1,404 matches
-
că fetele sunt mai interesate de lectură, iar băieții de matematică. E drept că și interesele de lectură sunt specifice: fetele citesc mult mai multă ficțiune, în timp ce băieții sunt interesați de lecturi nonficționale, de ziare și de benzi desenate. Raportul PISA (OECD, 2004) identifică deosebiri și în ceea ce privește modalitatea de învățare: a) băieții sunt mai încrezători în propriile forțe, iar fetele mai silitoare; b) fetele sunt mai calculate și tind să memoreze materialele, în timp ce băieții sunt înclinați să interpreteze noile conținuturi, corelându-le
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Franța din anii ’70. Toate aceste studii au constatat faptul că șansele școlare sunt corelate pozitiv cu ocupația, nivelul de instrucție sau stilurile de consum cultural ale părinților. Argumentele cele mai recente în acest sens pot fi extrase din studiile PISA din 2000 și 2003. Regresia rezultatelor la testul de matematică a peste 500.000 de elevi incluși în ancheta din 2003 arată că factorii socioeconomici de la nivelul familiei explică 17% din variația performanțelor școlare. Impactul nu este însă uniform pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Posesiunile și practicile culturale ale părinților legate de cultura clasică - literatură, volume de poezie sau lucrări de artă - determină pozitiv rezultatele la testul de matematică. Fiecare punct din indicele posesiunilor culturale determină 12 puncte adiționale la testul academic aplicat în cadrul PISA. Un puternic dezavantaj indică rezultatele copiilor din familii de imigranți, mai ales în unele țări, cum este Belgia. Descompunerea statistică a influenței calității de imigrant arată că handicapul școlar al copiilor din această categorie poate fi explicat prin dezavantajul economic
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
numărul mare de copii -, atenția redusă a părinților fiind compensată în cazul familiilor cu copii numeroși de grija reciprocă dintre frați. Coleman prezentase deja cazul mamelor imigrante asiatice din SUA care învață acasă cot la cot cu copiii lor. Studiul PISA din 2000 a confirmat faptul că, în mai multe țări, elevii cu un singur părinte au performanțe semnificativ mai mici la testul de matematică decât cei cu ambii părinți, chiar dacă în analiză se controlează resursele socioeconomice (PISA, 2000). Același studiu
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
copiii lor. Studiul PISA din 2000 a confirmat faptul că, în mai multe țări, elevii cu un singur părinte au performanțe semnificativ mai mici la testul de matematică decât cei cu ambii părinți, chiar dacă în analiză se controlează resursele socioeconomice (PISA, 2000). Același studiu a arătat importanța interacțiunii dintre părinți și copii, dar și dintre părinți și școală. Rezultatele au încurajat căutarea de politici care să stimuleze implicarea părinților în instrucția copiilor lor și comunicarea dintre ei și școli. Capitalul social
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
care permite evitarea unor situații de risc școlar pentru elevi și chiar realizarea obiectivelor educaționale. Capitalul social extrafamilial este influențat negativ de mobilitatea geografică - măsurată prin numărul de schimbări de domiciliu - și de schimbarea frecventă a școlii de către elev. Datele PISA din 2003 (OECD, 2004) arată că elevii din familiile de imigranți au rezultate mai slabe decât „nativii” în mai multe dintre țările incluse în studiu. Ipotezele lui Coleman despre impactul capitalului social extrafamilial asupra rezultatelor școlare au produs o vie
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
inegalitățile dintre școli, există diferențe în ceea ce privește tratamentul aplicat copiilor în cadrul aceleiași școli, diferențe care sunt puternic asociate cu linii de demarcație de natură socială (clasă, rasă, etnie, religie, sex). După câteva decenii, rezultatele de mai sus sunt confirmate de studiul PISA, care constată că performanțele la teste ale elevilor sunt influențate nu numai de statusul socioeconomic al părinților, ci și de compoziția socială a școlii: cu cât este mai mare proporția elevilor cu origine socială înaltă, cu atât mai bune sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
diferențele ar rezulta din influența anturajului, din diferența de calitate dintre școlile frecventate de cei din diverse medii sau din faptul că atenția sau motivația profesorilor ar depinde de compoziția socială a școlilor la care predau. Analizele aprofundate pe datele PISA din 2000 (OECD, 2004) infirmă aceste presupoziții, pornind de la constatarea că diferențele dintre școli care au compoziții similare sunt determinate în primul rând de rezultatele elevilor dezavantajați social. Alcătuirea școlii din punctul de vedere al statusului socioeconomic influențează în mult
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
