1,034 matches
-
dar ruinându-se, a fost ridicat lăcașul păstrat până astăzi. Rectitorită la anii 1886-1892 de comunitate, îndeosebi prin strădaniile familiilor de proprietari și arendași funciari Orzea și Nancu, biserica a fost reparată la anii 1955, 1973 și 1981-1984, după cum arată pisania. Având un plan trilobat, lăcașul dispune de tindă, mai scundă și mai îngustă decât restul construcției propriu-zise. O singură turlă, de tablă și octogonală ca plan, încununează biserică. Exteriorul e zugrăvit în alb-crem -marginea de jos fiind vișinie- și se
Bucu, Ialomița () [Corola-website/Science/301233_a_302562]
-
decât restul construcției propriu-zise. O singură turlă, de tablă și octogonală ca plan, încununează biserică. Exteriorul e zugrăvit în alb-crem -marginea de jos fiind vișinie- și se remarcă îndeosebi elementele decorative ale colțurilor, imitând coloane semiîngropate. În interior, deasupra intrării, pisania pictată la anul 1984 consemnează: Dincolo de strada bisericii, chiar lângă șosea, din vechiul cimitir al Bucului se mai păstrează monumente funerare de piatră, datând, unele dintre ele, chiar dinaintea mijlocului secolului al XIX-lea, respectiv de la anii 1836 și 1840
Bucu, Ialomița () [Corola-website/Science/301233_a_302562]
-
important centru, a cărui flotă controla comerțul mediteranean. El și-a extins puterea în urma jefuirii portului Reggio di Calabria din sudul Italiei în anul 1005. Pisa s-a conflict continuu cu sarazinii pentru controlul Mediteranei. În alianță cu Republica Genova, pisanii au întreprins o expediție asupra Sardiniei în 1015-1016, capturând insula de la sarazini în anul 1016, după înfrângerea regelui sarazin Mugahid. Această victorie i-a oferit Pisei supremația în Marea Tireniană. Atunci când pisanii i-au alungat și pe genovezi din Sardinia
Republica Pisa () [Corola-website/Science/324520_a_325849]
-
pentru controlul Mediteranei. În alianță cu Republica Genova, pisanii au întreprins o expediție asupra Sardiniei în 1015-1016, capturând insula de la sarazini în anul 1016, după înfrângerea regelui sarazin Mugahid. Această victorie i-a oferit Pisei supremația în Marea Tireniană. Atunci când pisanii i-au alungat și pe genovezi din Sardinia, un nou motiv de tensiune a izbucnit între cele două republici rivale. Între 1030 și 1035, Pisa a continuat să lupte cu succes împotriva altor orașe rivale din Sicilia și chiar să
Republica Pisa () [Corola-website/Science/324520_a_325849]
-
continuat să lupte cu succes împotriva altor orașe rivale din Sicilia și chiar să cucerească Cartagina în Africa de nord. În 1051-1052, amiralul pisan Jacopo Ciurini a reușit să cucerească insula Corsica, provocând și mai mult dușmănia genovezilor. În 1063, pisanii s-au apropiat de normandul Roger I al Sicliei, care conducea o campanie care va dura peste trei decenii de cucerire a Siciliei, perspectiva fiind un atacul conjugat asupra sarazinilor din Palermo. Roger a respins invitația, fiind angrenat în mai
Republica Pisa () [Corola-website/Science/324520_a_325849]
-
multe dispute. Fără sprijinul unei puternice armate de uscat, atacul pisan asupra Palermo a eșuat. În 1060, Pisa a fost angajată în prima sa bătălie contra Genovei, care s-a încheiat cu o victorie, fapt care a permis consolidarea poziției pisanilor în Mediterana. Papa Grigore al VII-lea a recunoscut în 1077 noile "legi și obiceiuri ale mării" instituite de către pisani, iar împăratul Henric al IV-lea le-a acordat dreptul de a-și numi propriii lor consuli, la sfatul unui
Republica Pisa () [Corola-website/Science/324520_a_325849]
-
