1,176 matches
-
soare mare și strălucitor, pe care norișorul firav nu-l împiedica să ardă cu putere. Lacul se afla lângă casă ca o mică piscină cu ape albastru-tremurătoare, iar lângă lac, copacul, cu o bogată și roditoare coroană. Șarpele l-am pitit într-un colț obscur, departe de locuitorii vilei mele. Foarte mândru de isprava mea, am dat un F4 și pe loc mi-a apărut, cu litere albe pe fond negru, sentința: tipul meu de personalitate. Și-acum mă trece un
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
gânduri deosebite îndreptate spre familie, spre cei dragi și spre cunoscuți. Parfumul sărbătorilor nu trece neobservat în nici un an. El se ospătează nu numai din condeiul poeților ce scriu iscusit, ci culege cuvinte dulci și din rândurile tainice ce stau pitite în odăile sufletului nostru. Cu toții ne dorim să avem cuvinte dulci în zilele de sărbătoare, de bucurie din cursul anului și din toată viața noastră, căci atunci orice “limbă sărată” se clătește cu apa omeniei, a îngăduinței și a pioșeniei
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
Ștefan cel Mare nr.56, tel. 0232/270610 Librăria Junimea, Piața Unirii nr. 4, tel. 0232/412712 Librăria Cubul de sticlă, Bd. Carol I nr. 3-5, tel. 0232/215683 ORADEA Librăria Mihai Eminescu, str. Meșteșugarilor nr. 73, tel. 0253/131924 PITEȘTI Librăria Casa Cărții, Bd. Republicii, bl. G1, parter, tel. 0248/214679 SATU-MARE Librăria Mihai Eminescu, str. Țibleșului nr. 1, tel. 0261/717503 SIBIU Librăria Polsib, Șos. Alba Iulia nr. 40, tel. 0269/210058 SUCEAVA Librăria Casa Cărții, str. N. Bălcescu
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
un fost membru al Societății Timișoara și că a plecat speriat de lipsa de democrație în primele două cazuri, și de angajarea secesionistă, prin colaborări cu servicii străine, în al treilea. Nici până astăzi nu pricep de ce, totuși, nu a pitit pe undeva o armă compromițătoare în sediul Societății, prin care ar fi putut cu ușurință să ne însceneze ceva care ar fi justificat arestarea noastră. Probabil că aceia care l-au trimis aveau în vedere doar compromiterea Societății și nicidecum
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
Ștefan cel Mare nr.56, tel. 0232/270610 Librăria Junimea, Piața Unirii nr. 4, tel. 0232/412712 Librăria Cubul de sticlă, Bd. Carol I nr. 3-5, tel. 0232/215683 ORADEA Librăria Mihai Eminescu, str. Meșteșugarilor nr. 73, tel. 0253/131924 PITEȘTI Librăria Casa Cărții, Bd. Republicii, bl. G1, parter, tel. 0248/214679 SATU-MARE Librăria Mihai Eminescu, str. Țibleșului nr. 1, tel. 0261/717503 SIBIU Librăria Polsib, Șos. Alba Iulia nr. 40, tel. 0269/210058 SUCEAVA Librăria Casa Cărții, str. N. Bălcescu
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
Unirii nr. 4, tel. 0232.412712 Librăria M. Eminescu, str. 14 Decembrie 1989, nr. 1, tel. 0232.264528 Librăria Cubul de sticlă, Bd. Carol I nr. 3-5, tel. 0232.215683 Librăria Alexandria, Str. Al. Lăpușneanu nr. 21, tel. 0232.206066 PITEȘTI Librăria Casa Cărții, Bd. Republicii, bl. G1, parter, tel. 0248.214679 SIBIU Librăria Polsib, Șos. Alba Iulia nr. 40, tel. 0269.210058 Librăria Humanitas, str. N. Bălcescu nr. 16, tel. 0269.211434 SUCEAVA Librăria Casa Cărții, str. N. Bălcescu nr.
