890 matches
-
experimentați, îl bănuim ușor a fi un evadat periculos și îl studiază cu o spaimă reținută. Insul (care vede în băiețel posibilitatea eliberării de cătușe) îl sperie și mai tare, ținîndu-l de un picior cu capul atîrnat în jos. Inocent, Pip ne spune că, în momentul respectiv, a văzut cum biserica "s-a răsturnat", inversîndu-și poziția turlei. Evadatul va fi prins mai tîrziu (în ciuda ajutorului dat de Pip), iar episodul se încheie fără alte detalii lămuritoare. La cel de-al doilea
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
și mai tare, ținîndu-l de un picior cu capul atîrnat în jos. Inocent, Pip ne spune că, în momentul respectiv, a văzut cum biserica "s-a răsturnat", inversîndu-și poziția turlei. Evadatul va fi prins mai tîrziu (în ciuda ajutorului dat de Pip), iar episodul se încheie fără alte detalii lămuritoare. La cel de-al doilea nivel, copilul Pip e invitat (angajat, deducem iarăși noi, cititorii, beneficiari ai unei experiențe superioare) să vină zilnic în casa bogatei și terifiantei domnișoare Havisham pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
că, în momentul respectiv, a văzut cum biserica "s-a răsturnat", inversîndu-și poziția turlei. Evadatul va fi prins mai tîrziu (în ciuda ajutorului dat de Pip), iar episodul se încheie fără alte detalii lămuritoare. La cel de-al doilea nivel, copilul Pip e invitat (angajat, deducem iarăși noi, cititorii, beneficiari ai unei experiențe superioare) să vină zilnic în casa bogatei și terifiantei domnișoare Havisham pentru a oferi companie fiicei ei adoptive, Estella. Domnișoara Havisham este o femeie traumatizată psihic, izolată de lume
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Moștenitorii îi vînează averea, dar nu au acces la Miss Havisham, singurele persoane care o văd fiind Estella și Jaggers, administratorul financiar și, totodată, personajul suficient de bizar el însuși în care neurotica femeie are încredere deplină. Situațiile trăite de Pip în Casa Haviham revelă o dimensiune paradoxală. E umilit constant de către Estella (sub supravegherea "paideică" a mamei adoptive, care, se pare, încearcă să-și "educe" fiice dur, de timpuriu, pentru a nu ajunge, la rîndul ei, în postură de victimă
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
-și "educe" fiice dur, de timpuriu, pentru a nu ajunge, la rîndul ei, în postură de victimă sentimentală), dar, cu toate acestea, se îndrăgostește, iremediabil și necondiționat, de "partenera lui de joacă". Cel de-al treilea moment îl dezvăluie pe Pip adolescent, calfă în atelierul cumnatului său, Joe Gargery. Într-o bună zi, cei doi sînt vizitați de către Jaggers care aduce vești neverosimile. Un binefăcător necunoscut (care dorește să rămînă astfel pînă cînd va socoti el de cuviință să-și dezvăluie
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Jaggers care aduce vești neverosimile. Un binefăcător necunoscut (care dorește să rămînă astfel pînă cînd va socoti el de cuviință să-și dezvăluie identitatea) intenționează să ofere o sumă generoasă de bani (inclusiv moștenirea ulterioară a averii) pentru educarea lui Pip la Londra. Gestul ar urma să schimbe definitiv destinul marginal al eroului. Din calfă, Pip ar deveni gentleman. Cu o singură condiție, bineînțeles: să respecte întocmai termenii ciudatului contract și să nu încerce vreodată să afle identitatea binefăcătorului lui enigmatic
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
va socoti el de cuviință să-și dezvăluie identitatea) intenționează să ofere o sumă generoasă de bani (inclusiv moștenirea ulterioară a averii) pentru educarea lui Pip la Londra. Gestul ar urma să schimbe definitiv destinul marginal al eroului. Din calfă, Pip ar deveni gentleman. Cu o singură condiție, bineînțeles: să respecte întocmai termenii ciudatului contract și să nu încerce vreodată să afle identitatea binefăcătorului lui enigmatic. Deși Joe este îngrozit de propunere, Pip acceptă fără să stea prea mult pe gînduri
