900 matches
-
omogene din punct de vedere etic/religios, aceasta va crește odată cu schimbările economice cauzate de urbanizarea și monetizarea tranzacțiilor; 2) sistemul proporțional va apărea ca un clivaj cu rezistență mică (în democrațiile articulate, dar cu resurse guvernamentale scăzute), în timp ce sistemul pluralist va fi apărat eficient în sistemele politice cu structuri guvernamentale mai puternice. Apar și diferențe semnificative de sincronizare în cea ce privește introducerea controlului parlamentar asupra executivului. În această privință se poate vorbi de două modele (aflate la doi poli
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
expresii diferite care exprimă realitatea socială. Mai exact, nu poate există pluralism cultural fără pluralism social, dar poate există contrariul, adică pluralism social fără pluralism cultural. Pluralismul cultural a fost deja definit. Prin pluralismul social se definește neapărat o societate pluralistă sau divizată cultural; această expresie poate însemna "ordine socială pluralistă", în contextul unei culturi destul de omogene din punct de vedere social și cultural. Cu alte cuvinte, pluralismul social presupune existența unei articulări largi și diferențierea societății în diferite grupuri sociale
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
există pluralism cultural fără pluralism social, dar poate există contrariul, adică pluralism social fără pluralism cultural. Pluralismul cultural a fost deja definit. Prin pluralismul social se definește neapărat o societate pluralistă sau divizată cultural; această expresie poate însemna "ordine socială pluralistă", în contextul unei culturi destul de omogene din punct de vedere social și cultural. Cu alte cuvinte, pluralismul social presupune existența unei articulări largi și diferențierea societății în diferite grupuri sociale cărora resursele economice le sunt distribuite pe scară largă. Acest
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
relație - nu chiar evidentă și nici directă - între pluralismul social și pluralismul politic înțeles ca un pluralism al expresiilor politice "intermediare" (partide, sindicate și alte grupuri de presiune independent între ele, autonome în ceea ce privește instituțiile unui regim democratic care formează asociații pluraliste). Pe lângă pluralismul social, Haug [1967: 299] a evidențiat, cu mai mulți ani în urmă, existența "rezultatelor" politice diferite, în țări diferite, în special în Argentina, Polonia, Tunisia, Austria, Danemarca, Norvegia, Suedia. Se înțelege astfel mai bine de ce unii autori insistă
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
crisi della democrazia, Milano, Angeli, 1977. Dahl, R.A., 1961, Who Governs?, New Haven, Conn., Yale University Press. 1970, Poliarchy, Participation and Opposition, New Haven, Conn., Yale University Press; trad. it. Poliarchia. Partecipazione e opposizione, Milano, Angeli, 1980. 1982, Dilemmas of Pluralist Democracy: Autonomy vs. Control, New Haven, Conn., Yale University Press. 1989, Democracy and its Critics, New Haven, Conn., Yale University Press. 1994, The New American Political (Dis)order, Berkeley, Calif., Institute of Governmental Studies Press. 1998, On Democracy, New Haven
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
California Press. Dix, R.H., 1982, "The breakdown of authoritarian regimes", în The Western Political Quarterly, 35. Dobry, M., 2000, Democratic and Capitalist Transition in Eastern Europe: Lessons for the Social Sciences, Dordrecht- Boston, Kluwer Academic Publishers. Dogan, M., 1988, Comparing Pluralist Democracies: Stains on Legitimacy, Boulder, Colo., Westview Press. Dowding, K.M. și R. Kimber, 1983, "The meaning and use of political stability", în European Joumal of Political Research, XI. Duverger, M., 1951, Les partis politiques, Paris, Colin; trad. it. I partiti
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
na?ionalismele � exacerbate de Revolu?ia francez? ?i de cuceririle napoleoniene � �n timp ce cele ale neoclasicismului vizeaz? o civiliza?ie ra?ionalist? ?i progresist?. Aceast? dubl? ancorare ideologic? a Europei din secolul al XIX-lea, simptomatic? pentru cultura să pluralist?, abundent? �n forme, caracterizeaz? demersul unui Schinkel, care picteaz? mai multe imagini romantice ale unor catedrale imaginare (1813-1815) sau care propune pentru biserică Friedrich-Werdersche (Berlin, 1821-1830) o versiune �n stil clasic ?i o altă derivat? din goticul german al secolului
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
exprimare și reglare a emoțiilor (emoțiile de masă produc dereglări ale ordinii sociale, iar religia controlează în mod ritual aceste emoții, stimulând anumite tipuri de exprimare a lor). În contemporaneitate, religia nu-și mai îndeplinește funcțiile latente, apreciază Wilson. Societatea pluralistă, rezultat al valurilor de migrație, este caracterizată de o mare diversitate etnică și religioasă. Au loc fenomene de difuziune religioasă, mulțimea de secte rivale și ostile susțin norme morale divergente. În trecut, promisiunile religioase erau stimulente pentru un comportament social
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
