2,367 matches
-
socială și mintală a celor din jur, un amic Îmi scrie: „M-am săturat, mi-e lehamete, ce lume e asta?”. Și-mi cere ajutorul să descifreze și să pună un diagnostic. Caut În DEx: „lehámete” sau „lehamite” Înseamnă oboseală, plictiseală, dezgust, silă (față de cineva sau de ceva), scârbă, aversiune, greață, Îngrețoșare, oroare, repulsie, urât.. Ceva care ți face pielea de găină, traduc eu efectul acestei stări de rău care-ți dă frisoane și o stare generală de defazare. Și de
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
rânduite, o singură adiere schimbată, o singură undă mai mult în apa lacului, sunt de ajuns (ca acum un singur iepure) spre a răsturna toată buna așezare"815, fie că prințul trăiește amnezic în "fieful oazei monadice și saturate de plictiseală", și de fapt, sintagma "vreme uitată" este o aglutinare a "dezideratului anunțat de titlu" cu "existența subiacentă a timpului uman" care își face loc în momentul uciderii iepurelui 816. În sprijinul demonstrației că ținutul în care a ajuns tânărul este
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
împotriva mea... Îmi amintesc foarte bine seara când mi-a venit ideea de a apropia Brávellir și Kurukshetra: 31 decembrie 1959, pe când eram visiting professor la Columbia University. Eram singur, separat de familia mea și nu cunoșteam pe nimeni. De plictiseală, am împrumutat Saxo în ediția lui Holder, de la biblioteca Columbia. M-am închis în camera mea de la Butler Hotel cu un cotlet și un whisky. Am citit cu uimire frumoasele istorii ale lui Saxo, cu adevărat unul dintre cei mai
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
timp pierdut, muncă pentru a desface și a reface. Există însă și riscul de a se opri în mijlocul lucrului, dintr-un motiv sau altul. Sînt case neterminate, lucrări care sînt reluate abia după mult timp. Pendent opera interrupta. Intervine și plictiseala de a se întoarce, zi de zi, ca să muncească în același loc. În activitatea celor care finisează o clădire există mai multă îngrijorare decît veselie 139. Un șantier de demolare trimite întotdeauna cu gîndul la natură, iar muncitorii care sapă
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
un ton răstit, manifestă proastă dispoziție, atunci motivaț ia elevului va fi dominată de o stare de anxietate b) Atunci când lecția este monotonă, lungă, aridă sau profesorul vorbește prea mult, predă fără entuziasm sau dictează lecția, se instalează starea de plictiseală. c) În alte cazuri profesorul este indiferent la efortul elevului. Nu apreciază efortul acestuia, dă note mici din principiu. Ascultă ceea ce nu s-a predat. Vorbește defectuos (prea tare, prea încet, prea repede, prea rar.) Refuză să răspundă la întrebările
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
invidiat pentru calitățile sale. El caută și obține succesul doar în acele profesii care îi cultivă dominantele structurale, iar comportamentul este constant hiperpragmatic, cu intoleranță la critică. Narcisicul mimează aderența la normele și valorile comunitare, având o moralitate conjuncturală, iar plictiseala și detașarea de cei din jur, întreținute de sentimentele de invidie și ostilitate, îl caracterizează și în situațiile cele mai favorabile. Tendințele de a simpatiza, de a se apropia de persoane importante sau de a agresa și domina în mod
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
pentru memorare, interesul pentru materialul de memorat, atitudinea optimistă pentru acțiunea de memorare, voința de a atinge scopul amplifică substanțial capacitatea de performanță mnezică. 5. Tensiunea afectivă a subiectului aflat în situația de memorare, scăderea tonusului afectiv, lipsa de interes, plictiseala, pot reduce semnificativ eficiența memorării după cum emotivitatea crescută, anxietatea, agitația o pot frâna sau bloca. 6. Vârsta subiectului înaintarea în vârsta scade în general, eficiența memoriei cel puțin în ceea ce privește memoria imediată și cea de scurtă durată, capacitatea de învățare. 20
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
flexibil și deschis la sugestii, modificări, întreruperi; • asigură un ritm al ședinței, trece mai rapid peste probleme deja abordate; • observă și comunică (non)verbal; ia seama la modul în care sunt așezați, la gesturile, mișcările ce pot traduce liniște, oboseală, plictiseală, anxietate etc. • nu folosește un ton prea imperativ atunci când intervine pentru a relansa discuția etc. Se asigură că au fost notate, reținute: • data și ora începutului și sfârșitului reuniunii; • o descriere a populației-țintă, a identității sale și alte informații privind
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
trebuie doar acceptate așa cum sună cuvintele”. Fericitul Augustin prezintă interpretările Sfintei Scripturi date de școlile exegetice din Alexandria și Antiohia. „Cât privește utilitatea însăși a sensului ascuns, valoarea lui în a ațâța dragostea de adevăr și în a scutura lâncezeala plictiselii trebuie dovedită unor astfel de oameni prin proprie experiență: ori de câte ori ceea ce le este la îndemână nu îi impresionează sub forma directă, sensul poate fi scos la lumină printr-o explicație alegorică. Acestora le este de folos să știe că sensurile