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
schimbe definitiv destinul marginal al eroului. Din calfă, Pip ar deveni gentleman. Cu o singură condiție, bineînțeles: să respecte întocmai termenii ciudatului contract și să nu încerce vreodată să afle identitatea binefăcătorului lui enigmatic. Deși Joe este îngrozit de propunere, Pip acceptă fără să stea prea mult pe gînduri. În sfîrșit, cel de-al patrulea "stadiu" se suprapune, la limită, cu această reacție neașteptată a protagonistului. Întrebat, temător, de Biddy (o tînără din sat, îndrăgostită de el în secret) dacă are
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
În sfîrșit, cel de-al patrulea "stadiu" se suprapune, la limită, cu această reacție neașteptată a protagonistului. Întrebat, temător, de Biddy (o tînără din sat, îndrăgostită de el în secret) dacă are de gînd, cu adevărat, să plece la Londra, Pip răspunde brutal că va face negreșit pasul în cauză și nimic și nimeni nu-l vor opri din drum. Va fi gentleman, subliniază el vehement, de dragul Estellei. Ce au episoadele de mai sus în comun, ne putem întreba? În toate
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Va fi gentleman, subliniază el vehement, de dragul Estellei. Ce au episoadele de mai sus în comun, ne putem întreba? În toate, lumea, realitatea, viața ni se dezvăluie prin intermediul unui filtru emoțional, al unei conștiințe subiective mai precis, care aparține personajului Pip. Lucrurile au sens, dar au sensurile atribuite lor de către experiența psihologică, sentimentală și intelectuală a protagonistului. Momentul vizualizării bisericii răsturnate rămîne edificator. Dickens ne atenționează acolo că vom vedea universul prin ochii acestui copil/adolescent/tînăr, iar dacă viziunea lui
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
ne atenționează acolo că vom vedea universul prin ochii acestui copil/adolescent/tînăr, iar dacă viziunea lui asupra realității va fi alterată, așa vom privi și noi nemediat peisajul. În casa domnișoarei Havisham, cititorul deslușește desfășurarea unui plan "educațional" monstruos. Pip însă, deturnat de emoțiile devastatoare (care, mai tîrziu, devin însuși modul lui de viață), preferă "să vadă" în continuare lumea cu susul în jos, îndrăgostindu-se fără speranță de (mutilata sufletește) Estella. Mai apoi, cînd toți din jurul său se arată
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
continuare lumea cu susul în jos, îndrăgostindu-se fără speranță de (mutilata sufletește) Estella. Mai apoi, cînd toți din jurul său se arată oripilați de propunerea lui Jaggers, eroul o acceptă fără interogații suplimentare. Conversația cu Biddy ne lămurește și de ce. Pip are un scenariu nemărturisit în minte, care i-a dat deja toate explicațiile posibile: domnișoara Havisham este "binefăcătorul" misterios și doar ea conștientă de iubirea lui disperată pentru Estella poate să-l transforme într-un gentleman, "furnizînd" astfel semnificație concretă
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
senzaționale numai pentru a elimina frustrările copilăriei nefericite. Sentimentele sale ajung, prin urmare, "grila" de comprehensiune a evenimentelor și unicul instrument de evaluare a lor. Totuși, mai mult decît pe orfanul freudian, am senzația că trebuie să-l vedem în Pip pe naratorul modern, a cărui "subiectivitate" înlocuiește "obiectivi tatea" autorului omniscient tradițional. Faptul că Dickens vrea să ne asumăm această perspectivă este argumentat de ultima treaptă a inițierii lui Pip, cea a adevărului propriu-zis, cînd el își cunoaște binefăcătorul real
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
