2,366 matches
-
grupuri restrînse ca în cazul grupului Tribune sau în constituante originale ale partidului ca, de exemplu, Fabian Society sau Independent Labour Party sau Social Democratic Federation de orientare marxistă care dispăruse. Un astfel de pluralism ideologic este însoțit de un pluralism filozofic și religios mult mai accentuat. Astfel că Partidul Laburist primește, în mod proporțional, mai multe voturi de la minoritatea catolică decît oricare alt partid. La Glasgow există o legătură statistică puternică între a fi catolic, a aparține Comunității irlandeze și
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
avute cu Biserica, pentru ca apoi să se împace cu aceasta spre anii '70. Dom Mintoff, șeful său și prim-ministru, l-a condus pe calea prolibiană a lumii a Treia. Pragmatismul atribuit Partidului Laburist, relativa sa suplețe și mai ales pluralismul său care respecta religiile, inclusiv catolicismul, ca și succesul guvernului Attlee 1 din 1945, au făcut din laburism un model și pentru mișcările de rezistență și pentru oamenii stîngii catolice și socialiste care s-au stabilit la Londra în timpul războiului
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
existent pe care doreau să-l îmbunătățească în avantajul muncitorilor. Dar nimic din organizarea lor este vorba de partid de masă și nici din baza socială nu deosebește partidele social-democrate de echivalenții lor, partidele laburiste. Acestea se caracterizează atît prin pluralismul filozofic cît și religios. Din contra, dacă în sînul partidelor social-democrate cu majoritate absolută există diferite orientări, inclusiv de construire a socialismului, influența acesteia din urmă s-a dovedit a fi foarte slabă. Doar patru social-democrații au cunoscut bucuria de
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
axat pe o viziune creștină a lumii, care este inclusă în tradiția progresistă a creștinismului social. Acest partid a cunoscut un mare succes, dar normalizarea a pus capăt acestei evoluții, readucîndu-l, prin abatele Plojhar, la funcția de ornament al unui pluralism de fațadă. În urma "Revoluției de catifea", acest partid a fost considerat dispărut. Nimic mai fals căci, precum pasărea Phoenix, Partidul Popular Ceh și Morav a cunoscut o adevărată renaștere care i-a deschis porțile Parlamentului. Acest partid, care a știut
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
educație al populației, informația mai abundentă favorizează reconsiderarea valorilor. Influențele culturale care vin din exterior pot incita oamenii să îi imite pe străini, sau le pot sugera că anumite instituții, cutume, moduri de a gândi care le aparțin sunt nepotrivite. Pluralismul pune față în față mai multe sisteme, care se pot "contamina". Inovațiile tehnologice joacă un rol important: să ne gândim la consecințele pe care inventarea televiziunii le-a avut pentru "alimentarea noastră culturală", pentru timpul nostru liber, sau impactul pi-lulei
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
a aplanat, dar, în opinia partizanilor, pericolul vine astăzi din direcția islamului. Cei care se opun legii resping o "laicitate prea temătoare". Pentru ei, laicitatea nu trebuie să creeze un spațiu golit de religios, ci mai degrabă un loc al pluralismelor, unde se pot întâlni și influența reciproc opiniile, prin dialog liber. Noțiunea opusă Republicii de către partizanii legii interdicției este comunitarismul (o contravaloare care ia un sens peiorativ în discuții). Republica laică respinge particularismele. Tradiția iacobină franceză preconizează o putere centrală
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Persoana Demnitatea Justiția și corectitudinea Bucuria Cinstea Sinceritatea Respectul cuvântului dat Ospitalitatea, deschiderea, ascultarea Fidelitatea, perseverența Fraternitatea Bunăvoința Spiritul de întrajutorare C. Rațiunea (gândirea riguroasă) Democrația (carte și francize) Inteligența Instruirea Cunoașterea Timpul (măsurat, stăpânit) Munca D. Autonomia individului Relativismul Pluralismul Toleranța E. Știința (și emanciparea ei de religie) Spiritul critic Progresul Spiritul întreprinzător Eficacitatea Economisirea și investiția Banii Economismul F. Rațiunea (instrument universal) Libera conștiință Drepturile omului (constituite prin propria lui natură) Democrația (un sistem elaborat) Justiția (bazată pe dovezi
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
martorii a trei evenimente tulburătoare, din care au luat naștere fie ca o consecință naturală, fie prin contrast valori pe care Europa și le va apropria: din Renaștere derivă apariția individului, descoperirea noilor lumi produce relativismul, Reforma duce treptat la pluralism și toleranță. Să vedem cum. 1. Individul pe care îl distingem de altul, care are un nume, care poate fi identificat prin ascendența sa, prin locul de origine a existat întotdeauna. Individul medieval este determinat de o structură de dependențe
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