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
îl duc la concluzia că "lumea nu-i mai poate oferi nimic omului înspăimântat". "Grija" îi pare a depăși prin adevărul ei categoriile raționamentului, încât nu se gândește decât la ea și nu vorbește decât despre ea. Îi enumeră înfățișările: plictiseala, când omul banal încearcă să o niveleze în el însuși și să o înăbușe; groaza, când spiritul contemplă moartea. Nici el nu desparte conștiința de absurd. Conștiința morții este chemarea grijii și "existența își adresează atunci sieși un apel prin intermediul
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
absența lui. Îi cresc labe și antene, șira spinării i se încovoaie, pe pântece îi apar puncte albe - nu voi spune că toate acestea nu-l uimesc, altminteri efectul ar fi ratat -, dar întâmplarea nu-i pricinuiește decât "o ușoară plictiseală". Întreaga artă a lui Kafka stă în această nuanță. În opera sa centrală, Castelul, predomină detaliile vieții cotidiene și totuși acest roman straniu, în care nu se ajunge nicăieri și în care totul e mereu luat de la început, înfățișează aventura
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
suferi (BN, 2002a, p. 244). Pe de altă parte, în lipsa acestui echilibru între ființa interioară și cea exterioară, e greu de găsit propriul loc în lume și în societate; iar a nu-ți găsi locul e principala cauză care generează plictiseala, meseria devine simplă obligație, neconformă cu propriile predispoziții interioare; de aici violența, conflictul, dezordinea, demisia morală și socială (B.N.,1999, p. 156-157). Redefinit din perspectiva transdisciplinarității, verbul a face își regăsește sensul etimologic (gr. poiein înseamnă a face), devenind echivalentul
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
elevilor. Sunt ilustrative în această privință relațiile nejuste care se stabilesc uneori între elevii aceleiași clase sau licee (porecle, invidii, bătăi etc.), precum și unele greșeli pe care le pot comite cadrele didactice în raporturile cu elevii(de la micile neatenții și plictiseli în timpul lecției și până la comiterea de nedreptăți, adresarea de epitete necorespunzătoare, admonestări eronate etc.). Copiii caracteriali din școli sau licee sunt prezentați cadrelor didactice ca fiind copii dificili, dezordonați, neatenți, leneși, neascultători; distrag pe colegii lor, fură; sunt încăpățânați, aroganți
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
financiare scăzute : acoperirea pereților școlii cu graffiti, conținând mesaje de discriminare rasială, mesaje violente etc. ; 5. Semnificația vandalismului școlar trimite, în majoritatea cazurilor, la o reacție de protest. Vandalismul în școală poate fi interpretat ca o cale de a depăși plictiseala, ca un act de răzbunare împotriva unei situații percepute ca nedreaptă sau ca un protest împotriva autorităților și regulilor școlare. Toți elevii care comit intenționat conduite vandale au ca numitor comun un nivel scăzut al autocontrolului, o stimă de sine
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
etc. Semnificația lor psihologică este bogată și nuanțată, astfel ăncât o atentă observație poate oferi o mare cantitate de informații relevante. Spre exemplu: gesturi moi, de mică amplitudine pot sugera diferite stări cum ar fi: atitudine defensivă, teamă, oboseală indiferență plictiseală; gesturlie bogate ample, largi, sugerează bună dispoziție, veselie, dorința de a se antrena, de a câștiga; gesturile repezi, violente denotă iritabilitate, nevoia de afirmare, de dominare.varietatea gesturilor impune interpretarea lor în raport cu situația concretă, cu mijloacele verbale utilizate și alte
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Teodora Mihaela Iconomescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_781]
-
încredere în sine. Conduita reflexivă, vizează îndeosebi conduitele care reflectă poziția, atitudinea subiectului față de situația experiementală, față de sarcina dată, față de observator. Atitudinea față de situația experimentală poate fi de cooperare, participare motivată, cu interes, curiozitate sau dimpotrivă dezinteres, lipsă de implicare, plictiseală. Atitudinea față de sarcină poate fi caracterizată la fel prin nivelul de interes, implicare, cooperare, încredere în forțele proprii, atitudinea față de succes sau față de eșec (modul de atribuire a succesului sau eșecului). Atitudinea față de observator vizează politețea, comunicarea, dialogul, cooperarea. Conduita
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Teodora Mihaela Iconomescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_781]
-
devine nesigură și greu de definit. Ba chiar, în mod paradoxal, cu cât ea este idealizată mai mult, cu atât mai mult se riscă să se evidențieze mai degrabă aspectele ei disfuncționale și frustrante. „Frustrarea existențială poate să producă deziluzie, plictiseală, gol existențial, depresie”, în baza iluziei că „dacă se urmărește succesul, puterea, plăcerea, autorealizarea, satisfacerea propriilor dorințe și a propriilor «nevoi», etc., se ajunge la fericire”. Ce sens mai are atunci căutarea fericirii? Mai mult decât să fie căutată ca și cum