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
Médicins du Monde, unde se distribuie seringi și prezervative, spune destul despre caracterul marginal al locului. Sub schimbătorul de cale de la poarta La Chapelle, care pune în legătură bulevardele Mareșalilor, perifericul și autostrada de nord, un embrion de scuar stă pitit la adăpostul podurilor. Cîteva bănci, puțin rîvnite, o vegetație care rezistă în orice condiții. Pietonul, a cărui prezență contrastează cu peisajul, este respins de acest univers de fier și de beton, unde vehiculele în mers sînt stăpînele spațiului. Poarta La
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
gol: ce sămânță n-a fost în deșert aruncată? Ce lumină n-a fost în zadar cântată? L. Blaga, Cetire din palmă, din volumul Lauda somnului (1929) Copilul se naște cu liniile mâinii aprente, care dispar după moarte. Înțelegerea destinului, pitit între adânciturile palmei presupune o căutare a divinității/lumină, descifrarea unei serii de asemănări și deosebiri față de celelalte ființe/desculț și cu capul gol, cu lauda acelor, care folosesc limbajul vorbit și posedă imaginea sufletului/sămânță. Aflarea sorții/cetire în
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
Pentru a putea citi destinul din mâinile tale, trebuie să ții cont de mai multe caracteristici: cum ar fi dimensiunea mâinii, proporția degetelor, detalii necesare pentru a afla cât mai multe despre viitorul în aflarea destinului. Mâna este un microcosmos, pitit în macrocosmos. 1: linia vieții, de pământ pentru chinezi; 2: linia capului; 3; linia inimii; 4: centura lui Venus; 5: linia solară; 6: linia lui Mercur; 7: linia norocului. Mâna stângă este potențială pentru ghicire; mâna dreaptă indică individualitatea și
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
d-acest ponos Las-acum pă mine Să fac slujba frumos. Când vine acea seară, Când cerul ie deschis, Ș-așterne fata afară Să vază ce i-e scris. Bătrîn-afurisită P-al casei învăliși Ș-a răilor ispită Sta supt coși pitiși. Bălaia frumușică Ea de loc nu dormia Ș-acum ea plină de frică Acest minut pîndia, Să vază la vr-o parte Pre bunul ziditor Să-l roage a-i face parte De dragul soțior. 456 {EminescuOpVI 457} {EminescuOpVI 458} {EminescuOpVI 459
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Ceea ce, la drept vorbind, nu mira aproape pe nimeni. Călugărul, mai ales, dovedea o mare înțelegere la acest capitol: "Femeilor le plac confidențele, n-ați observat? Simt nevoia să-i audă pe bărbați mărturisind vrute și nevrute. Vocația lor e să stea pitite într-un confesional și să li se spovedească bărbații". Moașa nu făcea nimic ca să astupe gura clevetitorilor. Dimpotrivă, când afla ce se discuta pe seama ei, surâdea îngăduitoare. Poate chiar se bucura. Cu o legendă în spate se simțea în siguranță
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
Ceea ce, la drept vorbind, nu mira aproape pe nimeni. Călugărul, mai ales, dovedea o mare înțelegere la acest capitol: „Femeilor le plac confidențele, n-ați observat? Simt nevoia să-i audă pe bărbați mărturisind vrute și nevrute. Vocația lor e să stea pitite într-un confesional și să li se spovedească bărbații”. Moașa nu făcea nimic ca să astupe gura clevetitorilor. Dimpotrivă, când afla ce se discuta pe seama ei, surâdea îngăduitoare. Poate chiar se bucura. Cu o legendă în spate se simțea în siguranță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
pleacă să conferențieze prin țară. O sună, dar Îi răspunde robotul. Ar trebui să plece către Midwest a doua zi după-amiază. CÎndva, Zelda și Wakefield se Întîlneau, cum spun ei. Uneori chiar ieșeau În oraș, dar de cele mai multe ori stăteau pitiți pe undeva, deoarece relația lor părea să fie sub blestemul unei vremi nefiresc de rea. De fiecare dată cînd voiau să iasă undeva, o ploaie din senin sau un vînt neobișnuit Îi strica ei coafura, Îi smulgea lui pălăria sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
tejghelelor, ouă murate, ciolane marinate de porc, alune sărate, chestii din astea) și bufetele all-you-can-eat. Instituția bufetului Îi stîrnea lui Zamyatin cele mai lirice efuziuni. — Numai imaginați-vă, rogu-vă, exulta el, bufetul! Hoarde de compatrioți de-ai mei, stînd pitiți prin tufișuri În timp ce unul dintre ei cumpăra un tichet pentru bufet. Curînd după aceea, bufetul e pustiu și tufișurile sînt pline de oase și știuleți de porumb și toată lumea se bate pe burdihanele pline, cîntînd, sforăind și coțăindu-se! Potol! Potol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Sau moarte. Dacă Îmi povestești, Îți cruț viața, Șeherezada. Întinde mîna sub pîntec și Îl apucă de interesul treaz din nou, lipicios la pipăit. În regulă, o să-i spună. Copilul Wakefield știa să se ascundă. CÎnd era foarte mic, se pitea după un dulap sau se făcea covrig sub masa din bucătărie sau se Întindea, nemișcat ca un leș, sub patul părinților lui, ca să asculte adevăratele lor gînduri. Conversația lor era atît de diferită cînd erau singuri. CÎnd Își vorbeau În fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
