38,651 matches
-
mereu, că nu înălțimea bisericii dă măsura credinței, iar nepoțica l-a convins că bunicul poate și trebuie să-i facă o casă și pe măsura ei și a păpușilor pe care le îndrăgește ca pe îngerașii ei. În timp ce descuia poarta, privește pe uliță, strada Lalelelor, și într-o parte și în cealaltă parte. Nimeni! Sunt sigur că Domnul Pătra ar fi vrut să fie careva care să vadă că la el în curte intră și oameni nevăzuți până atunci. Și
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
tatălui meu și Domnul Pătra lasă privirea în jos pentru a nu i se vedea probabil ochii înlăcrimați, am sentimentul că sunt în Galiciuica, mă văd alături de tatăl meu pe care aveam grijă să-l întâmpin pentru a-i deschide porțile de fiecare dată când se întorcea, seara, de la câmp. Văzându-ne că privim troscotul de lângă plug, ne atrage atenția că a ținut să aibă în curte verdeață, iarbă curată, așa cum știa el că avea la el în sat și, de
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
porții, cine știe, poate că mă va ajuta să scriu mai mult și mai bine anul acesta... Distinsul meu cuscru (arhitect și inginer constructor renumit în Kunming) a decorat casa cu multe postere roșii pe toate ușile din interior, pe poarta metalică de la intrarea în curte și la ușa casei. Pe unele sunt urări de pace, belșug și prosperitate punând în evidență caligrafia unor talentați caligrafi anonimi, „scriere” cu negru, pe fond roșu. La exterior, în stânga și în dreapta porții, a pus
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
lemn!) de doi metri înălțime care ard zi si noapte, iar în interior a pus două trestii de zahăr, tot de vreo trei metri fiecare. Trestia de zahăr aduce noroc și promovarea în funcție în anul care vine. Tot pe poarta monumentală de la intrarea în curte (este chiar „monumentală”, iar zidul curții are cam trei metri înălțime!), încruntați, veghează doi zei - unul am înțeles că este Zeul porților (un Janus al chinezilor), iar altul, al belșugului. Apoi, s-a aprovizionat cu
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
zahăr aduce noroc și promovarea în funcție în anul care vine. Tot pe poarta monumentală de la intrarea în curte (este chiar „monumentală”, iar zidul curții are cam trei metri înălțime!), încruntați, veghează doi zei - unul am înțeles că este Zeul porților (un Janus al chinezilor), iar altul, al belșugului. Apoi, s-a aprovizionat cu petarde din belșug, pentru a face mult zgomot care va îndepărta duhurile rele. In magazine există o gamă largă de petarde și artificii, fiecare poate cumpăra ce
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
cu tărie că n-a făcut-o, public, în ce-i privește pe Ion Traian Ștefănescu sau Suzana Gâdea. Acuzând de "escrocherie" miniștrii Culturii pe care i-a prins, el intră cu binecunoscuta-i dezinvoltură pe bază de șpriț, pe porțile murdare ale calomniei. După ce-a păpat bani serioși cu o revistă de două parale, "Literatorul", dl. Neagu s-a metamorfozat în inchizitor inclement, care nici usturoi n-a mâncat și nici gura nu-i miroase. A afirma despre actualul
Panașul de muceg by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10249_a_11574]
-
aflate la îndemână în biblioteci, în librării și pe rafturile buchiniștilor, șansa de a putea da oricând o fugă pentru a vedea Gioconda sau tablourile lui Van Gogh, spectacolele intrate în istorie, în distribuții de vis, au fost tot atâtea porți deschise gândului către o normalitate la care, în perioada comunistă, nimeni nu avea curajul să spere. Există, în jurnalul parizian al lui Eugen Simion cel puțin trei categorii de notații. În primul rând notațiile despre jurnal ca gen literar. Periodic
Sous le ciel de Paris by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10269_a_11594]
-
din ulterioarele trei cărți, a căror substanță analitică s-a circumscris aceluiași „erotoman”, permanentul îndrăgostit, a primit câte un premiu național, existent la manifestări culturale din țară. 10. De acum, critica din literatura universală și comparată și-a deschis larg porțile prin contribuția substanțială a Danielei Sitar- Tăut. 11. Ce spun toate astfel de noduri și „recorduri” ale unui tânăr aspirant la gloria literară ? Că zodia Profesoarei i-a pus lauri merituoși numai de ea știuți, și a încredințat-o să
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
lua o gură de apă. Am luat-o alandala în susul și în josul șoselei, cu gândul că așezarea nu era totuși atât de straniu golită. Și, într-adevăr, spre capătul ei, am dat de doi bătrânei, pe o băncuță, la o poartă. Mi-au ostoit setea și au început să mă descoasă de una, de alta, de unde vin, ce caut în satul lor, ce-mi sunt părinții și alte asemenea. Văzându-mi privirea ațintită spre podul care trecea Prutul, legând malul românesc