de sub opresiune. Urmărind punctul de vedere pe care l-am reținut, nu ne vom opri la Luther sau Calvin, actorii principali care conduc ofensiva, nici asupra conflictelor sângeroase, ci la oameni ca Erasmus sau Thomas Morus, care sunt vestitorii toleranței. Pluralismul este anunțat odată cu înrădăcinarea protestantismului luterian sau calvinist. O societate în care credințe și opinii diferite sunt prezente simultan nu va putea supraviețui fără un minim de toleranță. La început, coexistența contrariilor era dificilă: cuius regio, eius religio. Doar prinții
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
liberi, nu și supușii lor. Din 1558, Dieta de la Turda (în Transilvania, unde coabitează ungurii catolici și calviniști, saxonii -luterani, românii ortodocși) face un adevărat act de pionierat: proclamă libertatea de exercitare a tuturor cultelor. Mulțumită evoluției lente a spiritelor, pluralismul nu a fost doar acceptat, ci considerat o ocazie de îmbogățire mutuală, iar toleranța este o virtute vehiculată. Știință, progres și spirit întreprinzător 1. Se poate afirma că în secolul XVII victoria științei devine irevocabilă. Am fost martorii evoluției sale
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
181, 189-191, 195, 207, 211-212, 214, 224-226, 229, 234 Opinie publică, 22, 55, 133, 189, 198, 222 Orbire culturală, 34 P Pace, 67, 123, 142, 151, 153, 173-174, 227, 230 Permisivitate, 122, 129-130, 136, 141 Piață, 115, 150, 171, 230 Pluralism, 28, 99, 151, 161, 164 Postmodernitate, 143, 175 Povești de viață, 60, 82, 84 Pozitivism, 44, 47 Prejudecăți, 88, 103, 168, 226-228 Prietenie, 123, 140, 154, 185, 200 Probleme sociale, 53, 203 Producători de sens, 128 Producători de valori, 22
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
că putem avea de-a face cu "o multitudine de cauze ce interacționează una cu cealaltă, deseori în mod complex, producând efecte variate în circumstanțe diferite"). Transpuse în termeni de metodologie, acestea duc (Archer et al., 1999) către interdisciplinaritate și pluralism metodologic (mixul cantitativ-calitativ sau triangulație între metode). 6.1.2. Despre triangulație Literatura dedicată metodelor de cercetare accentuează dezirabilitatea utilizării unui mix de metode, date fiind slăbiciunile unui design empiric bazat pe o singură metodă. Cu toate acestea, cum observa
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
global integrat, permite ca interesele unor indivizi influenți, ale ONG-urilor și OIG-urilor să domine interesele naționale ale statelor 141. O altă ipoteză emisă considera că o nouă formă, mai legitimă, a politicii globale s-ar putea baza pe "pluralismul impus". Această ipoteză ar duce la formarea de instituții bazate pe trei caracteristici: ireductabilitate, în cazul în care unele aspecte trebuie să fie judecate la nivel global; subsidiaritate, care limitează implicarea autorității globale la problemele cu adevărat globale în timp ce aspectele
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
grăbiți și să le citesc pentru liniștirea sufletului lor răvășit art 1. paragraful 3. din Constituția României: „România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate". Parcă văd că unii s-ar opri o clipă, ar ridica din umeri a lehamite și mi-ar zice fără
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
religiei, însă nu protejarea doar a unei religii în mod special, Constituția creează un mediu în care religiile pot concura, prospera, crește sau atrofia și muri. Vorbind din punct de vedere sociologic, constituția a legitimat o structură socială în care pluralismul este nu doar permis, dar și încurajat. În timp ce monopolul religios descurajează expansiunea religiei, pluralismul promovează dezvoltarea religiei. Observația lui Warner pare destul de bine întemeiată științific pentru că ne putem apropia într-un fel de ideea "religia ca explicație socială". Religia nu
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
mediu în care religiile pot concura, prospera, crește sau atrofia și muri. Vorbind din punct de vedere sociologic, constituția a legitimat o structură socială în care pluralismul este nu doar permis, dar și încurajat. În timp ce monopolul religios descurajează expansiunea religiei, pluralismul promovează dezvoltarea religiei. Observația lui Warner pare destul de bine întemeiată științific pentru că ne putem apropia într-un fel de ideea "religia ca explicație socială". Religia nu doar ne ajută să înțelegem experiențele sociale și practicile instituționale, ci și servește ca
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
europenizare a României în domeniul protecției copilului România, după căderea comunismului, a avut întotdeauna ca țintă integrarea europeană. Dimensiunea istorică și culturală a procesului de integrare a fost o componentă constantă a lărgirii, mai ales că ea corespundea diversității și pluralismului ce caracterizau și caracterizează Europa. (Ivan, 2007, pp. 24-25). Unul dintre fondatorii Uniunii Europene afirma că "noi trebuie să facem Europa nu doar pentru popoarele libere, ci și pentru cei din Est care au nevoie de sprijinul și de adeziunea
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