orfanul freudian, am senzația că trebuie să-l vedem în Pip pe naratorul modern, a cărui "subiectivitate" înlocuiește "obiectivi tatea" autorului omniscient tradițional. Faptul că Dickens vrea să ne asumăm această perspectivă este argumentat de ultima treaptă a inițierii lui Pip, cea a adevărului propriu-zis, cînd el își cunoaște binefăcătorul real. Personajul în chestiune, Magwitch (Provis), e chiar evadatul pe care, cu ani în urmă, Pip îl ajutase în cimitir. Devenit bogat în Australia, fostul infractor vrea să demonstreze principiul concurențial
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Dickens vrea să ne asumăm această perspectivă este argumentat de ultima treaptă a inițierii lui Pip, cea a adevărului propriu-zis, cînd el își cunoaște binefăcătorul real. Personajul în chestiune, Magwitch (Provis), e chiar evadatul pe care, cu ani în urmă, Pip îl ajutase în cimitir. Devenit bogat în Australia, fostul infractor vrea să demonstreze principiul concurențial, al Angliei industrializate, că "banii lui sînt la fel de buni ca și banii celorlalți" și îl ia, în consecință, pe micul orfan de la marginea sistemului, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
cum să fie dusă la îndeplinire decît prin Jaggers care funcționează, simultan, si ca administrator legal al averii lui Provis (de altfel, Jaggers arată, în final, atribute de personaj demiurgic știe secretele tuturor, de la Miss Havisham și Magwitch, pînă la Pip și Estella, fără ca alții să știe ceva despre el). În fața noutății, Pip rămîne blocat. Fuge la "omniscientul" și "omniprezentul" Jaggers pentru a primi confirmarea sumbrei realități. Jaggers o face cu un anume cinism, invitîndu-l să nu mai creadă în vise
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
si ca administrator legal al averii lui Provis (de altfel, Jaggers arată, în final, atribute de personaj demiurgic știe secretele tuturor, de la Miss Havisham și Magwitch, pînă la Pip și Estella, fără ca alții să știe ceva despre el). În fața noutății, Pip rămîne blocat. Fuge la "omniscientul" și "omniprezentul" Jaggers pentru a primi confirmarea sumbrei realități. Jaggers o face cu un anume cinism, invitîndu-l să nu mai creadă în vise, ci în fapte. O afirmație, să recunoaștem, cu ramificații filozofice cam subtile
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
un aer de autoritate. El stă în vîrful piramidei textuale (precum autorul omniscient din romanul tradițional), contemplînd destinele (turbulente) ale eroilor și făcînd observații arogante, de genul celei amintite. Statutul său "narativ" contrastează, în mod absolut, cu cel al lui Pip așezat, simbolic, la polul "epic" opus. Dacă Pip, ca narator, se zbate, la baza piramidei textuale, în mijlocul evenimentelor, să descifreze lumea, eșuînd lamentabil în excesul lui de subiectivitate, Jaggers, ca substitut de autor, omniscient, privește panoramic universul romanului (eliberat, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
piramidei textuale (precum autorul omniscient din romanul tradițional), contemplînd destinele (turbulente) ale eroilor și făcînd observații arogante, de genul celei amintite. Statutul său "narativ" contrastează, în mod absolut, cu cel al lui Pip așezat, simbolic, la polul "epic" opus. Dacă Pip, ca narator, se zbate, la baza piramidei textuale, în mijlocul evenimentelor, să descifreze lumea, eșuînd lamentabil în excesul lui de subiectivitate, Jaggers, ca substitut de autor, omniscient, privește panoramic universul romanului (eliberat, pentru el, de mistere) și se detașează într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