De pe pod by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10259_a_11584]
-
lua o gură de apă. Am luat-o alandala în susul și în josul șoselei, cu gândul că așezarea nu era totuși atât de straniu golită. Și, într-adevăr, spre capătul ei, am dat de doi bătrânei, pe o băncuță, la o poartă. Mi-au ostoit setea și au început să mă descoasă de una, de alta, de unde vin, ce caut în satul lor, ce-mi sunt părinții și alte asemenea. Văzându-mi privirea ațintită spre podul care trecea Prutul, legând malul românesc
De pe pod by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10259_a_11584]
-
îngăduință pentru întreg cortegiul de neajunsuri și deversări, de devotament și meschinărie, de dragoste și ură, de generozitate și rea-credință, de admirație și netrebnicie. Visăm să zburăm. Și uneori chiar o facem. Iar zborul nostru e ca un fel de poartă prin care evadăm din realitate pentru a pătrunde într-o lume neexplorată, ce seamănă a vis. Uneori e mai ușor să ajungi la această poartă lunecând pe firul unei ape. Am încercat și eu cu un fel de pachebot gargantualic
De dor și inimă albastră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10261_a_11586]
-
să zburăm. Și uneori chiar o facem. Iar zborul nostru e ca un fel de poartă prin care evadăm din realitate pentru a pătrunde într-o lume neexplorată, ce seamănă a vis. Uneori e mai ușor să ajungi la această poartă lunecând pe firul unei ape. Am încercat și eu cu un fel de pachebot gargantualic, doldora de chinezi (mici la stat, dar mari la sfaturi limbute), descinzând în pragul nu al unei singure porți, ci al tuturor acelora prin care
De dor și inimă albastră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10261_a_11586]
-
mai ușor să ajungi la această poartă lunecând pe firul unei ape. Am încercat și eu cu un fel de pachebot gargantualic, doldora de chinezi (mici la stat, dar mari la sfaturi limbute), descinzând în pragul nu al unei singure porți, ci al tuturor acelora prin care Rive Droite și Rive Gauche își întind tentaculele într-o suită a îngemănărilor și a clivajelor, aidoma unui dans de apariții și dispariții implacabile. O croazieră pe Sena e ca și cum te-ai naște și
De dor și inimă albastră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10261_a_11586]
-
Pentru mic și pentru mare. Peste tot, Dracula-n frunte - Măști din lumea cu strigoi, Cu stafii și cu vedenii Ce-și arată dinții goi. Zarvă, zarvă și iar zarvă - Cete de copii, coloane; Bat la uși și bat la porți Primesc fructe și bomboane. Simt colindul de la noi Pe sub marile căciuli. Lumea-aceasta este plină De povești, cimilituri... BUJOR, PEONY, PIVOINE, BOTANE... Au Înflorit bujorii În Canada, Precum odinioară-n România. Au Înflorit cu-atâta amânare Ca să le-aștept mai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
arbore-apă. mii de barcaze cântec i-au spus vâslind În aval, amonte... În sus până-n pădurea de la izvoare și-n jos, spre muica Marea cea mare. i-au scris poeții sfinte poeme. valsuri Îi cântă prin diademe. o Românie o poartă la sân; trupu-i de apă e trup de român. Dunăre-soră - și kiralină, drum fără pulberi, drum de lumină, curgi spre vecie - curgi mai departe și Îi dau lumii această carte... George Filip 13 august 2009 la Montreal (continuare) - Știi ce
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Și-apoi, salam și bocanci... Ca să vezi! Și-apoi, cu câinii! I-ai! Și... tot la tăbăcit! ... Că mi s-a rupt sufletul! Dac-o mai țineau așa, ne tăbăceau și pe noi! - Mai știi? Pe la Canal, pe la Gherla sau Poarta Albă... Am scăpat că aveau nevoie de slugi, altfel... O viață, 50 de ani, slugi! - E, ăștia, vorba ta, oameni sunt?! - a Întrebat și bunicul, parcă dus cu privirea Într-o altă lume. Nicolae, trage, mă, trage clopotul să se
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
copilărie! Care cu sabia ei de lemn scurtează de cap balaurii nopții. Care mă ia și-acum de mână prin crâng: sunt fluturele, sunt toate culorile care bat din aripi spre tine. Sunt albina care bate cu aripa ei la poarta narciselor. Copilăria! Care se ascunde seara În brațele mele. Care țipă În somn. Pesemne coroana de spini i se arată În vis, coroana de spini Începe să se vadă... Spin cu spin - să se vadă. Copilăria! Care până la Apocalipsă mai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Litere din anii tranziției, orizontul său cultural a suferit mutații majore, iar stilul narațiunii ține pasul cu noul său statut intelectual. Naivitățile stilistice de compunere școlărească a unui copil din clasele I-IV au dispărut, ironia și autoironia bat la porțile sarcasmului, referințele culturale (în special la filme de autor, dar nu numai) răsar la tot pasul. Altminteri însă, miza rămâne aceeași - maxima autenticitate - iar autorul pare preocupat, în mod special, de aducerea la lumină a faptelor și trăirilor pe care