baza unor principii de egalitate în fața divinității, dar și de acces diferențiat la realitatea transcendentă. În ceea ce privește relațiile între comunitățile de religii diferite, în România și în cele mai multe dintre țările din Europa și America, statul impune legislativ toleranța, respectul reciproc și pluralismul religios. Egalitatea între culte este formală și legală. În realitate, rațiunea de existență a fiecărei religii creștine se bazează pe ceea ce George Knight (2008) numește "sfântă aroganță", referindu-se la credința sau pretenția că este biserica ce deține unicul Adevăr
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
care se poate ajunge la mântuire și la condițiile pe care trebuie să le îndeplinească credinciosul pentru a putea accede la această stare. În funcție de cei doi indicatori se pot identifica patru atitudini tipice față de comunitățile religioase: inclusivismul, exclusivismul, relativismul și pluralismul. Exclusivismul reprezintă atitudinea care presupune că toate religiile sunt false și doar religia proprie deține adevărul sau calea spre salvare. Deși exclusivismul este o atitudine care pretinde superioritate unică, membrii comunității religioase care simt că îi ajută pe cei ignoranți
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
adevăruri relative, potrivite pentru anumite categorii de persoane, sau ca o serie de drumuri diferite care ajung în final în același loc. Pentru relativism, toate religiile provin din aceleași credințe fundamentale, care capătă apoi o coloratură diferită în funcție de cultura locală. Pluralismul reprezintă o atitudine care depășește relativismul prin aceea că nu mai promovează tolerarea celorlalte religii, ci îmbrățișează valorile care se găsesc în afara granițelor propriei comunități. Pluralismul își asumă nevoia de a explora celelalte comunități religioase, de a învăța din experiențele
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
provin din aceleași credințe fundamentale, care capătă apoi o coloratură diferită în funcție de cultura locală. Pluralismul reprezintă o atitudine care depășește relativismul prin aceea că nu mai promovează tolerarea celorlalte religii, ci îmbrățișează valorile care se găsesc în afara granițelor propriei comunități. Pluralismul își asumă nevoia de a explora celelalte comunități religioase, de a învăța din experiențele diferite ale celorlalți și de a îmbogăți astfel experiența religioasă a grupului de origine (Smith B., 2007). În opinia lui Warburg (1999), globalizarea a adus cu
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
experiența religioasă a grupului de origine (Smith B., 2007). În opinia lui Warburg (1999), globalizarea a adus cu sine o modificare a atitudinilor față de comunitățile religioase în sensul relativizării codurilor etice, ceea ce a condus la două tipuri atitudinale antitetice: respingerea pluralismului de către conservatori și acceptarea acestuia de către liberali. Aceștia din urmă consideră că, în condițiile diversității etnice, culturale și religioase specifice societății vestice și erei informaționale, pluralismul reprezintă singura atitudine de dorit, care poate asigura conviețuirea și dezvoltarea simultană a multitudinii
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
în sensul relativizării codurilor etice, ceea ce a condus la două tipuri atitudinale antitetice: respingerea pluralismului de către conservatori și acceptarea acestuia de către liberali. Aceștia din urmă consideră că, în condițiile diversității etnice, culturale și religioase specifice societății vestice și erei informaționale, pluralismul reprezintă singura atitudine de dorit, care poate asigura conviețuirea și dezvoltarea simultană a multitudinii de comunități religioase. Ca atitudine, pluralismul influențează filozofia de viață și atitudinea grupurilor, dar și comportamentele, deciziile cu privire la resursele personale, la devotamentul și investițiile în comunitatea
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
de către liberali. Aceștia din urmă consideră că, în condițiile diversității etnice, culturale și religioase specifice societății vestice și erei informaționale, pluralismul reprezintă singura atitudine de dorit, care poate asigura conviețuirea și dezvoltarea simultană a multitudinii de comunități religioase. Ca atitudine, pluralismul influențează filozofia de viață și atitudinea grupurilor, dar și comportamentele, deciziile cu privire la resursele personale, la devotamentul și investițiile în comunitatea religioasă proprie. "Atitudinile incluzive îndepărtează oamenii de nevoia afilierii la o religie anume și îi îndrumă spre asistarea organizațiilor non-religioase
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
și legale (Beyer, 1994). În măsura în care nivelul expunerii la diferite religii este crescut și teologia care stă la baza comunității religioase din care fac parte este mai incluzivă și favorabilă negocierii, indivizii vor dezvolta într-o măsură mai mare atitudini de pluralism. Pe de altă parte, cu cât investiția financiară, de timp sau psihică în practicile și obiceiurile unei religii este mai mare, cu atât atitudinile dezvoltate de membrii comunităților religioase aparținătoare vor fi mai defavorabile pluralismului. II.7. Comunități și identitate
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]