2,039 matches
-
din ea! - Da, așa este, dar să-ți povestesc ce mi s-a întâmplat! În timp ce îi spuneam despre minunea cu plăcinta, ochii i s-au umplut de lacrimi, zicându-ne că înainte să moară, mătușa mea a avut poftă de plăcintă cu mere. Referință Bibliografică: Mătușa Anica și plăcinta cu mere / Vasilica Ilie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 212, Anul I, 31 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Vasilica Ilie : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
MĂTUŞA ANICA ŞI PLĂCINTA CU MERE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366653_a_367982]
-
povestesc ce mi s-a întâmplat! În timp ce îi spuneam despre minunea cu plăcinta, ochii i s-au umplut de lacrimi, zicându-ne că înainte să moară, mătușa mea a avut poftă de plăcintă cu mere. Referință Bibliografică: Mătușa Anica și plăcinta cu mere / Vasilica Ilie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 212, Anul I, 31 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Vasilica Ilie : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
MĂTUŞA ANICA ŞI PLĂCINTA CU MERE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366653_a_367982]
-
adică chemau oameni (vecini, rude) să-i ajute pentru că, la rândul lor și părinții mei se duceau la ei, la clacă. La sfârșit se lăsa cu o petrecere la fel ca la șezătorile câmpenești: mâncare, băutură și ca desert, gogoși, plăcinte. La țară, toate anotimpurile au fost frumoase iar oamenii erau onești și gospodari, sfințeau locul pe unde călcau. Acum, la maturitate, îmi face plăcere să-mi amintesc de fiecare anotimp în parte și să fac o comparație în legătură cu schimbările care
TIMPUL FRUCTELOR ŞI VREMEA AMINTIRILOR de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366146_a_367475]
-
în poză, chiar o atașează pe pagină, la sfârșitul povestirii. Și, ca să ne aducă un zâmbet în colțul gurii ne povestește despre unchiul Gheorghe, zis Dide, care fusese haiduc în tinerețe și care, într-o zi a furat tava cu plăcinta cu dovleac din cuptor profitând de faptul că “mama și mătușile erau în casă”.(“O poză de demult”) Cristina Crețu știe, de asemenea, arta detaliilor. De exemplu, în proza “Păsări flamingo”o descrie pe doamna Munteanu și felul în care
CRISTINA CREŢU ŞI FARMECUL POVESTIRILOR SALE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366188_a_367517]
-
Acasă > Manuscris > Umoristic > O PLĂCINTĂ CU BUCLUC (DIN PĂȚANIILE GETEI) Autor: Camelia Radulian Publicat în: Ediția nr. 1579 din 28 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Într-o zi, mă chiamă doamna X să-i ajut la treabă, că avea o petrecere, făcea nuntă de argint
O PLĂCINTĂ CU BUCLUC (DIN PĂȚANIILE GETEI) de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366207_a_367536]
-
Mestec io la iel, mestec, l-aș fi scuipat, da’ mă vedea grasă aia. Pan’la urmă îl înghițâi, ce ierea să fac, ca să-ntoarsă aia dintre tigăi. Zace către mine: " fă, să nu care cumva să te-atingi de plăcintele elea, că am pus răvașe în iele și le-am aranjat într-un fel de-l știu io! Vez’ că aia de deasupra are verighetă de 25 de ani, a lu’ doamna, în ia. Să nu care cumva s-o
O PLĂCINTĂ CU BUCLUC (DIN PĂȚANIILE GETEI) de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366207_a_367536]
-
mai încolo! Lasă-mă dracu în pace, ca și-așa-s destul de amarata!” Da’, pan’la urmă, dete Dumnezău și reușii. Luai inelu, îl spălai cu dero și cu săpun și îl dusăi alia, să-l pună la loc în plăcintă. Că nebună ierea în stare să cheme poliția peste mine, vă spun sincer ! Referință Bibliografica: O plăcintă cu bucluc (din pățaniile Getei) / Camelia Radulian : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1579, Anul V, 28 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
