco. - Pozuelo - este o plajă mică aflată lângă plajă Rabita, care este încă
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
exemplu Axarquia). Rezervatia naturală a lacului Funente de Piedra, din nordul provinciei aproape de Antequera, este una din cele mai umede regiuni din Europa, aici existând mii de păsări flamingo. La 5 km de Antequera se afla El Torcal, o formațiune pietroasa de 20 km2, ce s-a ridicat din apa mării acum 100 de milioane de ani. Acțiunea vântului de-a lungul secolelor a făcut ca aceste formațiuni pietroase să ia forme de catedrale, palate și chiar de monumente de sculptură
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
flamingo. La 5 km de Antequera se afla El Torcal, o formațiune pietroasa de 20 km2, ce s-a ridicat din apa mării acum 100 de milioane de ani. Acțiunea vântului de-a lungul secolelor a făcut ca aceste formațiuni pietroase să ia forme de catedrale, palate și chiar de monumente de sculptură abstractă. Între regiunile Guadalhorce și Antequera se află Desfiladero de los Gaitanes (George al Cimpoierilor), una din cele mai neobișnuite priveliști din Malaga. Acesta este o despicătura în
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (99,25%). Pentru 0,64% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Denumirea comunei are ca etimon cuvântul maghiar "köves", "kövesd", care se traduce prin "de piatră, pietros". Toponimii similare există în Transilvania (Coveș, Cuieșd), Moldova (Cuejdiu, Chiojdeni) și în Ungaria (pentru amănunte: Legenda istorisește despre o familie de moșneni care s-ar fi statornicit în localitatea Bătrâni (azi comună de sine stătătoare) care avea doi flăcăi și
Comuna Chiojdeanca, Prahova () [Corola-website/Science/300763_a_302092]
-
Bihor și Cluj. Aria naturală ocupă extremitatea nord-vestică a județului Albă (teritoriile administrative ale comunelor Albac, Arieșeni, Gardă de Sus, Horea și Scărișoara), cea sud-estică a județului Bihor (pe teritoriul orașului Nucet și cele ale comunelor Budureasa, Buntești, Câmpani și Pietroasa) și cea sud-vestică a județului Cluj, pe teritoriile comunelor Beliș, Calatele, Măguri-Răcătău, Mărgău, Mărișel, Poieni și Săcuieu. Aceasta este străbătuta de drumul național DN1R, care face legătura între orașul Huedin (DN1) și satul Albac (DN75). Situl „Munții Apuseni - Vlădeasa” a
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
rețelei ecologice europene Natură 2000 în România). Acesta se întinde pe o suprafață de 93.082 hectare și include ariile protejate: Parcul Natural Apuseni, Avenul Borțigului, Complexul Carstic din Valea Ponorului, Cheile Albacului, Cheile Gârdișoarei, Cheile Ordâncușei, Fâneața Izvoarelor Crișul Pietros, Groapă de la Bârsa, Groapă Ruginoasa, Izbucul Tăuzului, Izbucul Cotețul Dobreștilor, Izbucul Matisești, Molhașul Mare de la Izbuc, Piatra Bulzului, Pietrele Galbenei, Peșteră Cetatea Rădesei, Peșteră Vârfurașu, Peșteră Poartă lui Ionele, Peșteră Mare de pe Valea Firei, Peșteră Scărișoara, Peșteră Ghețarul de la Vârtop
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
Kakadu este un parc situat în nordul Australiei. Este renumit pentru frumusețea naturală neatinsă ce îți taie respirația și varietatea florei și faunei. Suprafața parcului național Kakadu de aproape 20.000 km², poate fi împărțită în trei regiuni principale: zona pietroasă, pădurile de șes și mlaștinile de coastă. Denumirea de Kakadu vine de la o greșeală de pronunție a numelui ‘Gagudju’ din limba aborigenă, vorbită în nordul parcului. Kakadu este din punct de vedere ecologic și biologic divers. Principalele caracteristici naturale protejate
Parcul Național Kakadu () [Corola-website/Science/315197_a_316526]
-
200 m. Cheile ocupă o suprafață de 324 ha și s-au format prin erodarea rocii de calcar jurasic de către râul Hășdate. oferă un peisaj carstic de o rară sălbăticie: stânci înalte și abrupte, creste ascuțite, turnuri de piatră, vâlcele pietroase, grohotișuri, arcade etc. Conține peste 1.000 de specii de plante, animale, fluturi unele reprezentând elemente rare ca usturoiul sălbatic, acvila de stâncă, șogârțul de baltă, tisa, scorușul, garofița albă, fluturașul de stâncă. Peste apa văii Hășdate există 4 punți
Cheile Turzii () [Corola-website/Science/303634_a_304963]
-
Buzăul de Brașov. Din această șosea, la Vernești se ramifică șoselele județene DJ100H, care duce în susul Nișcovului spre Tisău și mai departe spre Mizil (județul Prahova), și DJ205, care duce de-a lungul versantului sudic al Dealului Istrița către Merei, Pietroasele și Năeni. Comuna este traversată și de calea ferată Buzău-Nehoiașu, pe care este deservită de stațiile Vernești și Cândești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vernești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când