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
toate tărâmurile, tot mai copleșitor și în cele din urmă sterilizant"311. Sterilizant fiindcă abolește progresiv "dinamismul antagonist al omogenității și prin pierderea de afectivitate, în funcție de o contradicție ce slăbește și de o energie, prin aceasta, în descompunere", ducând la plictiseală, descurajare, consum de droguri în vederea obținerii de paradise artificiale, boala caracteristică fiind psihoza maniaco-depresivă. Aceste prime două etici sunt caracteristice modernismului și postmodernismului, cea omogenizantă creând totalitarismele nazism și comunism, cea eterogenizantă liberalismele sterilizante culminânde în postmodernism. Etica stării T
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
ele reprezintă, de asemenea, după părerea noastră, traseul clinic al travaliului psihic propriu acestei vârste (vezi capitolul 6). Dacă în literatura anglo-saxonă se vorbește de acum înainte despre „episod sub-clinic”, în tradiția europeană și franceză a fost descrisă proasta dispoziție, plictiseala, criza anxio-depresivă. TRISTEȚE ȘI PROASTĂ DISPOZIȚIE Prin tristețe înțelegem afectele, emoțiile, stările de tristețe pe care le trăiesc la un moment dat o mare parte din adolescenți, ceea ce ei înșiși numesc „deprimare”. Plictiseala se caracterizează printr-o lipsă de interes
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și franceză a fost descrisă proasta dispoziție, plictiseala, criza anxio-depresivă. TRISTEȚE ȘI PROASTĂ DISPOZIȚIE Prin tristețe înțelegem afectele, emoțiile, stările de tristețe pe care le trăiesc la un moment dat o mare parte din adolescenți, ceea ce ei înșiși numesc „deprimare”. Plictiseala se caracterizează printr-o lipsă de interes, o senzație că timpul nu se scurge, că nu servește la nimic să faci eforturi pentru a obține ceva, că nu se schimbă niciodată nimic etc. Totuși, la baza plictiselii există adesea un
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
înșiși numesc „deprimare”. Plictiseala se caracterizează printr-o lipsă de interes, o senzație că timpul nu se scurge, că nu servește la nimic să faci eforturi pentru a obține ceva, că nu se schimbă niciodată nimic etc. Totuși, la baza plictiselii există adesea un fel de așteptare: „plictiseala este caracterizată printr-o așteptare vagă să se întâmple ceva și prin incapacitatea de a suporta această așteptare” (Clancier, 1977). Dacă întâlnim plictiseala la orice vârstă, probabil că ea este mai frecventă și
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
o lipsă de interes, o senzație că timpul nu se scurge, că nu servește la nimic să faci eforturi pentru a obține ceva, că nu se schimbă niciodată nimic etc. Totuși, la baza plictiselii există adesea un fel de așteptare: „plictiseala este caracterizată printr-o așteptare vagă să se întâmple ceva și prin incapacitatea de a suporta această așteptare” (Clancier, 1977). Dacă întâlnim plictiseala la orice vârstă, probabil că ea este mai frecventă și mai durabilă în adolescență: adolescentul se plictisește
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
că nu se schimbă niciodată nimic etc. Totuși, la baza plictiselii există adesea un fel de așteptare: „plictiseala este caracterizată printr-o așteptare vagă să se întâmple ceva și prin incapacitatea de a suporta această așteptare” (Clancier, 1977). Dacă întâlnim plictiseala la orice vârstă, probabil că ea este mai frecventă și mai durabilă în adolescență: adolescentul se plictisește, singur sau în grup, lumea îl plictisește, ceilalți îl plictisesc etc. Plictiseala poate fi un scut de protecție împotriva emoțiilor și pulsiunilor trăite
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
prin incapacitatea de a suporta această așteptare” (Clancier, 1977). Dacă întâlnim plictiseala la orice vârstă, probabil că ea este mai frecventă și mai durabilă în adolescență: adolescentul se plictisește, singur sau în grup, lumea îl plictisește, ceilalți îl plictisesc etc. Plictiseala poate fi un scut de protecție împotriva emoțiilor și pulsiunilor trăite cu o intensitate excesivă. Totuși, ea poate fi însoțită de inhibiție, o inhibiție a afectelor, una motrice, sau una a gândirii, și să accentueze demobilizarea. Ea corespunde, în termenii
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
pulsiunilor trăite cu o intensitate excesivă. Totuși, ea poate fi însoțită de inhibiție, o inhibiție a afectelor, una motrice, sau una a gândirii, și să accentueze demobilizarea. Ea corespunde, în termenii psihopatologiei, unei tentative de distanțare față de obiect. Totuși, experiența plictiselii rămâne esențială adolescenței, concomitent cu experiența timpului care trece. Pentru psihanalist, plictiseala corespunde, de altfel, unei erotizări a sentimentului duratei, unei tentative de control anal al timpului. În timpul curelor analitice, plictiseala este adesea folosită pentru a împiedica apariția emoțiilor depresive
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]