O PLĂCINTĂ CU BUCLUC (DIN PĂȚANIILE GETEI) de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366207_a_367536]
-
dete Dumnezău și reușii. Luai inelu, îl spălai cu dero și cu săpun și îl dusăi alia, să-l pună la loc în plăcintă. Că nebună ierea în stare să cheme poliția peste mine, vă spun sincer ! Referință Bibliografica: O plăcintă cu bucluc (din pățaniile Getei) / Camelia Radulian : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1579, Anul V, 28 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Radulian : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
O PLĂCINTĂ CU BUCLUC (DIN PĂȚANIILE GETEI) de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366207_a_367536]
-
Uneori când ieșeam mai devreme în pauza mare, Lăură mergea la geam și îl privea cum el trecea pe langă statuia lui Ioan Maiorescu, uneori deschidea geamul și îi făcea semn cu mâna. Alteori îi strigă să-i aducă anumite plăcinte fie de la cofetăria Amandina din fața liceului fie de la chioșcul din carte. Uneori o colegă o ruga de plăcinte sau covrigi. Și lui îi plăcea să deseneze. Îi plăceau mai mult mașinile. Stabiliseră amândoi să dea examen de admitere la Arhitectură
ROSI & LAURA de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350647_a_351976]
-
pe langă statuia lui Ioan Maiorescu, uneori deschidea geamul și îi făcea semn cu mâna. Alteori îi strigă să-i aducă anumite plăcinte fie de la cofetăria Amandina din fața liceului fie de la chioșcul din carte. Uneori o colegă o ruga de plăcinte sau covrigi. Și lui îi plăcea să deseneze. Îi plăceau mai mult mașinile. Stabiliseră amândoi să dea examen de admitere la Arhitectură. Dar amândoi au picat. S-au hotărât să se căsătorească în vara lui 1990 indiferent de rezultatul de la
ROSI & LAURA de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350647_a_351976]
-
s-au spart aici, oameni buni, mulți peștișori din râul ista ce-o dat nume țării, mrene și cleni, prăjiți pe vatră în talgere de lut, au crănțănit drumeții timpului. Au mistuit crapi și cârlani la proțap, au molfăit, în plăcinte poale-n brâu, brânza multor turme de oi de pe-aici ori dinspre munte, unele fiind, poate, ale lui Nechifor Lipan, cel răpus cu vicleșug de baltagul lui Bogza, cu părtășia lu’ Cuțui. Și-n tăt acest timp, Ancuțele cele
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
așteptau piciorușele și gâtul puișorului pe care le savuram împreună cu Petrișor. Uneori bunicul îl lovea, în glumă, cu coada lingurii de lemn zicându-i „ai răbdare că va fi destulă mâncare și pentru tine”. După masa de prânz, încheiată cu plăcinte dobrogene, și vin din recolta anului trecut, puneam discuri la patefon și ascultam muzică. Ulterior, când n-a mai găsit ace de patefon, bunica a transformat plăcile în capace pentru acoperirea cratițelor, spre a feri mâncarea de muște, unele s-
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
zi de sărbătoare... Se pregătesc cu toții pentru masa... Și-s veseli toți, cu mic, cu mare... Se trage vinul de la beci... Se scoate-o galbenă palinca... E ziua vinurilor reci... Din când în când, se scoate Din cuptor câte-o plăcintă... Și gazdele stau vesele-n pridvor... Tot ascultând urârea... Ce le-o rostesc copii-n cor... Tot satul simte astăzi Sărbătoarea... Colacii își așteaptă rându-n coș... Iar vinul, în ulcele... Mai vine la colind și câte-un moș... Și
...IARNA... de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 351 din 17 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350934_a_352263]
-