legică a iubirii și activismul socio-politic ca sfințenie reprezintă șansele viitorului luminos al omenirii. Toți cei cinci autori își îngăduie o largă libertate față de dogma creștină. Evidentă în cazul ateismului asumat al lui Rorty și în cel al soluției religios pluraliste propuse de Hick, această libertate capătă expresii subtile în celelalte cazuri. Ea se manifestă la Wilson în evidențierea funcțiilor religiei, într-un discurs pertinent despre, gödelian, din afara acesteia. Se manifestă de asemenea în "catolicismul de cafea" al lui Vattimo care
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
astfel: statul liberal secularizat se poate alimenta din premise exclusiv politice, pe care să le poată garanta el însuși? Pentru aceasta ar trebui să-și derive suveranitatea dintr-o legitimare non religioasă sau non metafizică, să asigure funcționarea unui stat pluralist fără ajutorul unei legitimări metafizice și să evite destrămarea solidarității prin dezvoltarea statului liberal, ceea ce ar crea bunăstare și individualism. Habermas consideră că, în cazul statului liberal, puterea este constituită de Constituție, dreptul este cel care deopotrivă legitimează și constituie
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
timpului, pentru a satisface noile interese și noile obiective apărute în societate, există tendința de a schimba aceste cadre, norme, legi. Sistemul care reușește să realizeze fără convulsii sociale majore adaptarea cadrului legal la cadrul social de interese este cel pluralist. El asigură o dezbatere liberă și o concurență între soluțiile de schimbare, asigurând prin caracterul public și deschis al acestor dezbateri și o orientare mai exactă către interesul majoritar al societății. Și tocmai aici este benefică activitatea partidelor politice care
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
social poate fi surprinsă printr-o schemă explicativă în care partidele politice joacă un rol central. În această schemă, esențiale sunt cele două părți sociale: guvernanții și guvernații. Corpurile intermediare care realizează contactul între cele două părți constituie esența democrației pluraliste. Ele sunt extrem de diverse: asociații profesionale, religioase, colectivității locale, sindicate și partide politice. Partidele joacă în această schemă rolul de barometru al schimbării sociale. Aceasta, dintr-o perspectivă directă, constituie una dintre posibilitățile de analiză a lor. O a doua
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
pe baza paralelei, de pildă, în Song of Myself (Cântec despre mine însumi), el este stăpânit de dorința de a prezenta detaliile, indivizii, fragmentele drept părți ale unui întreg, în ciuda slăbiciunii sale pentru înșiruiri, Whitman nu este de fapt nici pluralist, nici personalist, ci un monist panteist, iar efectul final al catalogărilor lui nu este complexitatea, ci simplicitatea. Mai întâi el își expune categoriile și apoi și le ilustrează copios. Metafora, care e-a bucurat de atenția teoreticienilor poeziei și a
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
fiecare perioadă își are metoda ei metaforică specifică. Poezia neoclasică, de pildă, se caracterizează prin folosirea comparației, perifrazei, epitetului ornat, epigramei, simetriei si antitezei. 261 Pozițiile intelectuale posibile sânt reduse, în fiecare caz, la două sau trei, excluzându-se pozițiile pluraliste. Adesea cea de a treia poziție este o poziție de mijloc, de împăcare a ereziilor extreme menționate : Some foreign writers, some our own despise, The ancients only, or the moderns, prize. * * Zic unii / Că-i prost ce scriu străinii, iar
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
unii / Că-i prost ce scriu străinii, iar alții, ce scrim noi, / Cei vechi doar, doar modernii au dat lucrări de soi. În perioada barocului, figurile de stil caracteristice sânt paradoxul, oximoronul, catahreza. Acestea sânt figuri de stil creștine, mistice, pluraliste. Adevărul este complex. Există numeroase moduri de -cunoaștere, fiecare cu propria lui legitimitate. Unele tipuri de adevăr se cuvin, exprimate prin negație sau printr-o premeditată deformare. Despre Dumnezeu se poate vorbi antropomorfic, deoarece el i-a făcut pe om
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
despre poezie, figurile de stil tipice barocului sânt, desigur, à/è prost-gust, de "fais spirit" - fie denaturări intenționate ale naturalului și raționalului, fie acrobații lipsite de sinceritate ; iar din punct de vedere istoric, ele sânt expresii retorico-poetice ale unei epistemologii pluraliste si ale unei ontologii supra-naturaliste. catahreza ne oferă un exemplu interesant, în 1599 John Hoskyns anglicizează termenul traducându-l prin "abuz" și deplânge faptul că această figură de stil "este acum la modă..." El o consideră o expresie forțată, "mai
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
sine. în schimb, cînd beneficiază de un drept, el este mai degrabă un consumator, un utilizator al posibilităților create de datoria, recunoscută și îndeplinită, a celorlalți față de el. Iubirea de aproapele temă omniprezentă în religii își găsește așadar în exigența pluralistă a democrațiilor noastre un bun teren de testare, de experimentare și ameliorare cotidiană. H.-R. Patapievici menționa, de pildă, faptul că în societatea românească nu există încă o cultură a diferendului : disputele publice, fie ele politice și chiar intelectuale, se