angajată în prima sa bătălie contra Genovei, care s-a încheiat cu o victorie, fapt care a permis consolidarea poziției pisanilor în Mediterana. Papa Grigore al VII-lea a recunoscut în 1077 noile "legi și obiceiuri ale mării" instituite de către pisani, iar împăratul Henric al IV-lea le-a acordat dreptul de a-și numi propriii lor consuli, la sfatul unui Consiliu al bătrânilor. De fapt, aceasta nu era decât o confirmare a unei situații "de facto", pentru că în acei ani
Republica Pisa () [Corola-website/Science/324520_a_325849]
-
ani mai târziu, vase pisane și genoveze îl sprijineau pe regele Alfonso al VI-lea al Castiliei să îl silească pe celebrul Cid să părăsească Valencia. O flot pisană de 120 de vase a luat parte la Prima cruciadă, iar pisanii au fost implicați în cucerirea Ierusalimului de către cruciați din 1099. Pe drumul către Țara Sfântă, vasele pisane nu au ratat ocazia de a prăda câteva insule aflate în stăpânirea Bizanțului. Cruciații pisani erau conduși de către arhiepiscopul Daibert (Dagobert), care va
Republica Pisa () [Corola-website/Science/324520_a_325849]
-
vase a luat parte la Prima cruciadă, iar pisanii au fost implicați în cucerirea Ierusalimului de către cruciați din 1099. Pe drumul către Țara Sfântă, vasele pisane nu au ratat ocazia de a prăda câteva insule aflate în stăpânirea Bizanțului. Cruciații pisani erau conduși de către arhiepiscopul Daibert (Dagobert), care va deveni ulterior patriarh de Ierusalim. Pisa și celelalte "Repubbliche Marinare" au profitat de pe urma cruciadelor pentru a-și instaura puncte comerciale și colonii pe coastele din Siria, Liban și Palestina. În privința pisanilor, aceștia
Republica Pisa () [Corola-website/Science/324520_a_325849]
-
Cruciații pisani erau conduși de către arhiepiscopul Daibert (Dagobert), care va deveni ulterior patriarh de Ierusalim. Pisa și celelalte "Repubbliche Marinare" au profitat de pe urma cruciadelor pentru a-și instaura puncte comerciale și colonii pe coastele din Siria, Liban și Palestina. În privința pisanilor, aceștia au întemeiat colonii în Antiocia, Acra, Jaffa, Tripoli, Tyr, Joppa, Latakia și Akon. De asemenea, ei aveau posesiuni și în Ierusalim și Caesarea, alături de unele colonii mai mici (cu autonomie redusă) în Cairo, Alexandria și desigur în Constantinopol, în
Republica Pisa () [Corola-website/Science/324520_a_325849]
-
posesiuni și în Ierusalim și Caesarea, alături de unele colonii mai mici (cu autonomie redusă) în Cairo, Alexandria și desigur în Constantinopol, în acesta din urmă împăratul bizantin Alexiis I Comnen acordându-le drepturi de comerț speciale. În toate aceste locații, pisanilor li s-au garantat privilegii și scutiri de taxe, solicitându-i în schimb sprijin militar naval în caz de atac. În secolul al XII-lea cartierul pisan din partea de răsărit a Constantinopolului ajunsese la circa 1.000 de locuitori. Vreme
Republica Pisa () [Corola-website/Science/324520_a_325849]
-
locuitori. Vreme de câțiva ani din acest secol, Pisa a constituit cel mai proeminent aliat militar al Imperiului Bizantin, depășind Veneția însăși. În Mediterana occidentală, cu toate că papa Grigore al VII-lea garantase Pisei suzeranitatea asupra Balearelor în 1085 , iar negustorii pisani fuseseră printre inițiatorii expediției asupra acestor insule din 1113-1115, acțiunea s-a dovedit a fi un insucces față de țelul declarat, anume acela de a dizloca "taifas"-urile musulmane de acolo. Puterea Pisei ca putere internațională a fost pentru totdeauna distrusă
Republica Pisa () [Corola-website/Science/324520_a_325849]
-
apare numele așezământului monahal poartă data de 20 aprilie 1635. Într-o altă mărturie, scrisă la 27 noiembrie 1640 Matei Basarab spune că a zidit mânăstirea „de isnoava de’ntemei”. El o insera printre mănăstirile pe care le-a întemeiat. Pisania bisericii de zid, aflată deasupra intrării principale, care datează din anul 1715 și a fost scrisă la porunca lui Ștefan Cantacuzino (1714-1716), confirmă cele aflate din documentul din 1640, și anume faptul că biserica de zid a fost construită de
