9,563 matches
-
timp voi putea lucra, îmi voi păstra echilibrul - fragil, ca la orice om... Relativ de curând ți s-a făcut un implant de cristaline la ambii ochi. În minte îmi este vie imaginea ta după acea intervenție chirurgicală: erai euforic, pluteai, nu încetai să te bucuri de lume, de culorile ei debordante, de splendorile ei care ți se înfățișau în toate culorile posibile. Voi nu bănuiți, spuneai, cât de colorată e lumea!" Cum ți se pare, Ianoși, lumea la optzeci de
Ion Ianoși: "Ziua sunt optimist, noaptea - pesimist" by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/8581_a_9906]
-
înconjoară am căzut în mijlocul străzii pentru că m-am împiedicat de minunile vieții am văzut că pot să percep lumea prin haosul armoniei am realizat că mintea mea se evaporă că pot să materializez într-un univers imaterial mă transfiguram și pluteam când ieșeam în strada pustie tremuram și izbucneam în lacrimi când întâlneam oameni dar uite că m-au închis aici pentru că am ieșit în afara lumii lor mici materiale și de neînțeles pentru mine.
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8617_a_9942]
-
viziunilor la vîrste diferite sau cu diferiți parteneri - orchestre și soliști. Karajan a pilotat propriile sale avioane, dar natura, munții și păsările cerului le-a absorbit pe viu cel mai intens la Anif. Vulturii... "îmi place să mă uit cum plutesc, îmi place să văd cu cîtă armonie fac ei acest lucru. Ei simt o bucurie rotindu-se. M-am gîndit că în viața viitoare să revin aici ca șoim." Să fi crezut în viața viitoare pentru că era creștin? Sau va
Magicianul baghetei by Corina Jiva () [Corola-journal/Journalistic/8610_a_9935]
-
ciclul Doine, cît în poeziile autentic populare, rescrise de poet după gustul său (Miorița este exemplul cel mai elocvent), tot așa și Anton Pann excelează în rearanjarea folclorului românesc și universal, mai ales a celui de esență paremiologică. Atunci cînd plutește în folclor, cînd nimic din ceea ce scrie nu a fost inventat de el, tocmai atunci originalitatea lui Anton Pann se desfășoară nestăvilit; rescrierea și nuanțarea de către el a unui ansamblu poetic la care toate elementele sunt împrumutate - iată rețeta capodoperei
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
delicat că direcția în care îi atrăgea nu era pe potriva epocii. Mesajul lui Dan Puric era într-o inadecvare completă cu spiritul ideologic al vremii, și tocmai de aceea prezența lui începea să fie indezirabilă. O etichetă începea să-i plutească deasupra capului, semn că mogîldeața îndrăznise prea mult. Cazul lui Dan Puric, așa cum apare el în cartea Cine suntem, e legat de o încincită încălcare a convenției sociale: mai precis, în cazul lui, vedem 1) cum un comediant poate fi
Mogîldeața by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8394_a_9719]
-
său de constructor/demolator, de regizor al posibilului și de analist, pînă la dezmembrare, al faptului deja existent. în acest subtil joc al contrariilor, Cuvîntul este o prezență fatală, și atunci Paul Neagu a scris: Axiomă Plasma Și toți sfinții Plutesc La temperaturi Extrem de joase în circularitate De cîmp magnetic Neîntrerupt Londra, 1987 VI însă edificarea și destructurarea nu sînt aici secvențe diferite. Ele funcționează simultan și în cadrul aceluiași proces. Luîndu-și ca reper corpul uman, de exemplu, sau doar una dintre
Paul Neagu, între materie și poezie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8409_a_9734]
-
sub arcușul unor violoniști intrați deja în legendă...și totuși Boris Brovtsyn a reușit să readucă acel suflu plin de ardoare imprimat de școala lui David Oistrach, dublat de extraordinarele sale calități native: muzicalitate desăvârșită și ușurință tehnică; mâinile sale pluteau pe vioară, deși numai cunoscătorul știe câtă tensiune și energie este dirijată în degete pentru a stăpâni la un asemenea grad velocitatea și presiunea arcușului în vederea realizării delicatelor schimbări timbrale și fineții pianissimo -ului. Boris Brovtsyn este un violonist care
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
lui. Vechea senzație a pielei netede, bine întinse, îi încordează întreg trupul, le dă aripi brațelor lui. Simte că a făcut un salt îndărăt, peste ani, ca să retrăiască asemenea tensiune. Brațele i se înalță cu de la sine putere și mingea plutește spre coș, venind de undeva de deasupra capului său. Se simte atât de bine, clipește când mingea cade în coș și preț de o clipă se întreabă dacă nu cumva a alunecat prin inel fără să atingă plasa. - Hei, eu
John Updike Fugi, Rabbit by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8410_a_9735]
-
în afară, și te simți bine, și relaxat, și liber. Ești în afară, în aer, și într-un fel parcă lichefiat, și continui să te înalți, până când ajungi, așa cum te văd puștii ăștia, doar un petic din cerul adulților care plutește peste ei în oraș, un petic de cer care, din cine știe ce pricină ciudată s-a apropiat de ei și i-a înnegurat. Ei nu l-au uitat: mai rău, nici n-au auzit vreodată de el. Și totuși, la vremea
