4,027 matches
-
eu vorbindu-ți Esau/ astăzi din afara lui/ rămân mut și orb/ și uitând că pe-atunci/ piramida avea doar statut/ de mormânt.” (O anume uitare). Noul registru este auster, criptic, existențialist. În Poemele dinaintea tăcerii (1999) și Între pereții de plută sau Moartea după Doclin (1999) se produce o altă schimbare. Discursiv, impetuos, retoric, gingaș, demonstrând temeritate în invenția formală, D. își construiește mental zbuciumul agoniei. Aici este folosit, când sugerat, când direct, decorul camerei de spital, într-un scenariu patetic
DOCLIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286808_a_288137]
-
Adrian Dinu Rachieru, Reșița, 1997; Poeme duminicale, Reșița, 1998; 47 Poeme despre Viață, Dragoste și Moarte, Reșița, 1998; ed. (47 Poems about Life, Love and Death), tr. Ada D. Cruceanu, Reșița, 1998; Poemele dinaintea tăcerii, Reșița, 1999; Între pereții de plută sau Moartea după Doclin, Timișoara, 1999; Dubla eroare, Timișoara, 1999; Dihorul din grădina lui Laur, Iași, 1999; Urma pașilor în vale, Timișoara, 2001; Nisip, ape de odihnă, Timișoara, 2002; Carte din inima mea, Timișoara, 2003. Repere bibliografice: Marcel Pop-Corniș, Octavian
DOCLIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286808_a_288137]
-
pagubă, strajă, pază, chivără, sabie, surlă, trâmbiță, bucium; agricultură: ogor, lan, hat, toloacă, pârloagă, brazdă, loviște, prăjină, potcoavă, cramă, streșină, stâlp. Alte cuvinte slave: vadră, găleată, câblă, merță, chilă, drob, pogon, ploscă, cobză, lăută, obor, nedeie, zbor, ocol, corabie, cârmă, plută, pivniță-beci, zemnic, ispravă, treabă, pagubă, scump, spor, cârciumă (slav)-han (turc.)-făgădău (mag.). Organizarea socială și de stat: stăpân, voievod, cneaz (sl.)-jude (lat.), sfat (slav)-adunare (lat.), jupan, bir, moșie, ocină, baștină, siliște, pâră, osândă, dovadă, gloabă, gospodar, graniță
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
federat (aliat), vasal al Bizanțului, iar la Morisena, capitala sa, se afla o mănăstire de călugări "greci" (ortodocși). Conflictul dintre Ahtum și regele Ungariei, Ștefan I, a izbucnit în urma vămuirii de către voievod, în porturile sale de pe Mureș și Tisa, a plutelor ungurești cu sare. În secolul al X-lea, în prima sa jumătate, lipsesc în întregime cimitirele ungurești în Banat și Voievodina, în schimb, ele se află doar pe cursul superior și mijlociu al Tisei, până la confluența cu Mureș, ceea ce indică
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
I, 39-43; Eugen Constant, Evocări, postfață Darie Novăceanu, Craiova, 1980, 96-100; Firan, Profiluri, 217-220; Ștefan Baciu, Praful de pe tobă, București, 1995, 276-278; Dicț. scriit. rom., I, 641; Radu Gyr, Calendarul meu, îngr. și pref. I. Popișteanu, Constanța, 1996, 71; Faifer, Pluta, 77-78. F.F.
CONSTANT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286362_a_287691]
-
Firescu, Un poet al revoltei: Eugen Constant, în Rezonanțe culturale oltene, Craiova, 1971, 79-88; Piru, Poezia, I, 77-78; Popa, Dicț. lit. (1977), 159; Firan, Profiluri, 210-215; Ștefan Baciu, Praful de pe tobă, București, 1995, 276-278; Dicț. scriit. rom., I, 639-640; Faifer, Pluta, 71-74. F.F.
CONSTANT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286363_a_287692]
-
Fântâneru, Paul Constant, „Iancu Jianu”, UVR, 1940, 25; Mircea Braga, „Haiducii”, TR, 1958, 8; Alexandrescu, Confesiuni, I, 81-91; Popa, Dicț. lit. (1977), 159-160; Firan, Profiluri, 215-217; Ștefan Baciu, Praful de pe tobă, București, 1995, 276-278; Dicț. scriit. rom., I, 640-641; Faifer, Pluta, 74-76. F.F.
