793 matches
-
ei și că nu mai păstrez nici o amintire. Apoi sosește Aia; vocea ei, semănând cu a Circei sau cu a unei sirene, izbutește să mă farmece din nou. Ea îmi ghicește gândurile sumbre și mă oprește să mai mănânc din poamele acelea. „Uitarea-i o boală pentru psyché”, spune ea. Cicatricea lui Ulise Eroul de la Troia se întoarce acasă în speranța că-și va recupera copilăria, înscrisă în întregime în cicatricea care ar trebui să-l ajute să fie recunoscut de către
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
pom este un smoc de iarbă așezat pe ramuri. Un om care găsește un stup de albine Înseamnă copacul smulgând iarba dimprejurul rădăcinilor și sprijinind bețe de el. Dacă cineva nu ține seamă de aceste semne și-și Însușește totuși poamele sau mierea, cel păgubit are dreptul să-l străpungă pe hoț cu sulița, până moare, ca și În cazul În care-și Însușește un animal rănit sau răpus fără Învoirea vânătorului. În cazul unor bunuri furate lipsite de interesul colectiv
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
care pe lângă faptul că indica coacerea, contribuia și la calitate a superi oară a vinului. Și Ion Ionescu de la Brad scria: „Chipul ce se întrebuințează la culesul viei are mare înrâurire asupra firei și bunătății vinului. Toată lumea este încredințată că poama cea mai bună, adică de soi bun și coaptă, dă vinu l cel mai bun, însă fiindcă nu totodată se coc feluritele soiuri de poamă și nu totdeauna se găsesc copți toți strugurii de p e un butuc, de aceea
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
la culesul viei are mare înrâurire asupra firei și bunătății vinului. Toată lumea este încredințată că poama cea mai bună, adică de soi bun și coaptă, dă vinu l cel mai bun, însă fiindcă nu totodată se coc feluritele soiuri de poamă și nu totdeauna se găsesc copți toți strugurii de p e un butuc, de aceea toți câți ar dori să facă un vin bun, ar trebui să urmeze pilda călugărilor de la Citeaux. Numai pe soare, pe timp senin, când nici
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și nu totdeauna se găsesc copți toți strugurii de p e un butuc, de aceea toți câți ar dori să facă un vin bun, ar trebui să urmeze pilda călugărilor de la Citeaux. Numai pe soare, pe timp senin, când nici poama, nici pământul nu sunt ude de rouă sau ploaie, numai atunci se intra în vie, luându se numai strugurii cei copți și cei teferi. Culegând vița în mai multe răstimpuri, dobândesc vinul cel mai bun și mai delicat.” Mihail Sadoveanu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
a avut aici una dintre reședințele preferate, descoperirile arheologice demonstrează că podgoria a existat încă de pe vremea geto-dacilor, iar prima mențiune scrisă despre Cotnari datează din anul 1448. Soiul este cunoscut în Moldova și prin sinonimele Grasa mica, Grasa mare, Poama grasă. Grasa de Cotna ri este cultivată în podgoria Cotnari alături de soiurile românești Frâncușa, Feteasca alba și Tamâioasa românească, alcătuind sortimentul tradițional al podgoriei - singurul care se mai păstrează în România. Din acest motiv, am putea numi podgoria Cotnari “rezervația
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Browni ng. Alăt uri de Alfred Tennyson, a fost cea mai importantă pe rsonalit ate a poeziei victoriene. Cântând s-aude sturzu-n podgoria vecină Și muselina toamnei s-așterne pe colină; Culesul la Cotnari se întețește Și n linuri sucul poamei de sub picior țâșnește. MIHAIL BUJENIȚĂ Mihail Batog Bujeniță s a născut la 25 octombrie 1945 , în localitatea Aldești. După ce urmează o strălucită carieră în aviația militară ieșind la pensie cu gradul de comandor, Bujeniță se dedică literaturii umoristice, devenind membru
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
cu glume în doi peri, sau cu pumni de struguri aruncați feciorilor în față. în același timp, în cele trei călcătoare uriașe alte fete și neveste, cu poalele sumese în brâu, de li se vedeau pulpele până la șolduri , zdrobe au poama în ritm când domol și legănat de horă, când sacadat ș i precip itat de bătută... Strugurii se prăvăleau sub picioare. Mustul gâlgâia din vrane. Cofe, donițe, oale de lut plecau una după alta, pli ne ochi, neclintite, smirna, pe
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