Comuna Vernești, Buzău () [Corola-website/Science/301053_a_302382]
-
integrantă a Carpaților Orientali fiind, precum tot lanțul carpatic, munți tineri, de încrețire, formați în orogeneza alpino-carpato-himalayană, acum aproximativ 70 - 85 de milioane de ani. sunt de origine vulcanică, cel mai înalt vârf al lor fiind, cu 2100 m, Vârful Pietrosul Călimanilor. Munții Călimani aparțin lanțului vulcanic ce căptușește latura internă a Carpaților Orientali, situat în zona de contact a munților de încrețire cu marile depresiuni de prăbușire ale Transilvaniei și Pannoniei. Călimanul (inclusiv Gurghiu și Harghita) se încadrează în grupa
Munții Călimani () [Corola-website/Science/302308_a_303637]
-
cea mai importantă masă vulcanică - cu o suprafață de aproximativ 6.400 km², cu lățimea de circa 40 km (peste 50 în sectorul Călimanului) și lungimea de aproape 160 km. Acest masiv este caracterizat prin prezența celor mai mari altitudini (Pietrosul Călimanului - 2100 m, Gurghiu - 1776 m, Harghita - 1800 m), care coboară treptat către Tușnad (Ciomatu - 1.301 m). În acest sector apar aliniate numeroase conuri vulcanice distruse parțial de eroziune, dar mai ales datorită prăbușirilor care au dus la deschiderea
Munții Călimani () [Corola-website/Science/302308_a_303637]
-
de trasat, datorită caracterelor complexe ale unităților ce vin în contact: zona Călimanului în sud și aceea a Munților Bârgău și Depresiunea Dornelor în nord. Ea trece la nord de Dealul Tănasa (1.001 m), intersectează cursul mijlociu al văii Pietroasa de Jos, urcând spre nord până la localitatea Bistrița Bârgăului. În continuare, către est, urmărește valea Bistriței până în apropiere de Colibița, de unde se abate spre sud, și întretaie cursul superior al Pănulețului și pârâul Colbul, pe sub Vf. Țiganca. Limita se orientează
Munții Călimani () [Corola-website/Science/302308_a_303637]
-
Această adăpostește o specie de plantă cunoscută de localnici sub denumirea populară de lingurea ("Cochelaria pyrineaca văr. borzaeana"). reprezintă o zona montană cu o mare variație reliefală, astfel: relief vulcanic atribuit perioadei mezozoice (în vârfurile Farcău, Mihăilecu), relief glaciar (în Pietrosul Maramureșului, Farcău, Mihăilecu), relief periglaciar din perioada geologică a pleistocenului, relief dezvoltat pe calcare (în bazinul superior al văii Repedea și în abrupturile vârfurilor Farcău și Mihăileacu), precum și forme de relief dezvoltate pe șisturi cristaline (în bazinele văilor Vaserului și
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
se stabilește cu traiul în România (1940) dealul respectiv purtîndu-i numele. În ceea ce privește solul de pe moșia satului, se poate spune ca acesta este în mare parte un cernoziom degradat. În partea de nord a satului predomină un sol lutos și parțial pietros, în regiunea numită Capșa solul este lutos, nisipos. Iar in partea de vest solurile sunt la fel cernoziomuri degradate. Mai adaug că printre altele nisipul de calitate, lutul și pietrișul, descoperite pe teritoriul localității au servit ca materiale de construcții
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
și ridică un val de pământ de mari proporții (identificat în sudul Moldovei cu valul dintre Ploscuțeni și Siret). Neputând rezista presiunii hunilor, se retrage în zona de curbură a Carpaților Răsăriteni. Lui Athanaric i s-a atribuit Tezaurul de la Pietroasele, descoperit în acea zonă. În 381, cu puțin timp înainte de moartea sa, Athanaric a fost primul rege barbar care a vizitat capitala Constantinopol. A încheiat un tratat de pace cu noul împărat Teodosie cel Mare (Flavius Theodosius), tratat prin care
Athanaric () [Corola-website/Science/302053_a_303382]
-
fac parte din grupul de nord al Carpaților Orientali. Cu înălțimea maximă de 2.303 de metri, atinsă de piscul Pietrosul, sunt cei mai înalți și mai greu de străbătut din lanțul Carpaților Orientali. Culmea principală o lungime de peste 50 km și o lățime de 30-40 km, orientată est-vest, abruptă spre nord și domoală spre sud. Munții apar sub forma unui
Munții Rodnei () [Corola-website/Science/305658_a_306987]
-
Stâlpu și, deservește în principal localitatea de reședință a acestei comune, care se află mult mai aproape de ea. Sărata-Monteoru este legată de Merei, reședința comunei, de un drum județean, DJ203G, unde se intersectează cu alte drumuri județene care duc spre Pietroasele sau spre DN10 la Vernești, sau spre DN1B la Popasul Merei, ambele drumuri naționale care duc la Buzău. Aceeași șosea duce spre nord peste dealul Istrița la Leiculești în comuna Tisău. Principala ramură economică a localității este turismul. Localitatea are