John Updike Fugi, Rabbit by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8410_a_9735]
-
la fugă în susul aleii, pe lângă fabrica de gheață părăsită, care scapă bucăți de bârne putrede pe platforma de încărcare. Pubele, porți de garaj, garduri de sârmă pentru cotețe printre care se încâlcesc tulpini de plante moarte. E luna martie. Iubirea plutește în aer. Totul se înviorează. Rabbit simte prospețimea aerului răzbind prin gustul amărui de fum care i-a rămas în gură; scoate din buzunarul bulbucat al cămășii pachetul de țigări și, din mers, îl aruncă în lada de gunoi, deschisă
John Updike Fugi, Rabbit by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8410_a_9735]
-
vestibulul întunecos să-și tragă răsuflarea. În tavan un bec de zi arde anevoie, înecat în praf. Trei cutii poștale din tablă, goale, deasupra unui calorifer. Ușa din hol a vecinului de jos e închisă ca o față ofensată. Și plutește mirosul, mereu același, pe care nu-l poate identifica: uneori pare a fi de varză gătită, alteori e respirația ruginită a unui cuptor și câteodată e ceva moale care se descompune în pereți. Urcă scările spre căminul lui, la ultimul
John Updike Fugi, Rabbit by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8410_a_9735]
-
stilului omofonic, al monodiei acompaniate, ca reacție la complicațiile și fastul exagerat al stilului polifonic. În anul 1750, la dispariția lui J. S. Bach, o întreagă epocă muzicală se află în amurg, marea epocă a stilului contrapunctic. O nouă orientare plutea în aer, venind dinspre Franța și Italia, fiind adoptată de publicul muzical abia cucerit și susținută de muzicieni, între care se disting fiii lui Bach. Le style galant sau lo stile sueto, alături de stilul Empfindsamkeit, stilul sensibil în expresia lui
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
miraculoasă, mai presus de toate îndreznelile fanteziei,pentru că ritmurile și armonia ei mă trimiteau nu numai spre depărtările insondabile ale universului, ci și spre străfundurile neștiute ale ființei mele fragile și șovăitoare ”... „Părăsesc fundăturile, abisurile și căderile vieții cotidiene, ca să plutesc euforic în fluxul sonor. Este o ascensiune în lumina tonală. În această lumină viața și ființarea mi se comunică blând, ca revărsare abundentă de sunete. E o polifonie universală, coborâta din neștiutele depărtări ale astrelor. E un miracol mai presus
DE LA CUV?NT LA SUNET ?I DE LA SUNET LA CUV?NT ?N ROMANUL NOP?I ?I NELINI?TI DE MIHAIL DIACONESCU by Elena Agapia Rot?rescu () [Corola-journal/Journalistic/84201_a_85526]
-
de băi calde cu nămol, iar Marioara făcea băi regulate în imensul lac și în mare. Într-o zi urcarăm cele 260 de trepte ale farului de la Tuzla, de unde o priveliște măreață ni se prezentă ochilor. Uriași nori de furtună pluteau în văzduh, iar marea de o culoare de plumb topit mi se așternea la picioare, luna se ridica enormă de culoarea aramei. Nici un zgomot, totul pare că îți ținea răsuflarea în așteptarea furtunii. Fără să vreau îmi răsunau în ureche
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
în inimă: murise regele Ferdinand! După o lungă boală fără nădejde și pe care o suportă ca un erou! Eram în preajma plecării spre București, așa că a doua zi intram în capitala îndoliată. Era ziua Sf. Ilie și o căldură apăsătoare plutea peste populația întristată adânc, căcă regele fusese bun și mult iubit. Noi însă trebuia să plecăm după o zi de întrerupere, în Transilvania, așa că numai Horia putu fi de față la funerarile care se desfășurau în chip solem în fața supușilor
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
dimineață de iunie, când porni cu trenul înarmatăcu un mare buchet de trandafiri galbeni bine învelit în hârtie udă, ca să nu se ofilească.Erau destinați reginei suferinde. Coborând în gară găsii o trăsură care mă duse la hotel. Nu știu ce tristeță plutea în aer, ca o presimțire de rău! Sinaia nu era încă populată cu viligiaturiști, era tristă și părăsită. O mașină mă duse spre castelul Foișor, însă era interzisă apropierea vehiculelor, așa că făcui drumul pe jos de la casa vânătorilor spre castel
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
acoperi temele ce țin de nivelurile etic și spiritual pe care le presupune limbajul muzical în complexitatea lui ideală. În al doilea rând deoarece virtuozitatea, dacă nu e aplicată și forjată pe trupul sănătos al talentului și vocației, riscă să plutească într-o riscantă derivă. Pe de altă parte, dexteritatea este de dobândit înaintea respectării canoanelor. Pentru a îmbrățișa rigorile stilului se cuvine mai întâi să-ți câștigi libertatea. Iar libertatea este cu atât mai potențială cu cât mai temeinică este