La vie en prose by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10287_a_11612]
-
minute. Încep de departe, agale, clopotele ascuțite de la Otto-Kirche, apoi preiau tonul cele baritonale ale Mănăstirii Carmelitelor, se insinuează apoi pe rând Obere Pfarre, mânăstirea dominicană de pe dealul Michelsberg, Catedrala evanghelică St.Stephan, aflată la doi pași de Apfelweibla, mânerul porții ce l-a inspirat pe E.T.A. Hoffmann în scrierea capodoperei prozei fantastice numite Ulciorul de aur, în fine, se adaugă, pătrunzător și leonin, Domul. Senzația este uluitoare: e ca și când ai sta pe vârful muntelui și ai privi în zare
O poveste cu clopote by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10297_a_11622]
-
perioada 1944-1949, nici nu știam că s-ar putea ajunge la Matematică prin culoarul din dreptul Amfiteatrului Odobescu și nici nu sunt sigur că acest lucru era posibil. După 1950, când devenisem asistent, am constatat, la un moment dat, că poarta care ne separa de Litere se deblocase. De-a lungul anilor, blocarea și deblocarea alternau. Vă amintiți de o deblocare mai semnificativă? La sfârșitul anilor î50 și începutul anilor î60, sfatul unor înțelepți (Al. Rosetti, Tudor Vianu, Gr.C. Moisil și
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
recognoscibile, demult lămurite. Și, era să uit, năluca Mariei Magdalena din tinerețe, sălășluită deasupra Catedralei Madeleine, acolo unde ochiul trecătorului creștin încearcă în zadar să zărească o cruce, dar și iluzia absolvirii de păcatele trupești prilejuite de reprezentarea sonoră a porților emblematice ce străjuiesc orașul sfânt. Les sept portes de Jerusalem mă face să cred că muzica religioasă semnată de Penderecki seamănă cu întunericul, fiind totuși fiica luminii. Un întuneric pe care îl nutrește verticalitatea distribuțiilor armonice, copios minore, precum și orizontalitatea
Muzee, catedrale by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10296_a_11621]
-
similar: "Ce făcurăți, nene, ați scăpat mâna în caraiman???", gardianul.ro - comentarii 5.05.2006; "nu-și dau demisia nici când sunt prinși cu mână până la cot în Ťcaraimanť" (old.revistapresei.ro). Caramangiu a fost înregistrat și de Arghezi, în Poarta neagră (1930): "E Ťcaramangiuť, definesc doi pungași de buzunare" (p. 316) și a fost foarte mult folosit de E. Barbu în Groapa, cu un sens lărgit: "Toți zulitorii Bucureștiului, șuți, hoți de cai, trosnitori, carditori, tîlhari de drumul mare, toată
Caraiman by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10330_a_11655]
-
zugrăvite de pana maestrului Caragiale. Oricum, o lecțioară mi-a intrat și mie bine în cap tot căscând gura la televizor: nu exiști, dacă nu apari la televizor, ba mai mult, orice maimuțoi paranoid, dacă apare, are tot felul de porți ale simpatiei deschise, te pomenești cu el cațărat în topurile de popularitate aberant de sus, înaintea lui Titulescu, Sadoveanu, Saligny și chiar a lui Caragiale. Despre vizibilitatea publică a scriitorilor români Iar scriitorii români contemporani nu apar la televizor decât
Vara 2006, teme românești by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/10323_a_11648]
-
impardonabil orgoliu, trebuie să trag consecințele, fără apel. O mare singurătate mă paște. Și parcă mă văd dând roată noului sediu al Secret-Clubului, într-un bloc din sticlă neagră, sfidând verticala, lat cât o întreagă stradă, dotat cu o uriașă poartă metalică la care se ajunge urcând zeci de marmoreene abrupte trepte. Părând minuscul în cadrul ei, un lat în umeri portar, cu chipiu de amiral, epoleți și eghileți de dictator african, dă de-a berbeleacul pe toți impostorii care ar încerca
Un club de marcă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10340_a_11665]
-
bună carte de istorie. Consultând zilnic edițiile a 3-4 cotidiene, vreme de, să spunem, un an de zile, s-ar putea obține cea mai fidelă imagine a vieții de zi cu zi în vremea respectivă: dintr-o dată s-ar deschide porțile unei alte existențe, cu disputele politice, viața culturală, problemele economice, aspectele sociale, evenimentele sportive, modalitățile favorite de petrecere a timpului liber, faptele diverse care au înfierbântat imaginația comunității. Mai mult decât atât, unghiurile de vedere diferite ale reporterilor care relatează
Istoria la timpul prezent by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10531_a_11856]