sub picioare. Mustul gâlgâia din vrane. Cofe, donițe, oale de lut plecau una după alta, pli ne ochi, neclintite, smirna, pe umerii argaților. Crama vuia și duduia din temelie . În aer pluteau efluvii dulci și acre, amețitoare și iritante, de poamă călcată, de nădușeală și de femeie. Conu Manole se mulțumi să întrebe: - Merge treaba, măi diavolilor” Invitat la o masă bogată, conu Manole îl întrebă pe invitat: - Simți ceva? Simțeam într adevăr, prin mirosul obișnuit și de lucr uri vechi
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
DE POVESTE ȘI LEGEND- I Cotnari, nume de poveste și legendă, Te-au slujit cu credință marii prinți: Cantemir, Ștefan cel Mare -al Moldovei; Fosta-i altar pentru bunii părinți. II De pe dealurile dogorâte de podgorii, Soarele ia aur din poamele tale; Cu dărnicia ta moldovenească, îi torni din belșug licori în pocale. III Te-au cântat poeții-acestui neam, Tu le-ai fost și muză și sfat și păstor, Voinicind voinicii în mari bătălii, Pe glia strămoșească de drag și de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
căzut brumă. Iar în fața luceferilor noștri, călare pe câte-o țarcă, s-au cocoțat niște ochelari. Cât despre mielușeii albi, s au cam dus și ne au lăsat capul ca sâmburii de harbuzoaică. Și la nuntă cine-ți joacă ? — Sfântă poamă busuioacăʺ. Mă privea râzând cu ochii de după ochelarii în ramă subțire de metal, sub chelia ca sâmburele de harbuzoa ică, cu o bunătate bucălată de bunic în obrazul sănătos, ca din Delavrancea. Iar sfânta poamă busuioacă îmbăl săma val ea
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
nuntă cine-ți joacă ? — Sfântă poamă busuioacăʺ. Mă privea râzând cu ochii de după ochelarii în ramă subțire de metal, sub chelia ca sâmburele de harbuzoa ică, cu o bunătate bucălată de bunic în obrazul sănătos, ca din Delavrancea. Iar sfânta poamă busuioacă îmbăl săma val ea către Cârjoaia și Horodiște. Am început să scriu în 188 3, câ nd aveam nouăsprezece ani și când se năștea Tudor Pamfile, iar Simion Florea Marian era din 26 martie 1881 membru al Academiei. Prietenie
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
prinos... Și la buze a prins să ducă Altele cu miez mustos. Boieri mari și căpetenii Gustă-apoi, ca mai bătrâni, Și-ncep la cules oștenii Cu jungherele în mâni. Voia bună-n cupe toarnă De la unul la celălalt... „Foaie verde poamă coarnă” Cântă toți cu glas înalt. 169 Vesel joc s-a-ntins îndată Lâng-un plin butoi gălbui Și-a dat semn de horă-n gloată Chiar Ștefan cu Doamna lui. * Altă dată, George Lesnea șarja două notații mai savuroase, pe
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
bună Ea zânelor băutură ele-ntâi a măestrit. Apoi de la ori ce vie, zeci de cară se încarcă Cu buți lungi antale scurte, saci cu miile d e nuci Câte-o putină și două, așezate n chilna largă De acea poamă coarnă albă, gratis date când te d uci. S-a duceau prin toată țara și se-nprăștie n orașe Mai ales la Boerime, vinul vestit din Cotnari Că nu mai erau pe aiurea, așa vinuri zis armașe Cu-așa buchet de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
așa buchet de aromă, c așa zeilor nectari. Vinuri scumpe, vinuri fine, ce le a ieșit vestea-n lu me Pi-unde putură să ajungă, de a lor delicios buchet Și cu care se distinge, de desele vinuri fine Datoriți, nu poamei grase, ci terenului direc t. Ca și aiurea se cultivă, chiar în țările străine, Acea zisă poamă grasă, cel Furmintul ungure an Da pi acolo, ori și unde, cultivată și mai bine Vinurile d-astă poamă, n au buchetul cotnărean
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
-n lu me Pi-unde putură să ajungă, de a lor delicios buchet Și cu care se distinge, de desele vinuri fine Datoriți, nu poamei grase, ci terenului direc t. Ca și aiurea se cultivă, chiar în țările străine, Acea zisă poamă grasă, cel Furmintul ungure an Da pi acolo, ori și unde, cultivată și mai bine Vinurile d-astă poamă, n au buchetul cotnărean. Ca să l formeze cu timpul, după cei trei ani încoac e în ce timp tot fermentează, ș
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