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
Crețulescu și N. Gussi. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau, în aceeași plasă, și comunele Budișteni și Ciulnița, precum și, în plasa Dâmbovița-Dealu a județului Dâmbovița, comuna Glâmbocata. Comuna Budișteni, compusă din satele Budișteanca, Glodu, Scoicești și Pietroasa, avea 1057 de locuitori ce trăiau în 294 de case; în comună existau o biserică și o școală cu 71 de elevi (dintre care 6 fete). Comuna Ciulnița, cu satele Ciulnița și Prundeni avea 768 de locuitori ce trăiau în
Comuna Leordeni, Argeș () [Corola-website/Science/300627_a_301956]
-
II-lea al României și a lui Mihai, voievod de Alba Iulia la 14 octombrie 1937. Monumentul, cu înălțimea de 22,5 metri, este opera sculptorului Iosif Fekete, cunoscut și ca Iosif Fekete Negrulea, și a arhitectului Octavian Mihălțan. Societatea „Pietroasa” din Deva a oferit calcarul de Banpotoc din care a fost înălțat monumentul și trahitul, rocă mai dură, din care a fost construit soclul acestuia. În interiorul soclului care sprijină obeliscul se află o celulă simbolică cu inscripția: "Smerită închinare lui
Obeliscul lui Horea, Cloșca și Crișan din Alba Iulia () [Corola-website/Science/330402_a_331731]
-
întinse orizontal sub formă de stea. Înflorește în lunile iulie-august. Frunzele sunt spintecate adânc. Cele de la baza tulpinii au codițe lungi, cele de pe tulpină sunt mai mici și mai înguste. În România crește în munții Carpați, prin locuri ierboase și pietroase.
Cruciuliță de munte () [Corola-website/Science/323375_a_324704]
-
întoarcere, spre Craiova, am făcut un popas în Brașov. M-am dus la Biserica Neagră. În interior, la început de an, oameni contemplând. Circa o jumătate de oră, mi-am odihnit și eu, acolo, gândurile. După ce am trecut dincolo de vârfurile pietroase, pe traseul Rucăr-Bran, și am coborât dealurile subcarpatice, am întâlnit ciobanii, cântând la fluier, cu oile și mielușei fragili după ele. Coborau la vale, spre Dunăre. Probabil așa vorbesc ei cu munții, cu mioarele... mi-am zis, în timp ce mi-am
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_47]
-
facă măsurători ale radioactivității și ale calității aerului. În 1967 s-a dat în folosință primul radar meteorologic, la București, și au mai fost deschise încă 2 stații meteorologice automate, fiind amplasate pe vf. Parângul Mic (2075 m) și vf. Pietrosul Rodnei (2305 m). În anul 1970 a fost inaugurată la București prima stație de recepție a datelor furnizate de sateliții meteorologici, la eveniment asistând D. A. Davis, secretarul General al OMM. În 1973, în zona viticolă Drăgășani, se fac primele experimentări
Administrația Națională de Meteorologie () [Corola-website/Science/311875_a_313204]
-
atmosferă se apreciază că ar fi fost de cel puțin 10 km. Locul impactului se află în mare, nu departe de coasta nordică a peninsulei Yucatán și de orașul Chicxulub din Mexic. Craterul de sub mare a stat îngropat în sedimente pietroase, din care cauză el nu a suferit erodări naturale și s-a păstrat foarte bine până în zilele noastre. Se crede că ciocnirea meteoritului Chicxulub de Pământ a fost cauza dispariției dinozaurilor. Cel mai mare meteorit care a lovit Pământul în
Meteorit () [Corola-website/Science/298254_a_299583]
-
viteze medii ale curenților de aer relativ mici. La Jieț, localitate aparținătoare a Petrilei s-au găsit urme ale exploatării aurului aluvionar, de către daci și romani la locul numit Hududeu, unde au fost descoperiți și dinari romani. "Petrila" înseamna "drum pietros neasfaltat" în română. Oamenii locului, păstori și crescători de vite pe plaiurile bogate în pășuni, foloseau "piatra neagră care arde" la încălzit și la efectuarea schimburilor comerciale, straturile de huilă fiind întâlnite chiar la suprafață. La vremea când se închegau
Petrila () [Corola-website/Science/296993_a_298322]
-
află pe ambele maluri ale râului. În primește trei mari afluenți: Șemnița, Dragov și Sakuleva. În satul Skocivir, Cerna iese din platou și intră în Mariovo. El taie platoul în lungime printr-o vale sălbatică, meandrată și adâncă cu albia pietroasă și cu maluri abrupte, după care iese printr-un defileu îngust în platoul Tikveșkoto. Aici apele sale curg liber într-o vale largă, acoperită cu orezării. Vara, aici Cerna abia acoperă picioarele până la genunchi. Pentru că nu există niciun pod, pe
Râul Cerna, Vardar () [Corola-website/Science/336951_a_338280]