zi de sărbătoare... Se pregătesc cu toții pentru masa... Si-s veseli toți, cu mic, cu mare... Se trage vinul de la beci... Se scoate-o galbenă palinca... E ziua vinurilor reci... Din când în când, se scoate Din cuptor cate-o plăcintă... Și gazdele stau vesele-n pridvor... Tot ascultând urârea... Ce le-o rostesc copii-n cor... Tot satul simte astăzi Sărbătoarea... Colacii își așteaptă randu-n coș... Iar vinul, în ulcele... Mai vine la colind și câte-un moș... Și
...IARNA... de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351673_a_353002]
-
Înțeles-ai măi creștine? Măcină Păcală sacul, a zâmbit și uium dublu a dat; Morărița-nveselită, l-a oprit și cu dânsa a-nnoptat Chiar în camera în care morarul dormea-nainte; Cu dragoste-l alinta, i-a dat vin, pui și plăcintă. L-a rugat să mai rămână, să mai macine de vrea; Singură-i, și biata moară lipsă de morar ducea... Moraru-mi stătea ascuns, tot ofta și se-ntreba: „Of! săraca, lipsa-a dus... și-a suferit vai de ea
ÎN CUMPĂNĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346665_a_347994]
-
al sufletului în care instrumentele de bază sunt respectul, sinceritatea și onestitatea. Sărmăluțe împachetate în floare de dovleac, cu carne sau fără, gătite cu tot felul de arome mediteraneene, tot felul de legume și salate pregătite în zeci de variante, plăcinte și brânzoici tradiționale cu haloumi, măsline sau fructe am gustat întotdeauna cu plăcere în casa lor. Apă proaspătă de munte, adusă în recipienți, special pentru noi, ne răcorește în fiecare zi pentru că Mihalis nu uită de „Andria și Georgia”, cum
PRIETENII MEI CIPRIOŢI de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355307_a_356636]
-
diabetici; în prealabil un concert de caritate pentru această tabără; organizăm un mini-târg de Crăciun ca să adunăm fonduri pentru o bursă anuală pe care să o oferim unui student, selectat printr-un concurs riguros. Anul acesta am vândut pâine și plăcinte ca să adunăm bani! Acțiunile sunt multe, spațiul nu ne permite enumerarea lor. George ROCA: Ce alte activități ați avut, în cadrul clubului în anii ce au urmat? Mă refer la perioada 2002 până în 2010, an în care chiar aici la Sydney
GUVERNATOR 2010-2011 „DISTRICT LIONS 124”- ROMANIA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356739_a_358068]
-
diabetici; în prealabil un concert de caritate pentru această tabără; organizăm un mini-târg de Crăciun ca să adunăm fonduri pentru o bursă anuală pe care să o oferim unui student, selectat printr-un concurs riguros. Anul acesta am vândut pâine și plăcinte ca să adunăm bani! Acțiunile sunt multe, spațiul nu ne permite enumerarea lor.Am fost pe rând: Ø Președinte pe Zona de Nord-Vest a României Ø Președintele Comisiei de femei a Districtului Ø Președintele Comisiei de regulamente, traduceri, constituție Ø Viceguvernator
GUVERNATOR 2010-2011 „DISTRICT LIONS 124”- ROMANIA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356739_a_358068]
-
care promovează poezia, într-un chip inedit. Ziarul „Națiunea”, prin redactorul-șef adj. Romeo Tarhon, a luat inițiativa de a face România cunoscută, nu prin frunzulița cea verde, atât de costisitoare, nu prin cel mai mare cârnat, nu printr-o plăcintă uriașă sau festivalul usturoiului, ci, prin CEL MAI LUNG POEM COLECTIV, care s-a scris vreodată, destinat a fi prezentat comisiei Guiness Book, ca atare. Zis și făcut. Un mănunchi de creatori, la care s-au adăugat alții și alții
RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT de ROMEO TARHON în ediţia nr. 488 din 02 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/356840_a_358169]
-