CONSTANT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286361_a_287690]
-
un „autoportret cu măști”, cum s-a spus, uneori dezabuzat, alteori revoltat de drama dedublării programate. Universul iluziei într-o realitate labirintică însetată de iubire, dar subminată de capcanele prezentului cotidian dă substanța povestirilor din volumele Marele premiu (1983) și Pluta răsturnată (1990). Iluzia libertății (Circuitul tristeții în natură), iluzia erotică (Nimicuri femeiești), culpabilizarea (Faptul divers), cu fete care se pierd în tablouri, împlinindu-se în vis, dar și cu notația băiețoasă a prozelor cu mediu studențesc și „ceaiuri în gașcă
CRASNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286479_a_287808]
-
Marele premiu, București, 1983; Niagara de plumb, București, 1984; Poezii-jucării pentru cei mai mici copii, București, 1985; Emisferele de Magdeburg, București, 1987; O poveste cu mult soare despre cum te faci tu mare, București, 1987; Fereastra în zid, Craiova, 1988; Pluta răsturnată, București, 1990; Austerloo, București, 1998. Repere bibliografice: Ulici, Prima verba, I, 78-80; Barbu, O ist., 439-441; Piru, Poezia, II, 514-516; Iorgulescu, Scriitori, 48-49; Poantă, Radiografii, I, 279-280, II, 82-85; Felea, Aspecte, II, 190-193, III, 118-122; Cristea, Faptul, 189-192; Iorgulescu
CRASNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286479_a_287808]
-
Fragmente, 304-307; Tartler, Melopoetica, 168-171; Munteanu, Jurnal, IV, 247-249; Nicolae Manolescu, Autoportret în fereastra poeziei, RL, 1989, 3; Al. Călinescu, Tensiuni lirice, CRC, 1989, 10; Coșovei, Pornind, 15-21; Gabriel Dimisianu, Cotidian și fantastic, RL, 1991, 2; Eugenia Tudor-Anton, Daniela Crăsnaru, „Pluta răsturnată”, VR, 1991, 5; Elisabeta Lăsconi, Camera, podul, planta..., CC, 1991, 8-9; Traian T. Coșovei „Fereastra în zid”, CNT, 1992, 29; Cristea, A scrie, 199-203; Poantă, Scriitori, 112-114; Ion Pop, Daniela Crăsnaru, în Dicț. scriit. rom., I, 705-706; Pop, Pagini
CRASNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286479_a_287808]
-
se complac în mecanica unei rostiri impersonale. SCRIERI: Frumoasele, Craiova, [1927]; Versuri, Craiova, 1934; Poezia lui Al. T. Stamatiad, București, 1937; 13 poezii, București, 1939. Repere bibliografice: Metzulescu, Literile, I, 17-19; Kalustian, Simple note, II, 175-177; Firan, Profiluri, 81-82; Faifer, Pluta, 21-26. F.F.
BASSARABEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285669_a_286998]
-
încape îndoială, un poet autentic. Lirica lui exprimă armoniile și dizarmoniile unui „cântec bizar”. SCRIERI: Aliquid, Silistra, 1933. Repere bibliografice: Victor Corcheș, Gavril Voșloban, Lirica dobrogeană, Constanța, 1984, 308-311; Ovidiu Dunăreanu, Victor Corcheș, Corabia de fildeș, Constanța, 2000, 111-113; Faifer, Pluta, 27-30. F.F.
BATOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285672_a_287001]
-
Geschichte der rumänischen Literatur, București, 1980, 146-147; Piru, Ist. lit., 242-243; Negoițescu, Ist. lit., I, 204-205; Satco-Pânzar, Dicționar, 16-17; Dicț. scriit. rom., I, 199-202; Dicț. analitic, II, 30-32; Constantin Mohanu, Jean Bart (Eugeniu Botez). Viața și opera, București, 2001; Faifer, Pluta, 136-144. F.F.
BART. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285660_a_286989]
-
dramatică, „Semnalul”, 1945, 1046; Oscar Lemnaru, Cronica dramatică, „Dreptatea nouă”, 1945, 93, 108; Anton Bibescu, DRI, I, 207-208; Mihail Sebastian, Jurnal. 1935-1944, îngr. Gabriela Omăt, pref. Leon Volovici, București, 1996, 132-133, 205-206, 208-209, 211, 472, 473, 511, 512, 513; Faifer, Pluta, 35-37. C.Bz.
BIBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285721_a_287050]
-
Blank, „Economice și literare”, DMN, 1933, 9481; Dem. Botez, Aristide Blank, „La Rhapsodie des dieux”, VR, 1940, 5; Mirodan, Dicționar, I, 174-179; Constantin Argetoianu, Pentru cei de mâine, III, partea V, îngr. Stelian Neagoe, București, 1992, 228-231, 237, 244-245; Faifer, Pluta, 38-41. F.F.
BLANK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285759_a_287088]
-
și pref. Marin Mihalache, București, 1965, 284-295; Cioculescu, Itinerar, I, 179-181; Ion Cruceană, Momente și figuri argeșene, I, Pitești, 1980, 35-43; Ioan Stanomir, Alexandru Bogdan-Pitești - farsor și mecena, LCF, 1999, 32; Petre Oprea, Colecționarul mecena Al. Bogdan-Pitești, București, 1999; Faifer, Pluta, 42-48. F.F.