Biserica de lemn din Mănăstirea Dintr-un lemn () [Corola-website/Science/320483_a_321812]
-
bisericii, pe memorandistul Dr. Ioan Rațiu, primul președinte al Eforiei și pe protopopul greco-catolic Nicolae Rațiu). Abia de curând, tablourile au fost mutate în biblioteca bisericii. În data de 28 iulie 2011, cu aprobarea mitropolitului Andrei Andreicuț, a fost sfințită Pisania Bisericii Rățeștilor, reconstituită după pisania originală, care a disparut în condiții necunoscute după anul 1948. De asemenea au fost sfințite monumentele ctitorilor și principalilor contributori, monumente aflate în curtea bisericii. Reașezarea pisaniei a constituit un gest de recuperare istorică. Biserica
Biserica Rățeștilor din Turda () [Corola-website/Science/306965_a_308294]
-
Rațiu, primul președinte al Eforiei și pe protopopul greco-catolic Nicolae Rațiu). Abia de curând, tablourile au fost mutate în biblioteca bisericii. În data de 28 iulie 2011, cu aprobarea mitropolitului Andrei Andreicuț, a fost sfințită Pisania Bisericii Rățeștilor, reconstituită după pisania originală, care a disparut în condiții necunoscute după anul 1948. De asemenea au fost sfințite monumentele ctitorilor și principalilor contributori, monumente aflate în curtea bisericii. Reașezarea pisaniei a constituit un gest de recuperare istorică. Biserica a fost renovată în mai
Biserica Rățeștilor din Turda () [Corola-website/Science/306965_a_308294]
-
cu aprobarea mitropolitului Andrei Andreicuț, a fost sfințită Pisania Bisericii Rățeștilor, reconstituită după pisania originală, care a disparut în condiții necunoscute după anul 1948. De asemenea au fost sfințite monumentele ctitorilor și principalilor contributori, monumente aflate în curtea bisericii. Reașezarea pisaniei a constituit un gest de recuperare istorică. Biserica a fost renovată în mai multe rânduri. Actuala pictură a fost făcută între anii 1965-1966, de către Cornel Cenan din Cluj. De o parte și alta în pronaos se găsesc două picturi murale
Biserica Rățeștilor din Turda () [Corola-website/Science/306965_a_308294]
-
dar mai ales din lipsă de zile, zugrăvirea bisericii n-a putut fi isprăvită înainte de trecerea întru cele veșnice a lui Neagoe Basarab. Așadar, ginerele voievodului, Radu de la Afumați (1522-1529), odată urcat pe scaun, a consfințit continuarea decorării așezământului, prin pisania din 10 septembrie 1526, care menționează și numele lui "Dobromir zugravul". După toate izvoadele, Neagoe Basarab a clădit biserica sa pe fundațiile unui locaș mai vechi, care nu fusese altul decât sediul primei Mitropolii a Țării Românești. Pe aceasta, Neagoe
Mănăstirea Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/302409_a_303738]
-
biserica de sat din Valea Danului - se află acum în Colecția de obiecte de artă bisericească din Mănăstirea Curtea de Argeș. Această catapeteasmă a fost, împreună cu câteva icoane, datată stilistic în timpul domnului Șerban Cantacuzino (1678-1688), care în 1682, precum spune una din pisaniile de pe peretele vestic al bisericii, a reparat sfântul locaș. De asemenea, în imediata vecinătate a mănăstirii, se află un izvor, pe care localnicii îl numesc „"Fântâna lui Manole"”. Această denumire poartă peste timpuri povestea meșterului legendar, care, neputând coborî de pe
Mănăstirea Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/302409_a_303738]
-
a fost pictat în tehnica fresco de către pictorul Constantin Călinescu și ucenica sa, Iulia Handragel, și înzestrat cu mobilier nou și cu obiecte de cult. Cu acest prilej, deasupra ușii de intrare din pridvor în pronaos s-a pictat o pisanie cu următorul cuprins: În anul 1975 în curtea bisericii, lângă peretele sudic, a fost ridicată o troiță în memoria eroilor căzuți în cel de-al Doilea Război Mondial. Pe troiță se află o placă de marmură albă cu următoarea inscripție