s-au mai degrabă de meduzele cu ochelari de soare ce mă încolăciseră sufocând respirația poemului scris pe plaja goală într-o dimineață alungând cu frigul ei gospodinele la piață. Iubitele mele se bronzează de-atunci la aragazul ce coace plăcinta cu nuci pentru întoarcerea mea venind de departe. Eu am rămas de mult înveșnicit în carte. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Privind prin ochelarii imaginației / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 567, Anul II, 20 iulie 2012
PRIVIND PRIN OCHELARII IMAGINAŢIEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356873_a_358202]
-
s-a fixat în proverbe ... ” și multe sunt proverbele românești referitoare la frică! Unele persoane manifestă o frică exagerată, bolnăvicioasă: „Se sperie de umbra lui”, se spune despre aceștia. „De apă mică să-ți fie frică”, adică de proști; „La plăcinte înainte, la război înapoi”, se referă la cei fricoși care fug de orice primejdie ivită în cale. Uneori teama se face simțită alături de o dorință. Horațiu spunea: „Cine dorește se și teme”. O dorință puternică poate chiar învinge teama, deschizând
TEAMĂ SAU CURAJ? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356901_a_358230]
-
mai mari interpreți de folclor din țară, a fost lansată pe scenă, având ca invitat special alături de artiștii din zonă, pe Laura Lavric din Moldova. „Cartea diuganilor” a adus la Bistrița, într-o cramă, specificul satului natal, de la colaci, la plăcinte cu brânză, slănină, cârnați și ceapă. Nu putea lipsi țuica. A fost prezent și preotul meu, la care mă spovedem în fiecare an, Benedict Vălean, pe care, din păcate, anul acesta l-am condus pe ultimul drum. Am avut un
TAINA SCRISULUI (24) – SCRIU PRECUM RESPIR... de MENUŢ MAXIMINIAN în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355058_a_356387]
-
de măsline și suc de lămâie - toate într-o baie de iaurt grecesc din lapte de capră, un preparat răcoros și delicios, de care nu te saturi. Din patiseria cipriotă, foarte bogată și variată, de altfel, amintesc aici tradiționalele „spanakopita” - plăcinta cu spanac și „tiropita” - mini plăcinte cu brânză. Deserturile sunt în general foarte dulci dar deosebite: „loukoumades”, sunt un fel de biluțe din cocă special pregătită, prăjite și trase prin miere, scorțișoară sau zahăr. Am văzut la Lefkara modul în
DESPRE BUCĂTĂRIA CIPRIOTĂ ŞI REMARCABILELE EI DELICII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355140_a_356469]
-
toate într-o baie de iaurt grecesc din lapte de capră, un preparat răcoros și delicios, de care nu te saturi. Din patiseria cipriotă, foarte bogată și variată, de altfel, amintesc aici tradiționalele „spanakopita” - plăcinta cu spanac și „tiropita” - mini plăcinte cu brânză. Deserturile sunt în general foarte dulci dar deosebite: „loukoumades”, sunt un fel de biluțe din cocă special pregătită, prăjite și trase prin miere, scorțișoară sau zahăr. Am văzut la Lefkara modul în care se prepară deliciosul „loukoumi” - un
DESPRE BUCĂTĂRIA CIPRIOTĂ ŞI REMARCABILELE EI DELICII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355140_a_356469]
-
povestirile lui Creangă, pentru că doar așa puteam adormi, visând probabil minunile copilăriei, zâne și feți frumoși, în timp ce „buna mea” cocea în cuptorul din curte poale-n brâu, gustoase, pufoase, aromate, pline de dragoste, cântate și... povestite. Pentru că și la înfulecatul plăcintelor, să fi tot avut vreo doi anișori și jumătate, mâncam cu descântecele bunicii, biata de ea... Obosită, în arșița verii, lângă cuptor, trebuia să-mi ticluiască o nouă poveste, despre brânzoaice și zâna acestora și când continuarea nu era pe
SCRIU DE CÂND MĂ ŞTIU de LIGYA DIACONESCU MARIN în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355215_a_356544]