DIN DETROIT. Sub băncuța din fața tabloului cel mare cu doamna aia grasă și despuiată.“ Maggie i-a trezit interesul la dimensiunile cerute. Îl Întoarce și Îl Încalecă, gemînd cu ochii Închiși. — Continuă! Îi poruncește. Micuțul Wakefield găsea locuri bune de pitit În copaci, În parcuri, sub mesele de picnic, În parcările de camioane, În magazinele de suveniruri de pe marginea șoselelor, În spatele pubelelor, sub grămezi de crengi, În camerele boilerelor, În compartimentul din spate camioanelor. Odată a fost dus astfel Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
filmul se derulează odată cu mișcările ei lente. TÎnărul Wakefield studia Împrejurimile ca un hoț, atent la arhitectura colțurilor, a umbrelor, cu ochiul antrenat de obișnuință. Chiar și cînd s-a maturizat a continuat să se uite după locuri bune de pitit. Raza drumețiilor de weekend ale părinților s-a extins, odată cu setea lor de „cultură“. Au trecut de la picnicuri simple și atracții de margine de drum la situri istorice și Wakefield a explorat cimitire străvechi și cîmpuri de bătălie din Războiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
sine Însuși. Ascunzîndu-se, se făcea Încă și mai mic, lăsînd mai mult spațiu pentru cele ce erau mai mari decît el, mai mult spațiu În acest univers uman supraaglomerat. Faptul că lumea era plină de locuri În care te puteai piti era o invitație de a te retrage În fața preaumflatei ambiții a expansiunii omenești. Era și un refugiu din fața răutății pe care o simțea pîndindu-i pe toți cei pe care Îi știa. Era un fel de ucenic al unui ordin monastic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Doilea Război Mondial nația asta s-a adunat și a construit autostrăzi, baraje și poduri. Atunci de ce, În această epocă larg deschisă a Internetului, tu vrei să te ascunzi, domnule Redbone? Și nu numai să te ascunzi tu, dar să pitești și avuția a cîteva nații de dimensiuni mici? Un psiholog arhitectural din viitor va analiza structura ta apocaliptică și te va considera un exemplu perfect de psihoză a mileniului. Timp de trei sute de ani, America a servit ca loc de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
pe carabinele Winchester, care Într-atît se temea de spiritele indienilor uciși de către armele iubitului ei soț Încît a consultat un clarvăzător, care i-a dat indicații să construiască o casă fără de sfîrșit, plină de camere și coridoare ascunse. S-a pitit acolo de strigorii cei mînioși, alături de tîmplarii ei care au lucrat 24 din 24, pînă la moartea ei. Fără să știe cum, Wakefield reușește să adoarmă, se pare, pentru că atunci cînd deschide ochii, afară este dimineață. Aude ciocănitul, apoi o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
atunci una-n cap: „Vezi cum faci. Te duci la poarta făbricii la ora 5 dimineață și ori i-o dai, ori vezi ce faci“. Nu m-am arătat în fața lor. Și mama a ieșit dimineața de la fabrică, am stat pitit după niște boscheți. Am văzut că vine tata. Și tata a încercat să dea. Am sărit la el. L-am bătut. După asta n-am avut ce face, peste câteva zile, m-am dus pe un câmp la furat. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
ăsta al meu, Pandele Dumitru, s-a dat în primire. Băut. „L-am omorât pe frate-tu, vrei să te omor și pe tine?“ - „Dar cum ai făcut?“ - „Uite-așa. Tovarășul meu nu l-a omorât, m-a ajutat la pitit“. Ăștia s-a dus la poliție, țiganii. Ursari. Se duce la poliție, la circa șaișpe, aicea, la Progresu’. Avea blaturi. Acuma, poliția, dacă ăsta a recunoscut, tot în ziua aia, că a făcut fapta, m-a luat pe mine, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
din băutură... Mama! Tot când venea neamul ei, fetili ei, pitacii mei le dădea lor. Dar nu mă interesa pe mine că dădea la copiii ăia. Găseam coji de ciocolată, coji de la salam, toate națiile găseam ascunse. „Ce dracu’, mă, pitești așa? Mă interesează pe mine ce faci tu?“ Și-a-nceput cu blesteme, cu nenorociri... M-a adus rău de tot, la sapă de lemn... Care au fost principiile dumneavoastră? Să-mi fac o casă, să am banii mei. Mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
simțit bine sau că m-am simțit fericit... Eu știu... Oricum, era o teamă... Deci, o teamă... simțeam în mine. Pentru că murise un om, nu? Dar am zis, asta este. A murit, drum bun și cale bătută! Trebuie să-l pitim. Atât. „Tu te duci pe drumul tău, eu mă duc pe drumul meu.“ Și asta am făcut și nu l-a găsit nimeni până-n ’98. A mai urmat una în ’96, la Cinematograful Feroviar. Fostul cinematograf. Acolo fusesem cu el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
la om, i l-am arătat, a zis că-mi dă banii a doua zi - aveam încredere, că-i cunoșteam majoritatea din ei - și, când m-am întors, era Nicu, dar nu mai era tot ce furasem. Nu mai era, pitise din ele. Asta nu-mi place. Adică, dacă eu îmi risc pielea cu tine, tu ce faci? Mă prostești, mă furi pe mine? Și l-am rugat de mai multe ori. Dă-mi-le, scoate-le, că mai bine mergem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]