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
nu apare așadar numai ca o descoperire a modernității laice, ca principiu specific societăților liberale contemporane. Ea poate fi așezată foarte bine într-un cadru spiritual, poate primi solide argumente religioase. și mai important e faptul că dominate de atmosfera pluralistă societățile occidentale pot oferi un bun teren pentru ca persoana umană să se pună la încercare față de exigențele propriu-zis spirituale ale diversității. Atenția față de semenul diferit, tensiunea dintre identitatea statică și cea dinamică a persoanei, proximitatea-alteritatea divinului, toate aceste teme pot
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
pună la încercare față de exigențele propriu-zis spirituale ale diversității. Atenția față de semenul diferit, tensiunea dintre identitatea statică și cea dinamică a persoanei, proximitatea-alteritatea divinului, toate aceste teme pot căpăta un profil acut, expresiv, mobilizator în mediul simbolic constituit de societățile pluraliste. Diversitatea, între relativism și convergență Ca și democrația, științele sociale ale religiei au trecut în ultimele decenii de la polul unificator spre cel al diversității. Paradigma interpretativă, unică și unificatoare, a secularizării începe să fie pusă în chestiune de exegeze atente
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
înaintare colegială spre absolut înseamnă a oglindi în viața intelectuală libertatea creatoare a Duhului. Pentru André Scrima, acest beneficiu al diversității e garantat de textul biblic. în lumile vechi, ca și în vremea noastră, opțiunea pentru modelul monopolist sau, dimpotrivă, pluralist de gîndire se leagă strîns de adeziunea la un model totalitar sau, dimpotrivă, pluralist de societate. A considera că adevărul absolut poate fi formulat fără rest într-o dogmă compactă, că el poate fi obiectivat într un sistem care totalizează
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Pentru André Scrima, acest beneficiu al diversității e garantat de textul biblic. în lumile vechi, ca și în vremea noastră, opțiunea pentru modelul monopolist sau, dimpotrivă, pluralist de gîndire se leagă strîns de adeziunea la un model totalitar sau, dimpotrivă, pluralist de societate. A considera că adevărul absolut poate fi formulat fără rest într-o dogmă compactă, că el poate fi obiectivat într un sistem care totalizează existentul ar însemna să gîndești întreg realul inclusiv absolutul potrivit unui determinism inexorabil. Iar
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
actele și deciziile publice care decurg de aici contează mai puțin, nu sînt urmărite în eficacitatea lor raportată la întregul social. Prestigiul unității rămîne totuși un dat atît de natural, încît nu poate să dispară nici măcar sub presiunea culturii noastre pluraliste. Dar acest prestigiu e pus astăzi la dispoziția subiectului uman. Individului îi este recunoscut dreptul de a-și forma singur o concepție (eventual coerentă) despre lume, de a produce o reprezentare unitară a realului, de a fi athanorul suveran de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
aceleași presupoziții ca și mine. Sînt stînjenită de faptul că, obiectiv vorbind, nu pot stăpîni întreg realul, că nu sînt centrul lui real, că nu eu îi dau ordinea și unitatea. Așa încît, măcar privitor la lucrurile publice, atmosfera democrației pluraliste ne pune zilnic într-un regim nenatural : ne chestionează calitatea de centru, ne provoacă și ne obligă să ne constatăm parțialitatea, mărginirea, coexistența și concurența cu alte centre parțiale. în mod paradoxal, democrația pluralistă susține și totodată pune în chestiune
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
privitor la lucrurile publice, atmosfera democrației pluraliste ne pune zilnic într-un regim nenatural : ne chestionează calitatea de centru, ne provoacă și ne obligă să ne constatăm parțialitatea, mărginirea, coexistența și concurența cu alte centre parțiale. în mod paradoxal, democrația pluralistă susține și totodată pune în chestiune statutul de centru al individului. Iată ceea ce constituie, cred, potențialul ei spiritual de căpetenie. Pluralismul ne face să admitem o mulțime de centre care procesează același material, dîndu i diferite variante, individuale ori comunitare
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
erorilor de perspectivă rămîne același, iar erorile rămîn tot atît de grave Pentru a scăpa de erorile de perspectivă, singurul mijloc e să-ți alegi comoara și să-ți transporți inima în afara spațiului, în afara lumii, în Dumnezeu. Revenind la democrația pluralistă, ea are două proprietăți : ne dă o experiență de fiecare zi în ce privește mulțimea perspectivelor, coexistența lor caleidoscopică, fragilitatea niciodată depășită a posibilității lor de armonizare (A) ; se bazează pe un real deschis, fără cheie de boltă, fără instanță obiectivată de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]