Virtuozitate ?i specula?ie by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84257_a_85582]
-
a o aduce într-un prezent mitologic între vis și realitate. În spectacol, Alina Cojocaru a demonstrat o sensibilitate ieșită din comun, conferindu-i eroinei o magie unică, prin mișcarea brațelor atât de expresivă, prin sărituri eterice în care parcă plutea ca un spirit în aer, pierzându-și starea de ponderabilitate. Ea trăiește fiecare atitudine, transmite o emoție în dans care poate să-ți taie respirația. Este, într-un cuvânt, o artistă unică, seamănă cu un porțelan de Sevres, ca un
?LA SYLPHIDE? by Mihai-Alexandru CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/84296_a_85621]
-
ochii mari / spre / copacul tînăr / rădăcina privește prin / frunze // și numai ce coroana-l / îmbrățișează / cu crucile // bătrîn cernit / sub secunde / cu firul tăiat". Ori: "apele cerului / înghit / ceafa de calcar / din brădetul secat // grunzul / adormit în marea / de iască / plutește ca o / închipuire de spaimă // și trec printre brazi / inexistenți / fulgeri fugari // și ceva nu se poate / ceva nu se poate / chiar într-atît" (Rîul plecat). Paradiziace reflexe plutesc în emulsia de corespondențe rustice și confidențe de poetică: "Dumnezeu / prelinge / muntele
Un romantism ermetizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7756_a_9081]
-
ceafa de calcar / din brădetul secat // grunzul / adormit în marea / de iască / plutește ca o / închipuire de spaimă // și trec printre brazi / inexistenți / fulgeri fugari // și ceva nu se poate / ceva nu se poate / chiar într-atît" (Rîul plecat). Paradiziace reflexe plutesc în emulsia de corespondențe rustice și confidențe de poetică: "Dumnezeu / prelinge / muntele / dintr-o / stampă // zilele mele / dintr-un izvor / sărat / cu rîndunele / moarte" (Gravură). Însăși moartea primește nota de seninătate agrară, de consens cosmic: "ne-am rugat / pentru o
Un romantism ermetizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7756_a_9081]
-
aici și texte, printre ele și Troica amintirilor... în joacă, Păstorel a lăsat pe ea și o fabulă scrisă cu mâna lui, după o anectotă care circulă, a cărei filă caligrafiată frumos îi poartă iscălitura. O gâscă, de curând vădană, Plutea prin ghiol fără pereche. Un crap îi zise dă-mi o pană, S-o pun podoabă la ureche. Și gâsca i-a răspuns cu toate Că penele-s podoaba mea, Fiindcă mă rogi, poftim de ia Dar scoate-mi una
Întâmplări cu Păstorel by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7758_a_9083]
-
complet. V-ați lăsat dus de val în largul mării. Practic v-ați înecat și v-ați întors la viață printr-un miracol. Ați fi putut să continuați, dar v-ați întors. În lungul drum cu pluta către eternitate ați plutit exact atâta cât să vă relaxați, dar nu atât de departe încât să nu vă mai puteți întoarce acasă. Ați aruncat o privire în paradis și ați tras cu ochiul în iad. Ați băut din cupa care se află dincolo de
O antologie a decadenței () [Corola-journal/Journalistic/7771_a_9096]
-
neașteptate. Poezia bună, a modernismului săltînd printre culori și imagini, nu se dezice de jucăria pentru copii și pentru rafinați: "Trec elegantele fregate/ Ca niște cupe de cristal/ Și-n urma lor, din val în val,/ Ca niște pietre nestemate,/ Plutesc pe zarea de opal/ Caicurile colorate." Priveliștile se desfac în evantai, de la nord la sud, de la ghețari la livezile de portocali, urmînd liniile suple ale visului de copii, în care se amestecă toate poftele sublimate, de la pofta de înghețată la
E corul de Crăciun by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7776_a_9101]
-
-și folosească însușirile pentru a profita de naivitatea, bunătatea sau indiferența altora. Proștii, în schimb, te enervează de cum îi vezi: obtuzi, greoi, încruntați, încăpățânați, ei poartă cu sine precarul univers de gânduri și spaime. Există, desigur, și prostul vesel, ce plutește deasupra lucrurilor cu un soi de grație tembelă. E o categorie mai rară, de-a cărei tâmpenie îți dai seama greu. Uneori, mult prea târziu pentru a putea repara ceva. N-am întâlnit, din fericire pentru mine, decât reprezentanți mediocri
Vă plictisiți ușor? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7779_a_9104]
-
politico-istorice ale autoarei Undelor scurte, antologia realizată de Vladimir Tismăneanu are un titlu sugestiv: Etica neuitării. Semnificația titlului e transparentă. E vorba de păstrarea memoriei trecutului, a acelui trecut fără de care o comunitate intră în derivă etică, pierzîndu-și reperele și plutind într-un straniu naufragiu istoric. Un naufragiu provocat de amnezie și întreținut de vidul informației verosimile, un naufragiu din cauza căruia o societate, lipsită de un teren credibil pe care să se sprijine, s-ar putea destrăma. Se subînțelege, în cazul
Etica intransigenței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7780_a_9105]