se zbate, la baza piramidei textuale, în mijlocul evenimentelor, să descifreze lumea, eșuînd lamentabil în excesul lui de subiectivitate, Jaggers, ca substitut de autor, omniscient, privește panoramic universul romanului (eliberat, pentru el, de mistere) și se detașează într-o obiectivitate sarcastică. Pip "narează" iluzii, în vreme ce Jaggers "studiază" realități. Cred că alegoria structurată de Dickens în Marile Speranțe devine, în acest punct, mai lizibilă decît oriunde altundeva. La începutul modernității, el scrie despre un paricid literar inevitabil: naratorul (noului roman) îl elimină din
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
mintea obnubilată, pe de o parte, de abstracte idealuri eroice, iar pe de alta, de inerția existenței cotidiene. Mai puțin percutante, din cauza tonului pedant-moralizator, sunt câteva schițe care mizează pe comicul absurdului (Un om ca mine și un câine ca Pip, Cum a vândut Mache sufletul măgarului lui Silvestru Găman). Maniera e adecvată totuși când, sub acoperișul tragicomediei absurde, mocnesc reacții violente ale subconștientului, ca în povestirea Cum a spart un cizmar vioara lui Paraschiv și s-a preschimbat în cățel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289837_a_291166]
-
se hrănește, morbid, din propria sa maladie). De asemenea, Great Expectations/ Marile speranțe introduce, dincolo de suprafața lui melodramatică, un spectaculos joc narativ, derulat (în regim de pionierat pentru literatura europeană a secolului al XIX-lea) între doi dintre protagoniștii poveștii - Pip și Jaggers. Dacă Pip, ca narator, se zbate acolo, la baza piramidei textuale, în mijlocul evenimentelor, să descifreze lumea, eșuînd lamentabil în excesul lui de subiectivitate, Jaggers, ca substitut de autor, omniscient, privește panoramic universul romanului (eliberat, pentru el, de mistere
Treptele lumii by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/2972_a_4297]
-
propria sa maladie). De asemenea, Great Expectations/ Marile speranțe introduce, dincolo de suprafața lui melodramatică, un spectaculos joc narativ, derulat (în regim de pionierat pentru literatura europeană a secolului al XIX-lea) între doi dintre protagoniștii poveștii - Pip și Jaggers. Dacă Pip, ca narator, se zbate acolo, la baza piramidei textuale, în mijlocul evenimentelor, să descifreze lumea, eșuînd lamentabil în excesul lui de subiectivitate, Jaggers, ca substitut de autor, omniscient, privește panoramic universul romanului (eliberat, pentru el, de mistere) și se detașează întro
Treptele lumii by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/2972_a_4297]
-
se zbate acolo, la baza piramidei textuale, în mijlocul evenimentelor, să descifreze lumea, eșuînd lamentabil în excesul lui de subiectivitate, Jaggers, ca substitut de autor, omniscient, privește panoramic universul romanului (eliberat, pentru el, de mistere) și se detașează întro obiectivitate sarcastică. Pip „narează” iluzii, în vreme ce Jaggers „studiază” realități. Cred că alegoria structurată de Dickens în Marile Speranțe devine, în acest roman, o veritabilă poetică implicită a epicului european.. La începutul modernității, el scrie despre un paricid literar inevitabil: naratorul (noului roman) îl
Treptele lumii by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/2972_a_4297]
-
un balon prea umflat: "Robinson, ai devenit o persoană de vază! Oceanul/ sapă litere într-o oglindă acoperită de nori,/ unde a și plesnit ceasul de amiază" (Insula). Înscenînd întemeieri apocrife, poetul pornește temerar "în căutarea timpului pierdut", ajungînd a pipai amintirile virtuale, "netrăite", însă, în principal, urmărind cu o dureroasă stupoare, abia temperata de bonomia analogiilor, cum cele trăite dispar, cum nimbul lor de peripeție eliberatoare și de fabula mîntuitoare se resoarbe, pierzîndu-se după prozaicul colț de stradă. E ca si cum
Un basm pentru adulti by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18133_a_19458]