Biserica Albă din Iași () [Corola-website/Science/312083_a_313412]
-
boierul Alecu Popovici, înnobilat de statul austro-ungar cu rangul de cavaler. Biserica a ost sfințită la 27 octombrie 1889 de către IPS Silvestru Morariu-Andrievici, arhiepiscop al Cernăuților și mitropolit al Bucovinei și Dalmației. Deasupra intrării în biserică a fost amplasată o pisanie cu următorul text: ""Aceasta stă: biserică cu patronul Stl:M:M: Dimitrie s'a ḑidit la a: 1887 în ḑilele pre luminatului imparat Francisc Iosif I cu spesele patronatului, a moștenilor ferecitl Aleco cav: de Popovici și a comunei paroch
Biserica Sfântul Dumitru din Ciprian Porumbescu () [Corola-website/Science/320884_a_322213]
-
vestică, cu temelia din cărămidă, având volutele laterale în stil baroc, original și reușit amplasate. Pe fațada acestuia s-au încastrat într-un chenar adecvat chipul Sfanțului Nicolae în basorelief, iar în registrul de jos o piesă heraldica flancata de pisania: "(RE)AEDIFICATA HAEC EC(C)LEȘIA PER ME IOANNEM RATZ DE MEHADIA, SUPREMUM PR(A)EFECTUM INCLYTORUM DISTRICTU(U)M LUGOS, CARANSEBEȘ ET LIPPA. ANNO DOMINI 1726, DIE 19(A) JUNII." Presa scrisă: La Lugoj apar două săptămânale locale, "Actualitatea
Lugoj () [Corola-website/Science/296972_a_298301]
-
o armată comandată de cancelarul Valter de Palearia și de Dipold de Vohburg a fost înfrântă de către Valter de Brienne. Markward a fost ucis, iar Frederic a trecut sub controlul unui n ou regent, Wilhelm de Capparone, un aliat al pisanilor. Dipold a continuat războiul cu Valter pe continent până când acesta din urmă a murit în 1205. În cele din urmă, Dipold l-a smuls pe Frederic de sub influența lui Capparone în 1206 și l-a pus sub protecția cancelarului, Valter
Regatul Siciliei () [Corola-website/Science/328296_a_329625]
-
Dălhăuș. Mai târziu, pe la începutul secolului al XVII-lea, la Mănăstirea Dălhăuți s-a ridicat o a doua biserică, tot din lemn, având hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil". Referitor la această biserică, există și prima mărturie scrisă, și anume "pisania" având textul: Din această pisanie nu reiese însă clar dacă starețul Teoclit a ridicat această biserică pe terenul gol (caz în care poate fi considerat ca fiind "ctitorul" mănăstirii), sau doar a "refăcut" o biserică mult mai veche (din anul
Mănăstirea Dălhăuți () [Corola-website/Science/312435_a_313764]
-
secolului al XVII-lea, la Mănăstirea Dălhăuți s-a ridicat o a doua biserică, tot din lemn, având hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil". Referitor la această biserică, există și prima mărturie scrisă, și anume "pisania" având textul: Din această pisanie nu reiese însă clar dacă starețul Teoclit a ridicat această biserică pe terenul gol (caz în care poate fi considerat ca fiind "ctitorul" mănăstirii), sau doar a "refăcut" o biserică mult mai veche (din anul 1625, după unele surse). O
Mănăstirea Dălhăuți () [Corola-website/Science/312435_a_313764]
-
care au contribuit la lucrările de modernizare și întreținere din anul 1899: "„Cu ajutorul s[fintei troi]țe [în] anu[l] 1899 în zilele preaosfințitului episcop Gherasim Timuș [s-a repar]at î[n] această sf[ântă] biserică învelită par...”". Din pisanie și aspectul actual reiese că în vremea episcopului de Argeș Gherasim Timuș „Piteșteanul” s-a schimbat învelitoarea de lemn. Tot atunci sau după 1934 au fost probabil decupate și lărgite ferestrele și a fost închis pridvorul. Învelitoarea de lemn a
Biserica de lemn din Bărbălani () [Corola-website/Science/326570_a_327899]