școlile „bogate”, în care rezultatele tuturor categoriilor de elevi converg. Pe baza acestor rezultate se pot elabora unele recomandări privind politicile menite să stimuleze rezultatele celor din medii sociale defavorizate. Pentru elevii de condiție modestă din școlile „sărace”, autorii raportului PISA din 2000 (OECD, 2004) propun programe de educație compensatorie. Soluția pe termen lung este însă prevenirea segregării școlilor. 4.5. Activitatea la clasă a profesorilortc "4.5. Activitatea la clasă a profesorilor" Discutarea impactului strategiilor didactice și al comportamentului profesorilor
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
tip sondaj, care includ subeșantioane reprezentative de elevi din țările participante. România a participat la câteva dintre aceste studii internaționale, cum au fost, în ultima perioadă: TIMMS (Third International Mathematics and Sciences Students Survey), PIRLS (Progress in Reading Literacy Study), PISA (Programme for International Student Assessment) și studiul realizat de IEA (International Association for the Evaluation of Educational Achievement) privind cunoștințele, practicile și atitudinile civice. În general, în cadrul acestor studii elevii trebuie să rezolve diverse probleme din domenii considerate de o
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
țări participante. La studiile TIMMS, care au testat elevii din clasa a VIII-a la matematică, fizică, chimie, biologie și geografie, scorul mediu al elevilor din România îi plasează pe locul 25 din 38 de țări participante. 5.1. Studiul PISA+ 2000tc "5.1. Studiul PISA+ 2000" Rezultatele obținute la testele TIMMS și PIRLS sunt apropiate de cele obținute în studiul PISA+ din 2000, pe care le voi detalia în paginile următoare pe baza sumarului executiv al raportului național al României
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
care au testat elevii din clasa a VIII-a la matematică, fizică, chimie, biologie și geografie, scorul mediu al elevilor din România îi plasează pe locul 25 din 38 de țări participante. 5.1. Studiul PISA+ 2000tc "5.1. Studiul PISA+ 2000" Rezultatele obținute la testele TIMMS și PIRLS sunt apropiate de cele obținute în studiul PISA+ din 2000, pe care le voi detalia în paginile următoare pe baza sumarului executiv al raportului național al României, disponibil până recent pe pagina
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
scorul mediu al elevilor din România îi plasează pe locul 25 din 38 de țări participante. 5.1. Studiul PISA+ 2000tc "5.1. Studiul PISA+ 2000" Rezultatele obținute la testele TIMMS și PIRLS sunt apropiate de cele obținute în studiul PISA+ din 2000, pe care le voi detalia în paginile următoare pe baza sumarului executiv al raportului național al României, disponibil până recent pe pagina web a Ministerului Educației 1. Studiul a inclus elevii cu vârsta cuprinsă între 15 ani și
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de învățământ. Pe de altă parte, este destul de vizibil chiar și din tabelul anterior că performanțele elevilor, în comparație internațională, depind în mare măsură de prosperitatea țării, măsurabilă prin PIB. Această corelație subliniată insistent de autorii raportului național al studiului PISA+ 2000 este valabilă pentru comparația dintre țările OECD și cele nemembre OECD, însă nu mai este atât de convingătoare dacă ne restrângem la țările OECD. În cazul acestora observăm alte regularități, precum performanțele deosebite ale copiilor din țările sud-est asiatice
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
nces.ed.gov/ (accesată în septembrie 2000). Nigel, Thomas, 1976, „Child Endowments and the Quantity and Quality of Children”, The Journal of Political Economy, vol. 84, nr. 4, august, partea a II-a, pp. 143-162. OECD, 2004, First Results from PISA 2003, http://www.pisa.oecd.org/dataoecd/1/60/34002216.pdf (accesată în 10 august 2005). OECD, 2004, Messages from PISA 2000, http://www.pisa.oecd.org/dataoecd/31/19/34107978.pdf (accesată în 10 august 2005). Offe, Claus, 1996
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
în septembrie 2000). Nigel, Thomas, 1976, „Child Endowments and the Quantity and Quality of Children”, The Journal of Political Economy, vol. 84, nr. 4, august, partea a II-a, pp. 143-162. OECD, 2004, First Results from PISA 2003, http://www.pisa.oecd.org/dataoecd/1/60/34002216.pdf (accesată în 10 august 2005). OECD, 2004, Messages from PISA 2000, http://www.pisa.oecd.org/dataoecd/31/19/34107978.pdf (accesată în 10 august 2005). Offe, Claus, 1996, „Designing Institutions in East
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
of Political Economy, vol. 84, nr. 4, august, partea a II-a, pp. 143-162. OECD, 2004, First Results from PISA 2003, http://www.pisa.oecd.org/dataoecd/1/60/34002216.pdf (accesată în 10 august 2005). OECD, 2004, Messages from PISA 2000, http://www.pisa.oecd.org/dataoecd/31/19/34107978.pdf (accesată în 10 august 2005). Offe, Claus, 1996, „Designing Institutions in East European Transition”, în Robert E. Goodin (coord.), Theory of Institutional Design, Cambridge University Press, Cambridge. Olson, Mancur