BOGDAN-PITESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285789_a_287118]
-
VRA, 1933, 310; N. Davidescu, Adolf Clarnet, VRA, 1937, 515; Ieronim Șerbu, Vitrina cu amintiri, București, 1973, 212-213; I. Peltz, Amintiri din viața literară, București, 1974, 135-137; A. P. Samson, Memoriile unui gazetar, București, 1979, 97-98; Mirodan, Dicționar, I, 358-359; Faifer, Pluta, 67-70. F.F.
CLARNET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286293_a_287622]
-
seama în ce moment lăsasem uscatul pomenindu-ne pe insula plutitoare de ambarcațiuni părăsite. M-am agățat de o balustradă ruptă, am sărit pe un fel de luntre, am încălecat peste marginea ei, am lunecat pe lemnul umed al unei plute... În cele din urmă ne-am pomenit într-un șenal cu maluri abrupte, acoperite complet de soc înflorit. Întinderea lui, de la un țărm la celălalt, se pierdea sub carcasele unor bărci vechi, înghesuite, bord lângă bord, într-o dezordine năstrușnică
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Șuvoiul cald al unui tango s-a revărsat asupra noastră, ne-a învăluit. Ferestrele cabinelor, luminate mai discret, parcă s-au înclinat, lăsându-ne să pătrundem în intimitatea lor... Fluxul iscat de trecerea pachebotului a fost atât de puternic, încât pluta noastră a descris un semicerc, o lunecare rapidă, care ne-a amețit. Vasul, cu lumina și cu muzica lui, a părut să ne ocolească... În clipa aceea, ea m-a strâns de mână și s-a cuibărit lângă mine. Densitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
lui spre Astrahan, ducea noaptea cu el. Aerul din jurul bacului nostru s-a umplut de o paloare ezitantă. Straniu mi-a fost să ne aflăm în mijlocul unui fluviu mare, în acea timidă ivire a zorilor, pe scândurile ude ale unei plute. Iar pe mal se precizau încet contururile portului. Ea nu m-a așteptat. Fără să mă privească, a început să sară dintr-o barcă într-alta. Fugea de acolo - cu grația sperioasă a unei balerine după o ieșire la rampă
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
simplă cruzime. Îmi aminteam acum de primele clipe care urmau după actul sexual, în care trupul, dorit cu o clipă în urmă, devenea subit inutil, neplăcut la vedere, la pipăit, aproape ostil. Mi-am amintit de tânăra mea parteneră de pe pluta noastră, noaptea: e adevărat, mi-era ciudă pe ea că nu o mai doream, că eram decepționat, că o simțeam acolo, lipită de umărul meu... Ducându-mi gândul până la capăt, dezvăluind egoismul acela masculin care mă înspăimânta și totodată mă
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
legătura luminoasă care unea clipa aceea plină de unduiri irizate de alte clipe în care poposisem altădată: o seară îndepărtată, cu Charlotte, strigătul melancolic al Cucușkăi, apoi dimineața pariziană, învăluită, în imaginația mea, într-o ceață însorită, momentul nocturn de pe plută cu prima mea iubită, când pachebotul uriaș ne dominase trupurile înlănțuite, și serile de veghe din copilăria mea, trăite, parcă, deja într-o altă viață... Legate astfel, clipele acelea alcătuiau un univers aparte, cu propriul lui ritm, cu aerul și
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Să-l scriu a fost un gest foarte important pentru planul meu. Dar, în acel credo grandilocvent, afirmam că doar operele create pe marginea mormântului sau dincolo de mormânt ar rezista la proba Timpului. Menționam epilepsia unora, astmul și camera de plută a altora, exilul, mai adânc decât cavourile, al altora încă... Tonul bombastic al profesiunii de credință urma să dispară rapid. Avea să fie înlocuit de blocul de „hârtie de ciornă”, cumpărat a doua zi cu ultimii mei bani, și pe
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
furnici la masă și te punem pe tine și pe Verena în capul mesei și vă cununăm..... B[OGDAN] Tare mi-i dragă... (s-aude în urmă departe lătrat de câni; Roman fluieră) GALU Stăpîne! ROMAN De mal desfă tu pluta, să șuieri peste ape Ca să-ți audă glasul din stane craiul Glanur, Să părăsim mai iute pământul stăpânit De Mihnea Sânger Vodă... Preaînalțată Doamnă, Să n-aveți nici o frică, căci Galu-i bun plutaș. Eu mă-ntorc la Suceava ca să-i
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
furnici la masă și te punem pe tine și pe Verena în capul mesei și vă cununăm..... B[OGDAN] Tare mi-i dragă... (s-aude în urmă departe lătrat de câni; Roman fluieră) GALU Stăpîne! ROMAN De mal desfă tu pluta, să șuieri peste ape Ca să-ți audă glasul din stane craiul Glanur, Să părăsim mai iute pământul stăpânit De Mihnea Sânger Vodă... Preaînalțată Doamnă, Să n-aveți nici o frică, căci Galu-i bun plutaș. Eu mă-ntorc la Suceava ca să-i
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]