vinuri fine Datoriți, nu poamei grase, ci terenului direc t. Ca și aiurea se cultivă, chiar în țările străine, Acea zisă poamă grasă, cel Furmintul ungure an Da pi acolo, ori și unde, cultivată și mai bine Vinurile d-astă poamă, n au buchetul cotnărean. Ca să l formeze cu timpul, după cei trei ani încoac e în ce timp tot fermentează, ș atunci tocmai limpezit Când își capătă aroma, și în ce mai bun se fa ce Și la gust și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Să-mbrace în frunze de rege pelinul Și-ncearcă, prin coardă, să prindă tulpini, în raiul în care strămoșii sunt vinul. Când râde via, nu mai este timp De judecăți pe teme moderniste. Să strângem boaba devenită nimb Galben-verzui al poamei elitiste. Hai să lăsăm Cotnarii, unde locul De voievozi miroase a stejar. Că timpul judecă, nu polobocul Istoria din vinul de Cotnari. RADU PĂRPĂUȚĂ Născut la 25 februarie, 1955, în Tomești, județul Iași; facultatea de rusă-română a UniversitățiiʺAlexandru I. Cuzaʺ
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
descria atmosfera găsită. „Copile râzătoare treceau coșurile flăcăilor. Aceștia, la rândul lor, urcați pe scări improvizate, le deșărtau în trei călcătoare”...unde „alte fete și neveste, cu poalele sumese în brâu, de li se vedeau pulpele până la șolduri , zdrobe au poama în ritm când domol și legănat de horă, când sacadat și precipitat de bătută”... Invitați să-i degustăm vinul, Manole Arcașu se mândrea, șoptindu-ne, ca o binecuvântare: „e COTNARIUL meu de viață lungă...” Fără discuție, scriitorii care au scris
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ai lăcrimat, când eram mai tânăr și la trup curat și dormind eu am visat, tu visând ai lăcrimat, când eram mai tânăr și la trup curat! e pierdută noaptea-aceea de acum, carnea noastră doar mai știe-al ei parfum, poamele ce-n pomi azi stau, gustul cărnii tale-l au și cad toate (mâine) putrede pe drum, poamele ce-n pomi azi stau, gustul cărnii tale-l au și cad toate (mâine) putrede pe drum! fă-l să fie, Doamne
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
lăcrimat, când eram mai tânăr și la trup curat! e pierdută noaptea-aceea de acum, carnea noastră doar mai știe-al ei parfum, poamele ce-n pomi azi stau, gustul cărnii tale-l au și cad toate (mâine) putrede pe drum, poamele ce-n pomi azi stau, gustul cărnii tale-l au și cad toate (mâine) putrede pe drum! fă-l să fie, Doamne Sfinte, numai om pe acel care ne-a ispitit subt pom, și când pomul flori va da, fă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Aleluia” a fost rostit, sicriul este ridicat de pe catafalc de ofițerii superiori și cortegiul pornește spre micul cavou din poiana de pe Măgura. O simplă cruce de lemn cu numele soldatului precede targa de lemn pe care sunt întinse pâinile și poamele pomenilor tradiționale. Urmează crucea bisericii împodobită cu năframă albă, alături de praporele bisericuței din sat, precedat de faclele înalte care ard în bătaia vântului de dimineață, sicriul urcă printre drapelele cernite ale regimentelor. Sicriul este însoțit de familia defunctului, M.S.Regele
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
PARFUM EXOTIC În calde seri de toamnă cînd sorb cu adîncire Mireasma care molcom din sînul tău adie, Un țărm al fericirii în mintea mea învie Orbit deo monotonă, fierbinte strălucire: Un ostrov leneș unde mărinimoasa Fire Dă arbori stranii, poame cu care te îmbie, Bărbați cu trup subțire și sprintenă tărie, Femei cuo fără samăn de sinceră privire. Mireasma ta mă ducen meleaguri minunate Și văd un port cu multe corăbii adunate Ces încă ostenite de valuri și lumină, În vreme ce
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
cele veșnice. Un astfel de atac, murdar și nedrept în primul rând prin faptul neasumării celor scrise, e cel din Orient Expres, aprilie 2000, Tel Aviv, când Steinhardt e acuzat că "a avut o tinerețe agitată", că a fost "o poamă bună", un "turnător" chiar. Articolul, nesemnat, e scris parcă în amintirea vremurilor suferințelor lui Steinhardt și ale întregii intelectualități românești. Nicio dovadă, niciun argument, doar acuze, jigniri. Cât de mult se apropie de stilul articolelor "obsedantului deceniu". Nici nu-ți
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
un fluture nocturn/ din pulpa ta păroasă." (Tristețile omului mediocru), " Molii care au mâncat garderobe celebre/ rod la margini aceste tenebre;/ mâine se face clopot statuia din piață,/ mâine bronzul va bate onorul de dimineață." (Noaptea feroviară), "Scuipatul otrăvit pe poame pică rar/ pe când sub copaci intră rând pe rând,/ sub arbori ce rodesc săgeți de aluminiu unde stând/ viețuitoarele rămân ca fluturii în insectar." (Grădina falsului Epicur), "În păduri cântecele nu mai încap,/ printre mobile molii visătoare trec rar;/ de
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]