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
84, nr. 4, august, partea a II-a, pp. 143-162. OECD, 2004, First Results from PISA 2003, http://www.pisa.oecd.org/dataoecd/1/60/34002216.pdf (accesată în 10 august 2005). OECD, 2004, Messages from PISA 2000, http://www.pisa.oecd.org/dataoecd/31/19/34107978.pdf (accesată în 10 august 2005). Offe, Claus, 1996, „Designing Institutions in East European Transition”, în Robert E. Goodin (coord.), Theory of Institutional Design, Cambridge University Press, Cambridge. Olson, Mancur Jr., 1982, The Rise
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
nr. 5, pp. 623-641. Zeletin, Ștefan, 1991, Burghezia română, Editura Humanitas, București. Znaniecki, Florian, 1975, „Obiectul sociologiei educației”, în Fred Mahler (coord.), Sociologia educației și învățământului. Antologie de texte contemporane de peste hotare, Editura Didactică și Pedagogică, București, pp. 53-62. ***, 2002, PISA. Programul internațional OECD pentru evaluarea elevilor. Raport național. Executive summary, www.edu.ro (accesată în aprilie 2005). ***, 2005, „O treime din soluțiile tribunalelor sunt greșite”, Adevărul, http://www.adevarul
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
universitate din secolul al XIII-lea (și, În unele cazuri, chiar din perioada anterioară): Bologna, Paris, Oxford, Cambridge, Padova, Montpellier, Toulouse, Salamanca, Napoli, Siena, Lisabona. În secolul al XIV-lea se adaugă: Avignon, Roma, Perugia, Coimbra (prin transferare de la Lisabona), Pisa, Pavia, Viena, Cra covia, Erfurt, Heidelberg, Köln. În secolul al XV-lea: Leipzig, Rostock, Louvain, Catania, Glasgow, Trier, Freiburg, Praga, Saragozza, Copenhaga, Tübingen, Uppsala. Înflorirea centrelor universitare răspundea unor schimbări pe care, mai departe, le adînceau chiar mediile universitare. Ducerea
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
Græcorum et Romanorum Teubneriana, Lipsiæ 1970, sub îngrijirea lui Iacobus Willis. Traducerea în limba română a fost confruntată cu versiuni moderne, italiene sau engleze, anume: Macrobius, Commento a Somnium Scipionis, introduzione, testo, traduzione e commento a cura di Maria Regali, Pisa, 1970 și Macrobius, Commentary on the Dream of Scipio, translated with an introduction and notes by William H. Stahl, New York, Oxford, Columbia University Press, 1990. Textul latin al lucrării lui Cicero a fost reprodus după textul latin M.T. Ciceronis Somnium
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
with translation and commnetary, Cambridge University Press, Cambridge, 1980. Ambrosius Theodosius Macrobius, Commentarii in Somnium Scipionis, B.G. Teubneri, Lipsiae, 1970. Macrobio, Commento al Somnium Scipionis, introduzione, testo, traduzione e commento a cura di Mario Regali, Giardini Editori e stampatori in Pisa, 1970, libri due. Macrobius, Commentary on the Dream of Scipio, translated with an introduction and notes by William H. Stahl, published by Columbia University Press, New York, Oxford, 1990. Piatkowski, A., Banu, I., Filozofia greacă până la Platon, studiu introductiv de Ion
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
verbe avec l'objet", în Bulletin Linguistique, VII, p. 140-144. Carabulea, Elena, 1965, "Acordul după înțeles și prin atracție în limba română veche", în Limba română, XIV, nr. 5, p. 593-608. Chomsky, Noam, 1981, Lectures on Government and Binding: The Pisa Lectures. Mouton de Gruyter Chomsky, Noam, 1993, "A minimalist program for linguistic theory", in Kenneth L. Hale, S. Jay Keyser (eds), The view from Building 20: Essays in linguistics in honor of Sylvain Bromberger, Cambridge, Mass., The MIT Press, p.
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Coji de mămăligă: trei sferturi cărbune și un strat foarte subțire de mămăligă! Aveam o piatră specială, pe care o ascundeam pentru că nu aveai voie să ai așa ceva, se temeau caraliii să nu le dai cu ea în cap, și pisam și puneam în "cafeaua de seară" câte o cană de aluminium. Rația de zahăr pe cap de deținut era de un gram pe zi, dar gramul acela era furat de caralii, așa că numita cafea de seară era niște apă vopsită
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
seara nu poți să dormi! (râdem) C. I.: Aveau grijă de somnul dumneavoastră...! S. Ț.: Aveai insomnii dacă mâncai seara... Și atunci și-au zis să ne dea cafea să dormim liniștiți. Și cum vă ziceam, puneam mămăliga aia arsă pisată în cafea. Dar să știți că avea efect pentru că-ți dădea o senzație de sațietate și contribuia și cărbunele acela. Oricum, nu te mai îmbolnăveai de stomac, că în loc de Carbocif mâncai cărbune. În perioada de sfeclă decoletam partea de frunze
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]